10,800 matches
-
iarnă împărțind tuturor trăitorilor din obște în mod egal din toate și vânzând țăranilor din satele din apropiere din merele și prunele în surplus. Autorul notează chiar cu conștiinciozitatea unui responsabil econom, câte mii de nuci au revenit fiecărui frate călugăr în acea toamnă și câte vedre de prune uscate, care era prețul de vânzare la nuci și la prune, cât ulei de nuci s-a putut obține și câte ocale de ulei curat a revenit fiecărui membru al obștii. Este
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
una dintre primele ascultări pe care le-a primit Paisie în mănăstirile pe unde a umblat a fost la cămară și la bucătărie, iar la momentul scrierii Autobiografiei la mănăstirea Neamț, era întâi-stătătorul și organizatorul unei obști de opt sute de călugări, multinaționale și multilingve, ne putem imagina că spiritul gospodăresc a răzbit și în ultima porțiune cunoscută de text, cu atât mai mult cu cât, așa cum ne amintim din introducerea Autobiografiei, scrierea s-a dorit și un manual de supraviețuire al
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
prilejul realizării unei întregi galerii de chipuri de monahi memorabile, care, prin trăsăturile lor individualizante își ocupă fiecare un loc bine determinat în structura textului. Nu este vorba numai despre monahi români, așa cum neam putea imagina. Din contră, cei mai mulți dintre călugării imortalizați sunt de origine slavă, ruși sau ucrainieni, unii dintre ei chiar din ținutul natal al autorului, din Poltava sau Reșetilovka. Să nu uităm că ne aflăm în prima jumătate a veacului al XVIII-lea, perioadă în care monahismul în
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
răspândește bucurie în jurul său, cuvântul „bucurie” fiindu-i asociat pretutindeni în text, și sugerând direct o conotație sărbătorească indusă de prezența sa în mediul care îl găzduiește. În afară de starețul Vasilie, autorul se orientează mai mult spre zugrăvirea unor portrete de călugări, care deși membri ai obștii acestor schituri, trăiau totuși în chilii izolate, departe de ceilalți frați, gospodărinduse complet singuri și coborând la schit, pentru participarea la slujbă, doar Duminicile sau la sărbătorile mari de peste an. Personajul pricipal, Platon, pare fascinat
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
fi mai degrabă o încercare de descifrare a secretului acestor oameni, secretul pe care îl dețin și îl folosesc zilnic, pentru a reuși într-o asfel de viață de completă izolare. Portretele lor așadar, foarte diferite față de cele realizate pentru călugării cunoscuți la marea Lavră a Peșterilor din Kiev, par a căuta să identifice acea activitate prin care schimnicul învinge zilnic singurătatea și teama. Dacă imaginea călugărilor kieveni părea a fi în întregime construită în jurul întrebării, „Cine erau ei?”, chipurile călugărilor
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
de viață de completă izolare. Portretele lor așadar, foarte diferite față de cele realizate pentru călugării cunoscuți la marea Lavră a Peșterilor din Kiev, par a căuta să identifice acea activitate prin care schimnicul învinge zilnic singurătatea și teama. Dacă imaginea călugărilor kieveni părea a fi în întregime construită în jurul întrebării, „Cine erau ei?”, chipurile călugărilor instalați pe crestele munților din Vrancea, se cristalizează pornind de la întrebarea „Cum procedează ei ?”. Răspunsul diferă pentru fiecare chip evocat în parte: am vorbit deja despre
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
călugării cunoscuți la marea Lavră a Peșterilor din Kiev, par a căuta să identifice acea activitate prin care schimnicul învinge zilnic singurătatea și teama. Dacă imaginea călugărilor kieveni părea a fi în întregime construită în jurul întrebării, „Cine erau ei?”, chipurile călugărilor instalați pe crestele munților din Vrancea, se cristalizează pornind de la întrebarea „Cum procedează ei ?”. Răspunsul diferă pentru fiecare chip evocat în parte: am vorbit deja despre pustnicul Onufrie de la schitul Cârnu, care își trecea ziua rugându-se, citind psalmi și
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
și în monahism cu cioplirea unor linguri deosebit de frumoase, pe care le dăruia oricui trecea pragul schitului. Deși duse până la detaliul ultim identificator, toate aceste portrete par totuși să se dispună concentric în jurul unui tip anume de personalitate, reprezentând pe călugărul schimnic, din regiunea Vrancea-Buzău, la mijloc de veac al XVIII-lea. Pentru a înțelege tipologia pe care o propune până la urmă această serie de portrete, trebuie revenit la detaliul istoric și avut în vedere faptul că, la vremea amintită, în
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
și de obște după rit athonit și în perfectă sincronie cu activitatea de la mănăstirile muntelui Athos și cu centrele de spiritualitate isihastă din munții Rodopi, apărute în Bulgaria, odată cu cele din Vrancea-Buzău și tot sub înrâurirea spirituală a influenței athonite. Călugărul trăitor în deplină izolare, purtându-și singur de grijă și îndeletnicindu-se doar cu rugăciunea, citirea Cărților Sfinte și cu rucodelia întreaga zi, impunându-și tăcerea desăvârșită și odată cu ea regimul celei mai aspre asceze, este de altfel, un model
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
și alte povestiri”, BPT, Minerva, București, 1979, p.149. footnote> Și în primii ani de monahism, cei doi au un comportament aproape identic: amândoi își caută un părinte duhovnicesc, apoi renunță la viața de obște pentru a trăi în schimnicie, călugărul Paisie la Muntele Athos, iar părintele Serghi, în chilia lui Ilarion, lângă mănăstirea din Tambino. Nu vor avea însă prea multă vreme parte de isihia atât de dorită, căci spre ei se îndreaptă un râu de oameni: monahi dorind să
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
pornit către lumina tiparului din colțuri diferite ale lumii ortodoxe. În 1957, în timpul șederii sale la mănăstirea Sfântul Pantelimon din Muntele Athos, Serghei Bolshakof descoperă în biblioteca mănăstirii manuscrisul conținând primele patru povestiri ale Pelerinului Rus. Manuscrisul se pare, aparținuse călugărului Iakov Solomentsev, duhovnic al călugărilor ruși din mănăstire încă din 1841, iar la moartea acestuia, în 1885, trece în patrimoniul bibliotecii mănăstirii. Copii ale acestui manuscris au ajuns foarte repede și în Rusia, încă din a doua jumătate a secolului
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
colțuri diferite ale lumii ortodoxe. În 1957, în timpul șederii sale la mănăstirea Sfântul Pantelimon din Muntele Athos, Serghei Bolshakof descoperă în biblioteca mănăstirii manuscrisul conținând primele patru povestiri ale Pelerinului Rus. Manuscrisul se pare, aparținuse călugărului Iakov Solomentsev, duhovnic al călugărilor ruși din mănăstire încă din 1841, iar la moartea acestuia, în 1885, trece în patrimoniul bibliotecii mănăstirii. Copii ale acestui manuscris au ajuns foarte repede și în Rusia, încă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Ele au
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
ale cărții, șapte mărturisiri, scrisori sau povestiri ale anonimului Pelerin Rus, nu sunt nici aparținătoare aceleiași persoane, nici aceleiași epoci istorice și nici nu au fost păstrate în același loc. Primele patru povestiri s-au păstrat într-un manuscris aparținând călugărului Iakov Solomentsev, duhovnic rus al Mănăstirii Sfântul Pantelimon de la Muntele Athos, care, la moartea sa, în 1885, îl încredințează bibliotecii mănăstirii. Încă din timpul vieții călugărului Solomentsev însă, copii ale acestui manuscris ajung foarte repede și în Rusia, unde cunosc
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
păstrate în același loc. Primele patru povestiri s-au păstrat într-un manuscris aparținând călugărului Iakov Solomentsev, duhovnic rus al Mănăstirii Sfântul Pantelimon de la Muntele Athos, care, la moartea sa, în 1885, îl încredințează bibliotecii mănăstirii. Încă din timpul vieții călugărului Solomentsev însă, copii ale acestui manuscris ajung foarte repede și în Rusia, unde cunosc nu mai puțin de trei ediții în doar paisprezece ani. Prima, din 1870, despre a cărei existență se știe dar, din care nu se mai păstrează
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
la moartea Bătrânului Ambrozie de la Optina, devenit mai târziu, Sfântul Ambrozie de la Optina, ucenicii acestuia găsesc printre hârtiile rămase în chilia sa, alte trei texte, asemănătoare cu cele venite de la Athos, pe care le și fac publice în mediul mănăstiresc. Călugării de la Sfântul Serghie - Sfânta Treime hotărăsc publicarea lor și astfel, în 1911, văd lumina tiparului și aceste din urmă trei texte, considerate a fi de la început continuarea textului athonit și editate chiar sub titlul „ A doua parte a mărturisirilor unui
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
-și folosi mâna stângă, își găsește un ideal salvator în încercarea de a ajunge să se închine la Locurile Sfinte ale Ierusalimului. Cu toate eforturile sale, nu va ajunge mai departe de Kiev. Pe drum, va întâlni însă, un mentor călugăr, duhovnic îmbunătățit, care îl va deprinde cu Rugăciunea lui Iisus și îi va arătă calea ce duce prin rugăciune, răbdare și iubire, tot la Ierusalim, dar la Ierusalimul ceresc. Un text impregnat de lirism, teologie, istorie, psihologie, oferind hermeneuticii planuri
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
se retragă sub numele Fiodor Kuzmici, ca stareț întro mănăstire din Siberia. Misterul a rămas neelucidat până astăzi. În geografia Rusiei, Siberia este un tărâm care a apărut pe harta lumii prin pelerinaj. După căderea Rusiei Kievene (1240) foarte mulți călugări pornesc înspre Siberia, unde defrișează suprafețe considerabile de pământ, întemeiază mănăstiri și crează în jurul lor mici comunități de coloniști. Mai târziu, în vremea lui Petru I se introduc lagărele de muncă pentru construirea Sankt Petersburgului, robia și serviciul militar obligatoriu
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
ghid de sfaturi practice pentru buna întreținere a mașinii ar putea probabil fi scris, mai bine sau mai rău de orice proprietar de automobil, în timp ce un ghid de sfaturi practice pentru buna întreținere a Sufletului ar necesita pentru redactare un călugăr duhovnic mult îmbunătățit. Între marii duhovnici ai neamului românesc, Arhimandritul CLEOPA ILIE și-a făcut o datorie de suflet din a lăsa și în scris, tuturor, povețele pe care de atâtea ori, cu lumină și dragoste le-a oferit pelerinilor
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
maică? A, uite că nici nu i-am observat. Ai dreptate, da chiar au fructe, ca să vezi. Nu sunt maică măceșe, că ăla e arbust. Agrișe? Nici atât. Ei, sunt și ei așa maică pe lume, niște copaci fără nume.” Un călugăr grăbește pe aleea principală spre biserică. Poate știe ceva de copăceii cu fructe? „Știți, ăștia sunt copaci din aceia, fără nume.” Dinspre birourile editurii, vine un tânăr, suflându-și în palme de frig. Trece pe lângă copacii cu fructe și cotește
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
î.e.n. își punea deja întrebarea: traducem mai eficient „verbum et verbo” sau „sensum et senso”, lansând în lume dezbaterea nesfârșită pe marginea perechii traducere literală / traducere liberă. Întrebarea sa a primit din partea posterității răspunsuri și soluții dintre cele mai diverse. Călugărul Hieronymus de exemplu, care a tradus Biblia din greacă în latina vulgata, considera că orice text religios trebuie tradus cuvânt cu cuvânt , în timp ce textele profane pot fi traduse sens cu sens. Friedrich Schleiermacher, unul dintre întemeietorii filologiei moderne, susținea în
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
un an mai înainte, în august 1885, mitropolitul Calinic s-a dus să facă cura de apă la Căciulata. S-a oprit mai întâi la Râmnicul Vâlcea și a descins, firește, la Episcopie. Episcopul paralitic, susținut de subțiori de doi călugări, aștepta pe mitropolit sus, în capul scării. Mitropolitul infirm, susținut și el tot la fel, apare la intrare. De sus, episcopul, cum îl vede, îi strigă: — Bine ați venit sănătos, Înalt prea sfinte! Iar mitropolitul, de jos, îi răspunde: — Bine
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
și iubirea lui Cristos au reformat și transformat lumea. Dar azi? De ce acest Cuvânt și această Misiune par să-și fi pierdut o mare parte din eficacitatea lor divină? Desigur nu fără vina noastră, mă refer la noi, preoți și călugări, care nu am știut să continuăm acea Misiune cu aceiași convingere, cu aceiași iubire, cu aceiași generozitate, cu același dezinteres și cu același spirit de sacrificiu. Ca să fie eficace, Cuvântul lui Cristos, trebuie să fie proclamat de cel care îl
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
cu răbdare. Apoi să meargă printre soldați, printre scriitori, printre regizori etc. și atunci îmi va spune dacă sunt pesimist“. 3. Oare, chiar nu a fost bună mărturia noastră? Și dacă asta e situația, mărturia pe care noi, preoții și călugării, trebuia să o dăm lui Cristos și-a pierdut valoarea? Întrebarea este una dintre cele care preocupă; dacă nu am înfrunta-o direct cu un spirit de analiză senină, obiectivă și curajoasă, dacă situația ar cere-o, ne-am învinovăți
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
ca mai înainte? Ceilalți trebuie să se reînnoiască, iar noi nu? Între timp, o mulțime diavolească îngrozitoare s-a năpustit [mai tare] ca niciodată asupra preoțimii noastre. În Rusia, Mexic, Spania, Polonia, Germania și în alte locuri, masacrarea preoților, a călugărilor și a călugărițelor, a atins forme și cifre înspăimântătoare, fără a mai vorbi de alte locuri unde preoții și călugării au fost obiectul unor samavolnicii incredibile. Adăugați distrugerea și ruinarea bisericilor, a instituțiilor, izgonirea cultului, uneltirile de tot felul împotriva
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
mai tare] ca niciodată asupra preoțimii noastre. În Rusia, Mexic, Spania, Polonia, Germania și în alte locuri, masacrarea preoților, a călugărilor și a călugărițelor, a atins forme și cifre înspăimântătoare, fără a mai vorbi de alte locuri unde preoții și călugării au fost obiectul unor samavolnicii incredibile. Adăugați distrugerea și ruinarea bisericilor, a instituțiilor, izgonirea cultului, uneltirile de tot felul împotriva credinței și a moralității. Și chiar aici, în casa noastră, atâtea biserici și lucrări de-ale noastre lovite de atacurile
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]