7,741 matches
-
coord.) (2000), Total Quality Management, Prentice Hall Inc., New Jersey. Blanchard, N.P.; Thacker, J.W. (2004), Effective training. Systems, strategies and practices, Pearson Education Inc., New Jersey. Boone, E.; Dale, S.; Jones, J. (2002), Developing Programs in Adult Education - A Conceptual Programming Model, Waveland Press, Illinois. Brown, M.L.; Kenney, M. (2006), „Organizational learning: theoretical and methodological considerations”, în M.L. Brown, M. Kenney, M. Zarkin (coord.), Organizational learning in the global context, Ashgate. Caffarella, R.S. (2002), „Identifying Program Ideas”, în Planning programs
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
datoare să le furnizeze. Consilierea adulților este o dimensiune a educației comprehensive, desfășurate pe tot parcursul vieții individului uman. 6.2. Consilierea cariereitc "6.2. Consilierea carierei" Ionela Clipici, Mariana Crașovan 6.2.1. Delimitări conceptualetc "6.2.1. Delimitări conceptuale" Adulții, ca persoane mature și cu o anumită experiență de viață și profesională, sunt puși zi de zi în situații diferite, în care este necesar să facă alegeri succesive, să ia decizii de o importanță majoră pentru cariera profesională și
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
and Standards, HYPERLINK "http://www.career‑dev‑guidelines.org" http://www.career-dev-guidelines.org. Tablă de materiiTC "Tablă de materii" Cuvânt introductiv 13 Capitolul 1. Educația adulților - identitate, problematică (Simona Sava) 15 1.1. Educația adulților - parte a educației permanente. Delimitări conceptuale 15 1.2. Orientări, provocări, tendințe actuale în educația adulților și în educația permanentă 23 1.3. Domenii de acțiune în educația adulților 34 1.4. Perspective teoretice. Raportul cercetare-teorie-practică 47 Bibliografie 65 Capitolul 2. Sistemul românesc de educație pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
6.1. Consilierea educațională (Ion Al. Dumitru) 325 6.1.1. Consilierea educațională a adulților 325 6.1.2. Ce trebuie să știe consilierii pentru adulți? 327 6.2. Consilierea carierei (Ionela Clipici, Mariana Crașovan) 329 6.2.1. Delimitări conceptuale 329 6.2.2. Servicii și beneficiari ai consilierii carierei adulților 330 6.2.3. Structura consilierii carierei adulților 332 6.2.4. Metode folosite în consilierea carierei adulților 334 6.3. Consilierea organizațiilor de educație a adulților (Sorin Vlad
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
editoriale, pentru a căror realizare invităm și alți colegi universitari din țară să ni se alăture. Coordonatorii Capitolul 1tc " Capitolul 1" EDUCAȚIA ADULȚILOR - IDENTITATE, PROBLEMATICĂTC "EDUCAȚIA ADULȚILOR - IDENTITATE, PROBLEMATICĂ" Simona Sava 1.1. Educația adulților - parte a educației permanente. Delimitări conceptuale 1.2. Orientări, provocări, tendințe actuale în educația adulților și în educația permanentă 1.3. Domenii de acțiune în educația adulților 1.4. Perspective teoretice. Raportul cercetare-teorie-practică 1.1. Educația adulților - parte a educației permanente. Delimitări conceptualetc "1.1. Educația
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în educația adulților și în educația permanentă 1.3. Domenii de acțiune în educația adulților 1.4. Perspective teoretice. Raportul cercetare-teorie-practică 1.1. Educația adulților - parte a educației permanente. Delimitări conceptualetc "1.1. Educația adulților - parte a educației permanente. Delimitări conceptuale" Educația adulților este un domeniu disciplinar mai puțin dezvoltat în ansamblul științelor educației. Teoreticienii educației s-au focalizat mai mult pe dezvoltarea mecanismelor explicative și metodologice pentru educarea copilului, el fiind în creștere, în formare și necesitând suport și asistare
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
obligatorii), cuprinzându-i și pe cei care și-au terminat educația inițială, după ce s-a încheiat școlaritatea obligatorie (de exemplu, pe cei care au absolvit și studii universitare și postuniversitare înainte de a intra pe piața muncii). În fapt, la nivel conceptual, noțiunile educația adulților și educația continuă (a adultului, educația de după educația formală, inițială, la care se face apel când individul este persoană adultă, în majoritatea cazurilor) se suprapun în mare măsură, diferențele fiind mai mult de nuanță, în sensul că
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
mai restrictivă, vizându-le doar pe cele tradiționale, iar termenul competență se referă la o combinație de deprinderi, cunoștințe, aptitudini și atitudini, incluzând și dispoziția, respectiv abilitatea de a învăța. În studiul OECD „Definition and selection of competencies: theoretical and conceptual foundations - DeSeCo” (2002), se consideră că aceste competențe-cheie au, deopotrivă, o dimensiune personală și una socială, contribuind la asigurarea: - dezvoltării și desăvârșirii personale de-a lungul vieții (capitalul cultural), competențele-cheie care îl abilitează pe individ să-și definească propriile interese
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
puse laolaltă și analizate într-un cadru interpretativ, suficient de cuprinzător și de articulat pentru a surprinde diferitele aspecte/fațete. În lucrarea Structura revoluțiilor științifice (1970), Thomas Kuhn afirma că, în orice știință, în orice eră, o anumită paradigmă (cadru conceptual)/perspectivă teoretică este dominantă. Această paradigmă definește modul în care este construită cunoașterea și în care domeniul respectiv abordează anumite probleme specifice. În acest fel, nu există cunoștințe pure, despre cunoștințe putându-se vorbi doar înrelație cu un anumit context
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
diversitate a reflecțiilor teoretice și a practicilor la scară globală este foarte greu de articulat într-o concepție europeană unitară cu privire la educația adulților (Lawson, apud Tuijnman, 1996, pp. 139-144). În primul subcapitol, am văzut că nici din punct de vedere conceptual nu s-a reușit o unificare a termenilor și accepțiunilorreferitoare la educația adulților, această situație fiind și expresia lipsei unei fundamentări filosofice unitare. Am văzut, de asemenea, în subcapitolele anterioare, valorile care inspiră și accentele de ordin politic ce orientează
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
pentru ca practicienii să se raporteze în mod constant la teorii în activitatea lor, fundamentându-și și justificându-și științific demersurile, să manifeste inițiativa de a reflecta asupra activității lor, de a cerceta și emite generalizări (prin raportare la un cadru conceptual, teoretic), pentru a emite ei înșiși teorii (informale; vezi mai sus). Teoriile sunt interogații decriptate în mod științific (prin cercetare, prin raționamente inductive și deductive), din aceste interogații rezultând un corpus de aserțiuni (cunoștințe) care au putere explicativă și predictivă
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
nimănui și cum să o practic,în mod real, practica fiind învățată „în practică”. Totuși, acțiunile de acest tip sunt descrise de concepte care sunt ele însele localizate în discursul social al normelor, regulilorși semnificațiilor. Fiind circumscrise în anumite cadre conceptuale (teoretice), acțiunile practice presupun implicit un referențial teoretic, deci nu putem vorbi despre o practică fără a vorbi despre o teorie în care aceasta să poată fi paradigmatic încadrată. Așadar, cel puțin în plan conceptual (nu contingent), teoria și practica
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Fiind circumscrise în anumite cadre conceptuale (teoretice), acțiunile practice presupun implicit un referențial teoretic, deci nu putem vorbi despre o practică fără a vorbi despre o teorie în care aceasta să poată fi paradigmatic încadrată. Așadar, cel puțin în plan conceptual (nu contingent), teoria și practica sunt legate. În baza acestor cadre teoretice, practicienii pot desprinde un sens al acțiunii lor (adică o pot caracteriza și evalua), altfel putem vorbi doar despre comportamente aleatorii. Teoria generează deci practică (fiind prezentă în
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
s-a reușit elaborarea unei legi-cadru a educației adulților sau a unei strategii unitare naționale privind educația adulților, datorită divergențelor de interese ale diferitelor ministere. S-au elaborat o serie de acte legislative, multe dintre ele incoerente, datorită unei confuzii conceptuale. Lipsa unei fundamentări științifice în domeniu și a unui suport teoretic coerent determină toate aceste desincronizări în plan practic. Totuși, este îmbucurător interesul teoreticienilor și practicienilor pentru a acoperi aceste lacune, grăitoare fiind succesele de care se bucură manifestările naționale
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Calificărilor (2004), corelat cu elementele definitorii ale Cadrului European al Calificărilor, completat în 2005, având drept anexă Cadrul de referință comun pentru dezvoltarea unitară a calificărilor în România în concordanță cu principiile și instrumentele Cadrului European al Calificărilor, cu precizări conceptuale și standarde de pregătire profesională, aprobate de MEC (2005). • Legea nr. 87/2006 pentru aprobarea O.U.G. nr. 75/2005 privind asigurarea calității educației. Legea reprezintă cadrul general și metodologic pentru implementarea sistemului de asigurare a calității la nivelul
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
materiale care compun spațiul de învățare, alături de percepția cursantului asupra acestora, fiind vorba deci despre o componentă obiectivă - legată de ceea ce este material - și una subiectivă - asociată cu modul în care individul percepe această realitate materială. Nu există un model conceptual care să permită explorarea relației dintre mediul fizic și învățare în special, ci, mai degrabă, este analizată relația stabilită între mediul fizic și comportament în general. Astfel (vezi Fulton, 1991): - modelele arhitecturale vizează construirea mediului, accentuând, în proiectarea clădirilor, caracteristicile
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Old Age, Mass Blackwell, Cambridge. Erikson, E. (1965), Childhood and Society, Penguin Books, Middlesex. Fodor, I.; Franks, V. (1990), „Women in Midlife and Beyond: The New Prime Life?”, Psychology of Women Quarterly, nr. 14, pp. 445-449. Fulton, R.D. (1991), „A conceptual model for understanding the physical attributes for learning environments”, în R. Hiemstra (ed.), Creating environments for effective adult learning, Jossey-Bass Inc. Publishers, San Francisco. Graetz, K.A. (2006), „The psychology of learning environments”, vezi http://www. educause. edu/learningspaces. Hiemstra
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
McGraw Hill Inc., New York. Pascual-Leone, J. (1983), „Growing into Maturity: Towards a Metasubjective Theory of Adulthood Stages”, în P.B. Baltes, O.G. Brim (ed.), Life Span Development and Behavior, vol. V, Academic Press, New York. Pratt, D.D. (1984), „Teaching Adults: A Conceptual Framework for the First Session”, Lifelong Learning: An Omnibus of Practice and Research, 7 (6), pp. 7-9, 28, 31. Pratt, D.D. (1993), „Andragogy after Twenty-Five Years”, New Direction for Adult Continuing Education, nr. 57, Jossey-Bass, San Francisco. Riegel, K.F. (1973
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ce corespund abordării cerute într-o sarcină sau activitate. Abilitatea de a reuși, în a cărei structură se regăsesc elemente din toate cele trei arii, face referire la aplicarea unor serii de cunoștințe și deprinderi la situații specifice, reclamând gândire conceptuală și critică. În acest caz, accentul se pune pe definirea și rezolvarea de probleme, iar evaluarea unei astfel de abilități trebuie realizată în contextul practicii curente (Minton, 2000). Analiza nevoilor de învățare și formare este una dintre cele mai importante
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
coord.) (2000), Total Quality Management, Prentice Hall Inc., New Jersey. Blanchard, N.P.; Thacker, J.W. (2004), Effective training. Systems, strategies and practices, Pearson Education Inc., New Jersey. Boone, E.; Dale, S.; Jones, J. (2002), Developing Programs in Adult Education - A Conceptual Programming Model, Waveland Press, Illinois. Brown, M.L.; Kenney, M. (2006), „Organizational learning: theoretical and methodological considerations”, în M.L. Brown, M. Kenney, M. Zarkin (coord.), Organizational learning in the global context, Ashgate. Caffarella, R.S. (2002), „Identifying Program Ideas”, în Planning programs
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
datoare să le furnizeze. Consilierea adulților este o dimensiune a educației comprehensive, desfășurate pe tot parcursul vieții individului uman. 6.2. Consilierea cariereitc "6.2. Consilierea carierei" Ionela Clipici, Mariana Crașovan 6.2.1. Delimitări conceptualetc "6.2.1. Delimitări conceptuale" Adulții, ca persoane mature și cu o anumită experiență de viață și profesională, sunt puși zi de zi în situații diferite, în care este necesar să facă alegeri succesive, să ia decizii de o importanță majoră pentru cariera profesională și
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
adevărate. Ziditorul/Zidirea/Ana funcția inițiatică a drumului Nu vreau să obosesc pe nimeni cu această lectură paralelă pe care însă o socotesc obligatorie pentru apropierea de filmul lui Alexa Visarion. Apropierea, nu descifrarea, pentru că Ana conține, în structura sa conceptuală emoțională și stilistică, viața, personalitatea și creația regizorului. Fata din Ana, interpretată de Cristina Drăghici, a călătorit în Italia și a trăit "cât pentru trei vieți", iar El, Răzvan Vasilescu, stăpânit de sentimentul ratării, a făcut Irlanda, "nițică Suedie", la
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Viorica Tănăsescu critic de teatru, redactor Scânteia Tineretului Vittorio Holtier scenograf, grafician, prof. univ. dr. Elena SAULEA (1954 2014), conf. univ. dr. la UNATC I.L. Caragiale din București, autoare a volumelor Caragiale univers cinematografic, Spectacolul și tăcerea, Perimetrul dramaturgic, Repere conceptuale scenografice și regizorale în filmul românesc, Lumile teatrului, membru UCIN, sora regizorului Alexa Visarion a inițiat, structurat și conceput această carte. Din nefericire, suferința și dispariția sa fulgerătoare au oprit brutal și nemilos redactarea și publicarea lucrării în timpul vieții sale
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
și cu potențial traumatizant, transformând-o în resort și catalizator pentru dezvoltarea capacităților de a face față provocărilor și a se bucura de viață. Primul capitol face o trecere în revistă a violenței, în ubicuitatea manifestării ei. Se fac diferențieri conceptuale între violență și agresivitate și se insistă asupra formelor violenței umane care sunt deja de mulți ani în atenția specialiștilor, cum ar fi violența în familie și maltratarea copilului. Un subcapitol aparte oferă un periplu printre diferitele manifestări ale violenței
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și în cadrul unor grupuri restrânse aceasta a condus la raporturi violente între membrii familiei, la maltratarea celor mai slabi: copiii, femeia, bătrânii, membrii bolnavi sau cu deficiențe ai familiei. 1.9.1. Prevenirea abuzului și a neglijării copilului a) Delimitări conceptuale și definiții în Raportul expertului independent pentru studiul ONU privind violența asupra copiilor, reluându-se o definiție anterioară privind aceasta și sănătatea (Krug et al., 2002), violența este definită în raport cu copilul ca: „folosirea în mod intenționat a forței fizice sau
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]