7,252 matches
-
pentru ca acel show de modă să creeze o legendă, așa cum scria în ziua următoare L’Express: “Christian Dior era un necunoscut în 12 februarie și este un mit în 13 februarie”. Botezând estetica lui “New Look”, ne gândim la un cronicar al revistei Life, care a auzit expresia la Carmel Snow, de la Harper’s Bazaar, singura dintre marile publicații care a asistat la show. Definiție foarte potrivită, dat fiind că din acel moment, istoria costumului s-a schimbat pentru totdeauna. New
70 de ani de Haute Couture ai Casei Dior by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105775_a_107067]
-
Această atrăgătoare mezzosoprană de coloratură este de nivel mondial. Și nu trebuie să fii clarvăzător pentru a-i prevedea o carieră strălucită.” (Star Tribune, Minnesota). În timp ce, după evoluția ei în opera „Cosi fan tutte” de la Opera din Los Angeles, un cronicar a opinat: „Rolul Despina a avut parte de cea mai bună interpretare din producție. Constantinescu este, probabil, cel mai bun produs românesc de export de la Nadia Comăneci încoace și, poate deveni în operă, ceea ce a fost Nadia pentru Olimpiade.” (Hollywoodprogressive
Întâlnirile muzicale OPERA FANtastica: Luminița Arvunescu în dialog cu Roxana Constantinescu by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105917_a_107209]
-
DES CARS (pe numele întreg, Jean Marie de Pérusse des Cars) este un scriitor și jurnalist francez, colaborator la Paris Match, Figaro Magazine și Jours de France. Istoric reputat și autor prolific, el și-a creat un nume ca pasionat cronicar al marilor case dinastice europene și al destinelor celor mai iluștri reprezentanți ai acestora. Printre lucrările sale cele mai cunoscute, multe dintre ele traduse în numeroase limbi, se numără Saga dinastiei de Habsburg, Saga dinastiei de Windsor, Saga dinastiei Romanov
Întâlnire cu reputatul jurnalist, istoric și scriitor JEAN DES CARS by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105964_a_107256]
-
film despre fenomenul violenței la americani, Bowling for Columbine, văzut la Cannes - ignoră într-o voioșie nuanțele, în favoarea propriei demonstrații, și în stilul unui (de altfel, inventiv) cinema de propagandă. Sau de contrapropagandă. (De care, totuși, dați-i voie unui cronicar din Est să fie sătul!) Despre asta e vorba, și nu despre ceea ce concluzionează e-mail-ul transoceanic: "Ce magică poate părea America văzută printr-un ochean estic!"Mă simt obligată să declar că, prin ocheanul meu estic, America nu apare deloc
Cum se înmulțesc bananele by Eugenia Vodă () [Corola-website/Journalistic/15076_a_16401]
-
Cronicar Moda plagiatului În numărul 138, OBSERVATOR CULTURAL semnalează un nou plagiat. Dna Carmen Mușat pune pe două coloane paginile 6-28 și 30-36 din manualul de Limba și literatura română pentru clasa a XII-a de la Editura Corint (2002), pagini aparținînd
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/14639_a_15964]
-
într-o românească proprie dl C.N., ierarhiile vechi. Am citit și articolul dlui C. Rogozanu din ultimul Observator. Oricît de supărat ar fi pe unii dintre noi, autorul nu spune că ar fi fost obligat să scrie altfel decît crede. Cronicarul nu e de părere, totuși, că dl C.R. trebuia să intre atît de repede în polemică. Multă, prea multă grabă! Un critic literar se cuvine să-și controleze umoarea, chiar neagră. A propos de Evenimentul zilei: relatînd în numărul de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/14639_a_15964]
-
că n-a contat cîți mor nevinovați, ci numai anihilarea teroriștilor. Efectul e că astfel se poate ajunge la ideea că teroriștii ar fi putut fi mai buni cu victimele lor decît cei care i-au anihilat pe teroriști. Ceea ce Cronicarul refuză să creadă.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/14639_a_15964]
-
Cronicar Varii din vară tîrzie * În nr. 32 al revistei LUCEAFĂRUL, în care Marius Tupan își exprimă, sub titlul Chestiunea Călinescu, admirația pentru Florin Călinescu, există și o pagină dedicată lui G. Călinescu, al cărui centenar e serbat, așa cum se cuvine
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/17562_a_18887]
-
pe care le-au condus. În schimb Vali Sterian a fost arestat după accidentul provocat parțial de el. Accidentul auto în care un șofer de autobuz s-a ferit de Sterian și a lovit mai multe mașini mici, la rînd. Cronicarul nu vrea să spună că Vali Sterian nu e vinovat, dar cînd sînt atîția infractori dovediți care sînt judecați în libertate, de ce trebuia că Vali Sterian să fie arestat? E el un pericol public? Dacă l-a lăsat cineva din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/17562_a_18887]
-
Cronicar Artistul și orașul Un număr tematic da mai multă bătaie de cap decît unul obișnuit. Și cu toate acestea, cu sau fără stimulentul aniversar, echipele redacționale își asumă dificultățile, și așa se face că apar destule numere-dosar, pe care cititorul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/17543_a_18868]
-
și de-atîtea ori însîngerata cu un frivol joc de societate. Ca să devină istorie, trecutul trebuie privit cu gravitate, scuturat de poncife, explicat cu durere. Altfel, el rămîne pradă saltimbancilor politici, care știu mai bine decît oricine cum să-l folosească." Cronicarul, care a citit și el manualul în discuție, nu crede că autorii săi confundă istoria cu un joc de societate frivol (fiindcă nu orice joc de societate e obligatoriu frivol), ci încearcă să cîștige atenția unui cititor cu mintea disponibilă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/17543_a_18868]
-
care să-l ajute în eventualitatea că "saltimbancii politici" despre care scrie Romulus Rusan ar încerca să-l manevreze cu ajutorul istoriei. Aceea că trecutul e unul singur, dar istoriile sînt mai multe. În privința afirmației că "trecutul trebuie explicat cu durere", Cronicarul are unele îndoieli. El, trecutul, se cade asumat cu onestitate și cu o senin-riguroasă consultare a surselor. Istoricul modern nu e un rapsod al durerilor neamului sau, ci o persoană care știe că, în timp ce scrie o istorie, e concurata de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/17543_a_18868]
-
deseori articolele care compun volumul sfârșesc prin a avea un ton amar, generat de observațiile lui Carol Roman, ca ziarist și cetățean, în fața involuțiilor din societatea românească. Apreciatul scriitor și ziarist Ștefan Mitroi a constatat că autorul este un adevărat cronicar al timpului, care ne face să zăbovim asupra unor lucruri peste care am trecut prea ușor, dar care ni s-au întâmplat și ne afectează. „Este și orientarea dată revistei pe care o conduce, «Balcanii și Europa», model de echilibru
Premiile Uniunii Ziariştilor Profesionişti – Lansarea volumului „În balansul vremurilor”- () [Corola-website/Journalistic/296303_a_297632]
-
deplin acceptat. Altfel spus, „gheara leului” se cunoaște; maestrul Ioan Hollender s-a depășit pe sine, folosindu-și influența și renumele pentru a dărui Festivalului românesc renumele pe care îl merită din plin. Dar... există și un dar, subliniat de cronicari, de critici muzicali sau de spectatorii veniți în număr impresionant la această ediție a Festivalului. Este limpede, Festivalul și Bucureștiul au nevoie de o mare și modernă sală de concerte, de un Auditorium care să primească pe scena sa în
Semne bune, promiţătoare by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296345_a_297674]
-
în curs de apariție la Editura ART. Întrebare: Putem discuta deschis? Răspuns: Nu văd cum altfel am putea discuta. Întrebare: Știi, probabil, că atunci când prima ta piesă de succes, Menajeria de sticlă, a fost reluată la începutul stagiunii actuale, cei mai mulți cronicari au fost de părere că este și rămâne cea mai bună dintre piesele pe care le-ai scris, deși au trecut doisprezece ani de la premieră? Răspuns: Da. Citesc toate cronicile și criticile referitoare la piesele mele, chiar și pe cele
Tennessee Williams: Lumea în care trăiesc by Antoaneta Ralian () [Corola-website/Journalistic/6362_a_7687]
-
„Om cu hire înaltă și împărătească”, precum îl caracterizează cronicarul Miron Costin, numit de otomani „beiul de aur”, „mândru de averea sa” așa cum constată Nicolae Iorga, domnitorul Moldovei Vasile Lupu (1634-1654) a rămas în istorie mai ales pein ctitoriile sale, în frunte cu biserica Trei Ierarhi din Iași și moaștele
Vasile Lupu, întemeitorul bisericii Trei ierarhi, avea un adevărat harem. Domnitorul a decis că dragostea poate fi circumstanţă atenuantă () [Corola-website/Journalistic/70620_a_71945]
-
oriental respins de pământeni Printre acuzațiile și nemulțumirile proferate de boieri la adresa lui Vasile Lupu s-au aflat și moravurile libere ale domnitorului și nepoților săi, care merseseră până la a atinge cinstea a multor case boierești. Iar desfrânarea este explicată de cronicar prin bogăția vremurilor „Și care țări se suie pre la mari belșuguri, sburdează hirea omeanească, și sburdărniciunea naște păcatul, și pre păcat îl urmează mânia lui Dumnezeu”. Și cum și țara Moldovei „era la mare sburdănicie”, continuă același Miron Costin
Vasile Lupu, întemeitorul bisericii Trei ierarhi, avea un adevărat harem. Domnitorul a decis că dragostea poate fi circumstanţă atenuantă () [Corola-website/Journalistic/70620_a_71945]
-
singulară. Poate că și studiile de canto din tinerețe ale autoarei și-au spus răspicat cuvântul în depistarea “secretelor” vocale ale Iolandei, fapt esențial în “greutatea” finală a monografiei. În încheiere, aș dori să fac o mărturisire emoționantă. Pentru mine, cronicarul care i-am urmărit cariera interpretei de la debut, până la plecarea definitivă din țară, apoi lexicograful care i-am cercetat întreaga activitate artistică și pedagogică în vederea așezării în panteonul artei lirice universale, Iolanda Mărculescu nu a murit! Moștenirea ei artistică, întreprinsă
Monografia unei "Dive" a scenei lirice românești by Viorel COSMA () [Corola-website/Journalistic/83489_a_84814]
-
cuvenită la momentul respectiv. Și pentru că oferta culturală bucureșteană este una bogată și diversificată, o sistematizare fiind anevoioasă, modelul cel mai potrivit de urmat pare a fi cel al suitei Anotimpurile de Ceaikovski, ale cărei secvențe au însoțit activitatea de cronicar a marelui compozitor. 1. Fără a avea pretenția urmăririi unei stricte desfășurări cronologice începem prin a aminti că sfârșitul lunii Ianuarie a adus pe scena Atheneului Român pe artistul Nicolae Moldoveanu, care se afirmă în perimetrul internațional al activității dirijorale
Remembering 2013 by Corina BURA [Corola-website/Journalistic/83726_a_85051]
-
pur și simplu, artista declara la pag. 81 că “nu citește cronici, deoarece nu are răbdare, iar pe de altă parte, crede că ar influența-o”. Istoricii însă, o vor întreba din curiozitate după pensionare: dar, dacă unele sugestii ale cronicarilor, i-ar fi îmbogățit paleta de roluri sau numai scene - „cheie” din spectacole, le-ar fi respins? Personal, mă îndoiesc, că spiritul autocritic dezvoltat al primadonei, le-ar fi ocolit! Mi-au plăcut întotdeauna cântărețele inteligente și originale care au
Mioara Manea Arvunescu = 25 (Fascinația - ca destin al operetei) by Viorel COSMA () [Corola-website/Journalistic/83901_a_85226]
-
cu evenimentele lumii sonore. Este o revistă de ținută, cu subiecte diverse ce acoperă întreg spectrul genurilor muzicale, de la cele ale muzicii sinfonice și de cameră, la cele ale muzicii ușoare și de jazz. Colaboratorii săi, în bună parte cronicari și muzicologi reputați, îi dau viață prin pertinenta opiniilor și dinamismul condeielor. Există însă și tineri în afirmare ce se șlefuiesc aici spre a deveni profesioniști. Nu în ultimul rând, bogăția ilustrației și calitatea graficii dau forță acestei reviste singulare
O revist? de ?inute by Laura Manolache () [Corola-other/Journalistic/83618_a_84943]
-
calitatea hârtiei și prezentarea grafică elegantă, agreabilă, suplinind astfel diminuarea drastică, imediat după ’89, a spațiilor rezervate consemnării manifestărilor muzicale în cotidiane și reviste de cultură! Remarcabilă mi se pare inițiativa de a alătura condeielor consacrate pe acelea ale unor cronicari și muzicologi în devenire - uneori maeștri și discipoli -, fapt ce conferă revistei un plus de modernitate și dinamism. Mereu promptă în semnalarea evenimentelor de ultimă oră, echilibrată în considerațiile critice, vehiculând un limbaj de elevată ținută profesională - fie el academic
Lumea muzicii rom?ne?ti ?n 40 de pagini! by Despina Petecel-Theodoru () [Corola-other/Journalistic/83605_a_84930]
-
lungă, renunțarea la „calupurile” ce poartă o singură semnătură, uneori pe pagini întregi, diversificarea paletei de informații și mai ales promovarea prin centrele de vânzare a presei, astfel încât să se bucure de un public numeros, care să citească opinia unor cronicari avizați referitor la subiecte (iarăși) din cele mai diverse. Anca FLOREA
Renun?area la "calupuri" by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83609_a_84934]
-
de Mozart, pe care anterior îl cântase și alături de Philharmonia Orchestra. Considerat, încă de la 14 ani, un talent aparte, apreciat de “Neue Zuricher Zeitung” pentru “maniera sa de cânt - o combinație între dialogul cu sine însuși și modestie”, iar de cronicarul de la “Tages Anzeiger” pentru “interpretarea absolut naturală, renunțând la hiper-romantism în favoarea unei apropieri mai sobre”, pianistul a surprins, într-adevăr, prin felul în care a tratat muzica mozartiană, cu deosebită rigoare și tehnică precisă, dar cântând parcă pentru sine, cu
Poate mai mult? str?lucire by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83563_a_84888]
-
din ciclul londonez al simfoniilor, cea cu nr. 104, unitară, densă, a constituit prilejul unei construcții sonore solide, formele de lied (din Andante), de sonată (din final), fiind demonstrații de știință a redării travaliului contrapunctic. Sunt detalii care aduc satisfacții cronicarului, dar, emblematică pentru această orchestră, virtuoză „în exces”! este, dincolo de versatilitate, acuratețe, diversificare dinamică, extraordinara mobilizare a orchestranților, vibrația participativă a fiecăruia dintre ei în desfășurarea discursului muzical; acolo, fiecare frază muzicală se trăiește. Instrumentiștii se ascultă între ei, se
Week-end-ul Haydn by Daniela Caraman Fotea () [Corola-other/Journalistic/83562_a_84887]