8,648 matches
-
Semlac, Pecica, Bulci ș.a. Mureșul avea o mare importanță strategică pentru romanii învingători, aceștia întărindu-l pe ambele maluri. Paza malurilor Mureșului și a fortificării cu cetăți a fost încredințată legiunii a XIII-a gemina. Astfel s-a început supunerea dacilor și romanizarea provinciei (8). Dacii liberi de la nord de Mureș au suferit o puternică romanizare (după cum se observă în descoperirile de la Cicir și Sântana) (9). Alte descoperiri arheologice la Cicir care demonstrează influența romană s-au făcut pe o insulă
Cicir, Arad () [Corola-website/Science/300288_a_301617]
-
avea o mare importanță strategică pentru romanii învingători, aceștia întărindu-l pe ambele maluri. Paza malurilor Mureșului și a fortificării cu cetăți a fost încredințată legiunii a XIII-a gemina. Astfel s-a început supunerea dacilor și romanizarea provinciei (8). Dacii liberi de la nord de Mureș au suferit o puternică romanizare (după cum se observă în descoperirile de la Cicir și Sântana) (9). Alte descoperiri arheologice la Cicir care demonstrează influența romană s-au făcut pe o insulă de pe Mureș unde a fost
Cicir, Arad () [Corola-website/Science/300288_a_301617]
-
au sărbătorit Ziua Minerului la Roșia Montană. Evenimentul, susținut puternic de compania canadiană Roșia Montană Gold Corporation, a fost marcat printr-un mini-campionat de fotbal, muzică de fanfară, statui vii reprezentând personaje din Roma Antică, o demonstrație de lupte dintre daci și romani și parade de costume populare. Reportaje turistice
Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/300270_a_301599]
-
epoca feudală de când se păstrează și un cimitir (secolul al XII-lea). Cele mal importante straturi sunt din epoca bronzului (cultura Periam-Pecica) și respectiv din epoca dacică. După parerea unor cercetători, în această zonă ar fi fost localizat centrul fortificat dac denumit “Ziridava”. Acesta a ajuns la înflorire în epoca statului sclavagist dac de început (sec. I î.e.n.- sec. I e.n.). Pe movila descoperită se găseau casele celor mai înstăriți (tarabostes), iar în împrejurimi bordeiele oamenilor liberi (comati). Se pare că
Turnu, Arad () [Corola-website/Science/300309_a_301638]
-
Cele mal importante straturi sunt din epoca bronzului (cultura Periam-Pecica) și respectiv din epoca dacică. După parerea unor cercetători, în această zonă ar fi fost localizat centrul fortificat dac denumit “Ziridava”. Acesta a ajuns la înflorire în epoca statului sclavagist dac de început (sec. I î.e.n.- sec. I e.n.). Pe movila descoperită se găseau casele celor mai înstăriți (tarabostes), iar în împrejurimi bordeiele oamenilor liberi (comati). Se pare că în perioada razboaielor daco-romane asezarea a fost distrusă. Prima atestare documentară a
Turnu, Arad () [Corola-website/Science/300309_a_301638]
-
neam de păstori, foarte buni luptători. Călăreți neînfricați, ei se foloseau mai ales de arc, aruncând săgeți din fuga calului. Năvala lor era înspăimântătoare. Se abăteau ca un uragan acolo unde nimeni nu știa că vor lovi. Atrași de bogățiile dacilor, sciții au încercat să supună Dacia. Grupuri de călăreți sciți au reușit să ajungă în Transilvania, iar altele au pătruns în Dobrogea. Timp de trei sute de ani s-au dat lupte între sciți și daci. Agatârșii, un trib de sciți
Sciți () [Corola-website/Science/301535_a_302864]
-
vor lovi. Atrași de bogățiile dacilor, sciții au încercat să supună Dacia. Grupuri de călăreți sciți au reușit să ajungă în Transilvania, iar altele au pătruns în Dobrogea. Timp de trei sute de ani s-au dat lupte între sciți și daci. Agatârșii, un trib de sciți care au izbutit să se așeze în Transilvania, au fost asimilați de daci. Atrași de bogățiile Transilvaniei, agatârșii, în momentul în care s-au stabilit pe teritoriul Daciei, au folosit aurul și argintul care se
Sciți () [Corola-website/Science/301535_a_302864]
-
să ajungă în Transilvania, iar altele au pătruns în Dobrogea. Timp de trei sute de ani s-au dat lupte între sciți și daci. Agatârșii, un trib de sciți care au izbutit să se așeze în Transilvania, au fost asimilați de daci. Atrași de bogățiile Transilvaniei, agatârșii, în momentul în care s-au stabilit pe teritoriul Daciei, au folosit aurul și argintul care se găseau acolo pentru podoabe. Vestiți pentru cruzimea lor, sciții obișnuiau să bea sângele dușmanilor uciși și să se
Sciți () [Corola-website/Science/301535_a_302864]
-
este perioada în care este conturată aici prezența comunității tracice, civilizația care se dezvoltă este în legătură directă cu bogatele resurse metalifere din zonă. În epoca fierului, în urma cercetărilor făcute de prestigioși cercetători români și maghiari s-a confirmat că dacii au scos și au prelucrat aurul și argintul după o tehnologie relativ bine reconstituită astăzi iar uriașa cantitate de aur dusă de romani după cucerire (106 e.n) provine și din zona metaliferă Maramureș deși nu au stăpânit efectiv zona
Băiuț, Maramureș () [Corola-website/Science/301565_a_302894]
-
prelucrat aurul și argintul după o tehnologie relativ bine reconstituită astăzi iar uriașa cantitate de aur dusă de romani după cucerire (106 e.n) provine și din zona metaliferă Maramureș deși nu au stăpânit efectiv zona (în acest teritoiu trăiau dacii liberi). Urme ale acestor exploatări sunt pe muntele Văratec, Remetea Sighet, Cavnic, Băiuț etc. Până și toponimul de Băiuț este de proveniență latină (de la baie, prin analogie intrarea în mină se considera tot o baie, datorită temperaturii ridicate a mediului
Băiuț, Maramureș () [Corola-website/Science/301565_a_302894]
-
De asemenea în hotarul Oarței de Jos s-a găsit un tezaur de monede de argint romane datând din sec. II - III d.Hr. , actualmente expuse la Muzeul de Arheologie și Istorie din Baia Mare. Pe teritoriul satului Oarța au trăit dacii liberi, granițele Daciei Porolissensis aflându-se la o distanță de aproximativ 30 de km spre sud, acolo unde se pot vedea și astăzi ruinele castrului de la Porolissum. În anul 1378 voievozii Balc și Drag devin comiți de Maramureș și Sătmar
Oarța de Jos, Maramureș () [Corola-website/Science/301582_a_302911]
-
adaugă particularităților climei, rețelei hidrografice și faunei. Formele caracteristice comunei Godeanului lapiezurile, dolinele, valeele, poliile, cheile și mai ales peșterile constitue cele mai interesante atracții. Prin existența în partea de sud a satului Păunești, a cetății Gradet, datata de pe timpul dacilor, cât și Mănăstirea Schitul Topolniței face ca această comună să fie des vizitată de turiști, mai ales în sezonul estival. Valea Topolniței oferă peisaje asemănătoare cu cele montane, cu chei și versanți abrupți, acoperiți de vegetație mediteraneană, formată din mojdarean
Comuna Godeanu, Mehedinți () [Corola-website/Science/301606_a_302935]
-
ele se reuniseră în jurul unui punct fortificat, alcătuind o formațiune politică, punct amplasat în mod prezumtiv "undeva pe teritoriul satului Bucov, poate pe terasa înalta dintre Gârla Morii și Bucovel, din epoca feudalismului dezvoltat". Similititudinile "dintre modul de trai al dacilor și cel al locuitorilor din așezările de la Bucov", elementele de tradiție daco-romană din cultura materială și spirituală a băștinașilor, conjugate cu apropierea drumului roman ce lega Transilvania de Dunare, urmând în mare măsura cursul Teleajenului, al "drumului sării", conduc la
Comuna Bucov, Prahova () [Corola-website/Science/301650_a_302979]
-
89%). Pentru 2,92% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Existenta unei vieți organizate pe aceste plaiuri încă din vremuri străvechi este confirmată de însăși legenda unor toponime ca "Movila" sau "Gorgonul" care ar fi fost cetăți naturale ale dacilor preluate de romani pentru baza drumului roman. Comuna Gura Vitioarei este amintită în analele istoriei comunei prin existența următoarelor construcții: În locul numit "Movila" a existat o puternica davă, o cetățuie greu de cucerit, resedința a unei căpetenii geto-dace din ultimele
Comuna Gura Vitioarei, Prahova () [Corola-website/Science/301681_a_303010]
-
Medieșu Aurit a fost intens locuit de o populație dacică și germanică. Zonele preferate pentru aceste locuiri au fost terasele Racteri și terasa înaltă a Seinelului. Pe locul numit Șuculeu a fost cercetată o așezare de olari unde comunitatea de daci din epoca romană a continuat să confecționeze vase ceramice. Cronologia așezării de olari nu este până în prezent clar definită dar se crede că începe încă din secolele I d. Hr. și se termină cândva în sec. IV-V d. Hr. În
Medieșu Aurit, Satu Mare () [Corola-website/Science/301767_a_303096]
-
la Lunca-Homorodul de Sus). De asemenea, există dovezi ale locuirii acestor zone în perioada daco-tracică, (spre exemplu, descoperindu-se la Chilia o monedă dacică de argint), zona făcând probabil parte din statul dac din perioada Burebista-Decebal, iar apoi din zona dacilor liberi/dacii mari (în zonă - Homorodul de Jos - existând și comunități celte, dovadă stând moneda „Călărețul cu Pasăre”, descoperită aici). Ulterior, foarte probabil că etnogeneza și organizarea românească (ex. obștile sătești, țăranii liberi, juzii/cnezii/voievozii etc.) au urmat aceleași
Chilia, Satu Mare () [Corola-website/Science/301760_a_303089]
-
de Sus). De asemenea, există dovezi ale locuirii acestor zone în perioada daco-tracică, (spre exemplu, descoperindu-se la Chilia o monedă dacică de argint), zona făcând probabil parte din statul dac din perioada Burebista-Decebal, iar apoi din zona dacilor liberi/dacii mari (în zonă - Homorodul de Jos - existând și comunități celte, dovadă stând moneda „Călărețul cu Pasăre”, descoperită aici). Ulterior, foarte probabil că etnogeneza și organizarea românească (ex. obștile sătești, țăranii liberi, juzii/cnezii/voievozii etc.) au urmat aceleași tipare ca
Chilia, Satu Mare () [Corola-website/Science/301760_a_303089]
-
Freiberg, Bibram, Leoben și Graz. În împrejurimile Săcărâmbului, la poalele Cetrașului, au fost descoperite, în 1860, un vas conținând monede de aur și un lanț de bronz. Monedele sunt republicane romane, cunoscute a fi întrebuințate în relațiile de schimb de către daci înainte de cucerirea romană. Între anii 1802-1814, Săcărâmbul a constituit un centru al iluminismului românesc reprezentat de Școala Ardeleană, prin protopopul greco-catolic de Săcărâmb, Vasile Coloși, care, alături de Petru Maior, a avut contribuția majoră în redactarea primului lexicon cvadrilingv al limbii
Săcărâmb, Hunedoara () [Corola-website/Science/300558_a_301887]
-
oferindu-le loc de refugiu în timpul incursiunilor sau invaziilor armate făcute de unele popoare , mai ales de turci . Încă din perioada neoliticului este cunoscută în această zonă cultura materială numită ,Cultura Gumelnița“, cu o largă răspândire în Câmpia Română. Geto - dacii au populat intens această câmpie , lucru ce este argumentat de izvoarele istorice , aici constituindu-se una dintre cele mai importante uniuni de triburi , condusă de Dromichete . Săpăturile arheologice au scos la iveală o mare cetate dacică în Câmpia Română la
Comuna Slobozia, Argeș () [Corola-website/Science/300643_a_301972]
-
la iveală o mare cetate dacică în Câmpia Română la Popești de Argeș , la o distanță de aproximativ 8 Km de localitatea aflată în studiu. Cetatea s-a numit Argedava și a fost , cel mai probabil , una dintre reședințele regelui dac Burebista . În cadrul teritoriului aflat în studiu nu s-au făcut descoperiri arheologice , dar ținând cont de descoperirile făcute pe teritoriul comunei vecine și de evenimentele istorice , putem considera că , valea Dâmbovnicului a constituit un loc prielnic întemeierii și dezvoltării așezărilor
Comuna Slobozia, Argeș () [Corola-website/Science/300643_a_301972]
-
a fost uimit de așezarea stranie a poienii numită Ogrezele. Pe ambii versanți ai râului Vâlsan sunt amenajate asemenea poieni stranii, adevărate platforme pentru amplasarea locuințelor, identice cu cele de la Blidaru, Sarmizegetusa, Fețele Albe, etc. Aceste terase de locuire a dacilor pot fi admirate și azi: Ogrezele, Râpa Bâții, Zafii, Catran, Pană, Mălăiște, Șoptana, Cerneți, Poiana Galatii, Bucura de Sus, Bucura de Mijloc, Bucura de Jos, Părul Mătușii, Moția, Telman, Iepura de Sus, Iepura de Mijloc, Iepura de Jos, Mândra, etc.
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
zăcăminte de cărbune (EMC Comănești). Acest lucru a dus la dezvoltarea depresiunii Comănești tranformându-o într-o zonă puternic industrializată în perioada comunistă(cărbune, cherestea, petrol, fructe de pădure etc.). Exită dovezi arheologice de locuire a acestor locuri încă de pe vremea dacilor. Pe latura stângă a Pârâului Bantului (proprietate Rata Ghe.) la o adâncime de 0,60 m se găsesc nenumărate cioburi de ceramică arsă; zona are nevoie de studiu pentru a cataloga și data perioada și cultura acestor fragmente care prin
Lunca Asău, Bacău () [Corola-website/Science/300681_a_302010]
-
daco-romane și a stăpânirii romane în Dacia (5a). Istoricul Radu Popa în lucrările sale “Cetățile din Țara Hațegului (1972) și “Începuturile Evului Mediu românesc în Țara Hațegului (1988) a făcut o descriere detailată a războaielor românilor conduși de Traian împotriva dacilor lui Decebal, făcându-se referiri la operațiile militare ale legiunilor romane - venite peste Munții Carpați și pe Valea Jiului - în atacul îndreptat spre cetatea dacilor, conduși de Decebal, pornit din valea râului Strei peste culmile dealurilor pâna la Sarmizegetusa dacică. Lucrările
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
în Țara Hațegului (1988) a făcut o descriere detailată a războaielor românilor conduși de Traian împotriva dacilor lui Decebal, făcându-se referiri la operațiile militare ale legiunilor romane - venite peste Munții Carpați și pe Valea Jiului - în atacul îndreptat spre cetatea dacilor, conduși de Decebal, pornit din valea râului Strei peste culmile dealurilor pâna la Sarmizegetusa dacică. Lucrările prezentate fac o investigatie asupra cetăților din zona operațiilor militare, analizând elementele specifice legate de perioada istorică respectivă. Sunt urme ale perioadei stăpânirii romane
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
se cunoaște semnificația acestor cuvinte. Turcu Petru Ponoran, cantor la biserică, povestea că era legat de această seară, dinainte de arestarea Domnului Isus, când acesta înainte de începerea patimilor s-a rugat Tatălui Ceresc. După alții ar fi un obicei păgân al dacilor, persistent și în epoca creștină. După sărbătorile Paștelor, până la Rusalii aveau loc Nedeile, în fiecare duminică în alt sat din această parte a Văii Streiului. Acestea erau serbări ale întregului sat, când rudele împrăștiate pe alte meleaguri veneau acasă la
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]