7,565 matches
-
mult În termenii unor valori relative și preferințe schimbătoare, fiind În general mai toleranți față de alte puncte de vedere și perspective multiculturale. Analiștii politici Împart America În două tabere culturale, roșie și albastră și argumentează că primul grup reflectă valorile conservatoare și religioase bine Încetățenite, În timp ce al doilea grup are o orientare mult mai liberală și cosmopolită. Din punctul de vedere al analiștilor, tabăra roșie este concentrată geografic În sud-est, În vestul-mijlociu, În statele din prerie, În statele din zona Munților
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
special În ochii lui Dumnezeu - poate să se metamorfozeze Într-un mod Înfricoșător pe care noi, americanii, nu l-am contemplat. Deja (am văzut În perioada de după 11 septembrie indicații ale posibilităților), un număr crescând de lideri evanghelici americani, politicieni conservatori și intelectuali vorbesc despre o viitoare bătălie globală Între Vestul creștin și civilizat și lumea musulmană barbară. Desigur, majoritatea credincioșilor americani nu au asemenea puncte de vedere, cel puțin nu Încă. De asemenea, mulți alți americani laici sunt foarte departe
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
societate din ce În ce mai globalizată. 14. Luptând pentru pace Americanilor fanatici le place să spună că dacă s-ar putea ca Uniunea Europeană să fie o superputere economică, ea este un pigmeu politic În lumea dură a geopoliticii globale. Trebuie spus că dreaptă conservatoare, care include majoritatea membrilor administrației Bush, detestă mentalitatea „Bruxelles”. Percepția este că Uniunea Europeană e moale, cu un caracter aproape feminin, incapabilă și nepregătită să se apere. De câte ori la Washington subiectul conversației ajunge la geopolitică, invariabil comentariul este că puterea de la
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
speranța creării, În sfârșit, a unei piețe capitaliste globale, dominată de puterea economică a Americii. Angajamentul Americii la o politică externă multilaterală, bazată pe alianțe, a suferit o schimbare bruscă odată cu alegerea președintelui George W. Bush, În anul 2000. Politicienii conservatori și ideologii de extremă-dreaptă pregătiseră terenul cu mult Înainte. Mulți foști oficiali ai Administrației Reagan au fost Însărcinați cu elaborarea unei politici externe alternative În anii ’90. Ei au format centre de studii, au publicat cărți și articole, au format
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
avertizat cu tărie că dacă „neoconservatorii” s-ar reîntoarce la putere, America ar urma o politică externă „radicălă”, foarte diferită de rolul ei istoric tradițional. Criticii greșeau Însă. De-a lungul unei bune părți a istoriei Americii, punctul de vedere conservator a dominat În politica externă. Numai În scurta perioada de cincizeci de ani, Între sfârșitul celui de-al doilea război mondial și terminarea Războiului Rece, America s-a depărtat de moștenirea ei istorică și a intrat În relații multilaterale cu
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
creștere economică lentă și bugete guvernamentale mai restrânse, este puțin probabil ca țările membre ale Uniunii Europene să aleagă să-și mărească bugetele militare În defavoarea beneficiilor sociale. Karl Zinsmeister de la American Entreprise Institute, un institut de studii american de nuanță conservatoare, a rezumat sentimentele multor conservatori din Statele Unite ale Americii astfel: Până când Europa va demonstra o dorință egală de a angaja trupe și fonduri pentru apărarea națională, toate discuțiile despre crearea unei formidabile forțe militare independente În Europa rămân la nivelul
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
rezonabilă, dar neconvingătoare, că un anumit experiment științific, aplicație tehnologică sau produs poate provoca daune importante oricărei părți a biosferei, principiul precauției joacă rolul de paznic, asigurând că societatea nu va acționa În mod precipitat, ci va acționa În mod conservator, interzicând sau oprind activități potențiale adverse, până când evidența științifică sugerează că se poate continua sau se găsesc alternative pentru realizarea acelorași obiective. Principiul precauției este mai mult decât un paznic. Este de asemenea o metodă mai sofisticată pentru determinarea riscurilor
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
valvei aortice reprezintă de obicei tratamentul de elecție pentru regurgitarea aortică severă acută sau cronică, reconstrucția valvei aortice este posibilă uneori în regurgitarea cauzată de endocardită sau disecția de aortă. Totuși, dacă la acești pacienți nu este posibilă intervenția chirurgicală conservatoare, ar trebui efectuată înlocuirea valvulară standard. Vârsta înaintată este un factor de risc pentru mortalitatea perioperatorie și pe termen lung.
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
fi desființată. Avem informații interesante despre regimul aplicat bolnavilor mintali la Gheel, în Belgia, cu multe secole înainte 65. Exista în Occident o adevărată mișcare de eliberare a bolnavilor. Aceste idei au pătruns însă foarte greu în spiritul Epitropiei care, conservatoare, mulțumindu-se ca instituțiile să fie bine gospodărite, era reticentă la noutăți. Primirea bolnavilor se făcea, ca și la Golia, numai la recomandarea oficialității "a vreunei autorități recunoscute precum: Onorabila Epitropie Generală, Prefectură, Primărie etc. și cu un certificat alăturat
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
sintactice, ci reprezentarea acestora în mintea vorbitorilor. Cu excepția trecerilor de la pasiv la ergativ, se pare că ergativitatea este un accident istoric care s-a repetat în diverse părți ale globului, sintaxa ergativă s-a pierdut ușor, dar morfologia e mai conservatoare, ceea ce explică numărul mare de limbi cu morfologie ergativă și numărul mic de limbi ergative la nivel sintactic. 8. CONCLUZII În această prezentare generală a ergativității nu am putut cuprinde, desigur, toate informațiile pe care o cercetare de peste o sută
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
două repertorii, care poate fi considerat ca fiind cântul franco-roman. Pentru a obține scopul politic propus - cimentarea unității imperiului și prin intermediul muzicii -, suveranii carolingieni au impus tuturor teritoriilor supuse lor adoptarea acestui nou cântec liturgic oficial. Sfera sacrului este însă conservatoare, prin antonomazie, și nu lasă spațiu foarte larg inovațiilor; pentru a depăși obstacolul, a fost inventată atunci o legendă care a funcționat perfect, asemenea unei excelente strategii publicitare, conferind noului produs franco-roman o denumire ce nu a mai fost uitată
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
Al. Marghiloman a asigurat menținerea statului român și a dinastiei și, în același timp, a urmărit cu atenție evenimentele din Basarabia, contribuind la apropierea unirii. Formarea acestui guvern a provocat o oarecare îngrijorare printre fruntașii basarabeni, fiind cunoscută poziția Partidului Conservator în problema reformelor înscrise în Constituție. Imediat după numirea ca prim-ministru, Al. Marghiloman și-a precizat poziția de neamestec în chestiunea reformei agrare, fără a depăși, în esență, atitudinea de ansamblu a partidului său în acel moment. În acest
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
schimbări structurale înfăptuite sau în curs de desfășurare în țările din centrul și estul Europei. Ea a fost favorizată de transformările înnoitoare inițiate în Uniunea Sovietică, după anul 1985, precum și de eșuarea recentei tentative de lovitură de stat a forțelor conservatoare de inspirație stalinistă, care urmăreau perpetuarea dominației imperiale sovietice. Sunt demne de remarcat vocația democratică și deschiderea umanistă a Declarației de independență de la Chișinău, care garantează exercitarea drepturilor politice, sociale, economice și culturale pentru toți cetățenii Republicii Moldova, pentru toate grupurile
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Perspectiva părea extrem de tentantă, punând sociologia pe o direcție care a asigurat succesul științelor naturii. Curând, o asemenea atitudine a început să-și releve îngustimile. Ea s-a dovedit a fi mai mult un mod de disimulare a unei ideologii conservatoare, contravenind fundamental specificului obiectului său. Realitatea socială nu poate fi considerată ca dată. Ea este într-o permanentă schimbare. Și oamenii sunt aceia care o schimbă: o evaluează și acționează continuu asupra ei. Sociologul trebuie, la rândul său, să-și
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
teorie funcțională a fenomenului religios, de exemplu, trebuie să formuleze mulțimea tipurilor de consecințe funcționale pe care acesta le poate avea, cât și factorii care determină ca, într-un context social, anumite funcții să fie mai pregnante. Într-o societate conservatoare, religia poate reprezenta în primul rând un instrument de integrare socială în ordinea existentă, de oprimare socială. Într-o perioadă de luptă pentru eliberarea națională, ea poate juca un rol important în procesul de cristalizare a conștiinței naționale, devenind unul
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
având un mod de organizare. El are deci mereu o anumită structură. Analiza trebuie însă să ia în considerare că aceasta este de multe ori doar una dintre structurile alternative posibile. În acest punct, apare cu claritate distincția dintre sociologiile conservatoare și sociologiile revoluționare (critice, radicale). Sociologiile conservatoare tind să postuleze că structura existentă a sistemului analizat este singura posibilă. Ele nu fac distincția dintre sistemul abstract și sistemul structurat. Sociologiile revoluționare se orientează, dimpotrivă, spre critica structurilor existente și explorarea
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
structură ierarhic autoritară și, dimpotrivă, funcțional și stimulat într-una democratică. Presupunem o țară în curs de dezvoltare, aflată într-un punct de criză a evoluției sale. Ea are de ales între mai multe strategii de organizare socială: o strategie conservatoare, care menține structurile feudalo-capitaliste și neocolonialiste, căutând eventual să le adapteze la noile condiții, printr-un regim dictatorial sau o strategie revoluționară orientată spre desființarea structurilor feudalo-capitaliste, lichidarea dependenței economice și politice față de marile puteri, modernizare și dezvoltare socială. Fiecare
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
și schimbare socială structurală, în cazul primeia, promovarea unei largi participări populare la programele de schimbare și dezvoltare social-economică, în cazul celei de a doua. Să reluăm distincția dintre cunoștințele de stabilitate și cunoștințele de schimbare. Și un sistem social conservator are nevoie de cunoștințe. Aceste cunoștințe, menite să-i asigure stabilitatea și adaptarea la noile condiții, sunt de un anumit tip și produse prin anumite canale, relativ limitate, orientate pragmatic și mult mai puțin teoretic spre adaptarea structurilor existente la
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
bază pentru o alegere în cunoștință de cauză; va stimula știința ca subsistem de producere a cunoștințelor și va favoriza pătrunderea cunoștințelor științifice în structurile sale politico-administrative; va încuraja cunoștințele care facilitează înțelegerea și transformarea, și nu justificarea manipulativă și conservatoare. • Principiul pluralității structurale. De multe ori, analizele structurale presupun că un sistem, la un moment dat, are doar o structură. El este structural coerent, toate elementele sale fiind orientate de cerințele structurii respective. În fapt, o asemenea presupoziție este adevărată
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
parcursă această perioadă, ce soluții sunt experimentate și ce soluții sunt de la început excluse pe baza cunoștințelor existente. Presupoziția comportamentului până la urmă optimal al sistemelor sociale nu poate fi acceptată. Mai multe argumente pot fi invocate împotriva valabilității sale. • Caracterul conservator al mecanismelor spontane. Verificarea practică a soluțiilor este eficace în delimitarea soluțiilor inadecvate de cele adecvate, satisfăcătoare. Ea nu cuprinde însă nici un mecanism de formulare neîntâmplătoare a soluțiilor optime și nici criterii de diferențiere a optimalității de suboptimalitate. Mecanismele verificării
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
elabora soluții uimitoare, dar nu cuprinde în ea nici o garanție a optimalității. Mai mult, există chiar tendința ca sistemele în condiții de incertitudine să oprească cercetarea de noi soluții, după ce prima soluție satisfăcătoare a putut fi formulată (Zamfir, 1977). Caracterul conservator al mecanismelor spontane de organizare a sistemelor sociale derivă deci din faptul că ele nu au nici posibilitatea, nici motivația de a trece dincolo de soluțiile satisfăcătoare spre soluția optimă. • Optimalitatea secvențială duce la suboptimalitate globală. Herbert A. Simon aduce un
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de certitudine au un comportament optimal și predictibil; ele sunt obiectul unor legi strict deterministe. Sistemele caracterizate prin condiția de incertitudine au un comportament suboptimal și relativ impredictibil; sunt obiectul doar al unor legi probabiliste. Nivelul de cunoaștere și comportamentul conservator/inovator. Incertitudinea cronică tinde să fie asociată cu un comportament conservator. Cu cât nivelul de cunoaștere este mai scăzut, cu atât soluțiile formulate și adoptate vor fi mai apropiate de soluțiile ce au fost experimentate anterior de către sistem. Soluțiile experimentate
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
unor legi strict deterministe. Sistemele caracterizate prin condiția de incertitudine au un comportament suboptimal și relativ impredictibil; sunt obiectul doar al unor legi probabiliste. Nivelul de cunoaștere și comportamentul conservator/inovator. Incertitudinea cronică tinde să fie asociată cu un comportament conservator. Cu cât nivelul de cunoaștere este mai scăzut, cu atât soluțiile formulate și adoptate vor fi mai apropiate de soluțiile ce au fost experimentate anterior de către sistem. Soluțiile experimentate anterior oferă o structură sugestivă pentru soluționarea noilor situații, fiind asociate
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
comportamentul sistemelor sociale, este necesar deci să includem în formularea lor și nivelul de cunoaștere la care se plasează respectivul sistem. Acesta va putea aduce o serie de precizări asupra unor aspecte importante ca: predictibilitatea alegerii, probabilitatea explorării alternativelor, atitudine conservatoare sau inovatoare, considerarea consecințelor de termen scurt și lung etc. Forma conștiinței ca factor determinanttc " Forma conștiinței ca factor determinant" Nu numai conținutul cognitiv al conștiinței (cantitatea și calitatea cunoștințelor disponibile), ci și forma proceselor cognitive aduce o contribuție proprie
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
un anumit mod de organizare. Pentru a funcționa, sistemul social organizat într-un anumit fel dezvoltă forțe integrative, de apărare împotriva factorilor perturbatori, distructivi. Structural, sistemul este orientat spre menținere, perpetuare. Există însă aici o potență negativă: o tendință structurală conservatoare a oricărui mod de organizare. Sistemul nu poate distinge între factori strict distructivi și factori constructivi care presează spre schimbarea sa structurală. Suntem așadar în prezența cecității funciare a oricărei structuri. Ea nu poate distinge între factori perturbatori și factori
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]