8,674 matches
-
sau reci, cu două linguri de maioneză. PIFTELUȚE DIN SOIA - DE POST 200 gr. de soia înmuiată, 200 gr. de franzelă înmuiată, un cartof crud ras pe răzătoare, o ceapă călită, tocată mărunt, patru - cinci căței de usturoi, sare, piper, delicat, verdeață tocată mărunt. Stoarcem franzela și soia, după care le amestecăm cu restul - cartoful, ceapa, usturoiul tocat, condimentele, verdeața și trei linguri de făină albă. Omogenizăm bine compoziția, apoi facem pifteluțe pe care le dăm prin făină albă, apoi le
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
sare. După gustul fiecăruia se poate adăuga: usturoi, ceapă verde ,maioneză , ceapă călită. Pentru ocazii deosebite cu această salată putem umple roșii. SARMALE DE POST 300 ml de apă, trei linguri de oțet, o linguriță de sare, o linguriță de delicat punem în cratiță la fiert. Când clocotește, adăugăm 200 gr. de soia mărunțită, lăsăm câteva clocote, acoperim și lăsăm la umflat. Separat, călim trei cepe, 200 ml de ulei, doi morcovi rași pe răzătoarea mică, 2 linguri de pastă de
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
albușuri tocate mărunt și gălbenușurile pasate, amestecate cu smântâna. Decorăm cu pătrunjel verde. Se servește cu crutoane. ȘNIȚEL PANÉ DE SOIA - rețetă de post Roza 1 litru de apă, 100 ml de oțet, o lingură de zahăr, o linguriță de delicat, 2 lingurițe de sare, 500 gr. de soia. Se pun la clocotit, iar când clocotește, se adaugă 500 gr. de soia pentru șnițel, se clocotește timp de 5 minute, apoi lăsăm la macerat două ore. După ce s-au umflat bine
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
se clocotește timp de 5 minute, apoi lăsăm la macerat două ore. După ce s-au umflat bine, stoarcem cu mâna, de zeamă, fiecare bucată, apoi o batem ușurel cu ciocanul de carne. Pe fiecare bucată de soia presărăm puțin piper, delicat și lăsăm să stea timp de 2-3 minute. Separat, într-o crăticioară punem o cană de apă minerală, 2 linguri de ulei, o lingură de semințe de susan, sare, piper, făină cât cuprinde, astfel încât să fie o maia mai grosuță
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
cu piuré de cartofi și mujdei de usturoi. TOCĂNIȚĂ DE FASOLE 500 gr. de fasole fierte, un ardei, un gogoșar, 2 cepe, un morcov ras, 2 linguri de pastă de tomate sau 3-4 roșii, 2 foi de dafin, sare, piper, delicat, după gust, 100 ml de ulei. Punem în cratiță uleiul, ceapa și morcovul, călim timp de cinci - șase minute, adăugăm ardeii tocați și roșiile decojite și tocate, fierbem timp de două - trei minute după care adăugăm o cană de apă
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
totul peste cartofi și cârnați, după care dăm la cuptorul încins până se rumenește deasupra. La final, se servesc cu murături asortate sau lapte acru sau cu diferite salate. CARTOFI GRATINAȚI (1) 1 kg. de cartofi, două cepe, sare, piper, delicat, 150 gr. de margarină. Se curăță cartofii, se fierb în apă cu sare și doi căței de usturoi. După ce au fiert, punem peste cartofi două cepe tocate și călite în margarină. Amestecăm și dăm gust de piper. Punem în tavă
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
cepe potrivite, opărite și scobite la mijloc, 4 cartofi tăiați felii și prăjiți, un morcov ras pe răzătoarea mică, 2 castraveți murați tăiați cubulețe, 2 linguri de orez înflorit, 200 gr. de brânză de oi frământată, 2 ouă, sare, piper, delicat, după gust, 2 foi de dafin, 100 gr. de cașcaval ras, 3 roșii tăiate felii rotunde. Tapetăm un vas pentru cuptor cu unt și cu felii de cartofi pe fundul vasului, pe fiecare cartof punem câte o ceapă pe care
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
vasului, pe fiecare cartof punem câte o ceapă pe care o umplem cu mijlocul de la ceapă călit în unt cu morcovul ras, adăugăm orezul și dăm deoparte. Adăugăm castraveții tocați, brânza de oi, ouăle bătute, dăm gust de sare, piper, delicat și umplem ceapa. Peste umplutură punem câte o felie de roșie, iar deasupra cașcavalul ras. Dăm tava la cuptor timp de 45 de minute. Se servește cu mămăliguță și pastă de usturoi cu smântână. Se pune pătrunjel verde tocat fin
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
tocate sau rase, ceapa tocată fin, gogoșarii tăiați cuburi, țelina și pătrunjelul, tocate mărunt. Peste fiecare strat presărăm puțină sare. Punem capac la oală și lăsăm să fiarbă la foc mic timp de o oră. Apoi adăugăm un pachețel de delicat, zahărul și aspirinele pisate. Amestecăm și punem în borcane pe care le legăm cu celofan și le fierbem la Bain-Marie timp de 30 de minute. După ce s-au răcit, le dăm la cămară. 8. CONSERVE ȘI MURĂTURI ARDEI GRAȘI LA
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
se pun în borcane de 400 grame. Se capsează și se dau la rece. GOGOȘARI COPȚI CU USTUROI Treizeci de gogoșari copți și curățați de pieliță și cotor, 500 ml de ulei, 500 ml de suc de roșii, sare, piper, delicat, după gust, 2-3 foi de dafin, câteva boabe de enibahar, două căciulii de usturoi curățat și zdrobit bine. Din ulei, suc de roșii și mirodenii facem un sos pe care-l clocotim timp de 5-6 minute. Așezăm în borcane fâșii
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
invadarea teritoriului ei, drept stat culpabil pentru un complot de agresiune îndreptat împotriva violatorilor neutralității sale. Iată și un document care coroborează spusele mele cu ultima dovadă: este scrisoarea, deja parțial cunoscută, a cărei destinatară, împărăteasa Eugenia 3, a avut delicata intenție a dărui originalul arhivelor noastre naționale. Ea i-a fost adresată la Versailles, pe 26 octombrie 1870, de către bunicul lui Wilhelm al II-lea4: După ce va fi făcut imense sacrificii pentru apărarea ei, Germania vrea să fie asigurată că un
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
se simte în largul lui, ci se arată șovăitor, încurcat. Fără îndoială, explică Maupassant, pentru că simte "vag cât de primejdioasă e această luptă și ce mlădioasă stăpânire de sine, ce vicleană duioșie e necesară ca să nu atingi niciuna din pudorile delicate, din infinitele gingășii ale unui suflet feciorelnic, hrănit cu visuri". Plin de blândețe așadar, tânărul prădător îngenunchează lângă patul soției sale, îi ia mâna și i-o sărută cu respect. Îi șoptește cu glas domol, ca o suflare: "Vrei să
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
cu visuri". Plin de blândețe așadar, tânărul prădător îngenunchează lângă patul soției sale, îi ia mâna și i-o sărută cu respect. Îi șoptește cu glas domol, ca o suflare: "Vrei să mă iubești?". Apoi, mușcând ușor degetele mici și delicate ale soției, explică: "Vrei să-mi dovedești că mă iubești?" Jeanne, la început liniștită de delicatețea soțului său, se ferește, se înspăimântă din nou. Însă amintindu-și de spusele tatălui său, răspunde, fără să-și dea seama foarte bine ce
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
el vorbind de viitor, ea cu ochii plecați, privind urma prăfuită a piciorului mamei ei". Odată stabilită ziua nunții, "așteptau clipa hotărâtă pentru unirea lor fără o nerăbdare prea vie, dar învăluiți și legănați de o duioșie încântătoare, gustând farmecul delicat al celor mai neînsemnate mângâieri, al strângerilor de mână, al privirilor pătimașe, atât de lungi încât sufletele lor păreau că se contopesc, tulburați de dorința nehotărâtă a marilor îmbrățișări". În ciuda acestei libertăți, cei doi logodnici știu să rămână cum nu
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Flirt de Édouard Bonnaffé (1888) și Flirtage de Jean Malic (1885), pun în scenă, pe un ton de romanță, aceste noi idile transeuropene, scoțând la iveală întregul lor farmec dulce-amar. Flirt este o narațiune în tonuri pastel semănând cu o delicată acuarelă. Găsind întâmplător într-un fund de sertar două mănuși micuțe cu degetele destrămate și un trandafir vestejit, naratorul începe să evoce cu nostalgie trecutul. Astfel, rememorează "clipa fericită" în care avusese șansa s-o întâlnească pe "cea mai gingașă
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
privirea îi alunecă pe o gambă"40. Așadar, Paul de Cassagnac le așează în fața lui pe cele cinci doamne mascate și le cere să-și descopere picioarele. Le admiră, le compară și acordă premiul întâi, cum era de așteptat, piciorușelor delicate ale Mariei, pe care nu se sfiește să le sărute de mai multe ori... Deși atras de Marie, Paul de Cassagnac sfârșește prin a se căsători cu altcineva. Rănită, tânăra Marie, mai îndrăgostită de el decât crezuse, aleargă atunci să
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
bage de seamă tinerii și tinerele din înalta societate. Însă acest limbaj al surâsurilor, al privirilor, al atingerilor ambigue, al cuvintelor cu subînțeles nu este desigur străin bărbaților și femeilor căsătorite. Adulții practică de multă vreme acest joc atât de delicat, nedefinit și niciodată dus până la capăt. Și lor le place să se hârjonească, "să curtenească", așa cum se spunea cândva. Secole de-a rândul s-a tot repetat că femeile sunt adesea atinse de meteahna de a se arăta "cochete". Acestea
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
dezgolit pe mâneca hainei lui întunecate. Piciorul îmbrăcat în mătase ajurată freamătă nerăbdător pe perina de stofă roasă. La fiecare mișcare a evantaiului împodobit cu pene lungi și moi, bărbatul simte adierea dulce a parfumului răspândit de ea, de umerii delicați, de rochia foșnitoare, de părul ei în care licăresc nestemate. Ea îi vorbește, în atmosfera intimă a acestui colț de salon, pe un ton discret. Ce-i șoptește oare? Și ce răspuns primește de la el? Ea râde, dezgolindu-și dinții
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
adăugat unei toalete impecabile. Acest joc amoros se evidențiază de asemenea ca expresie a unei căutări imposibile, a unei năzuințe către absolut, către o anume formă de ideal. Paul Bourget o descrie pe tânăra mondenă ca fiind plină de strălucire, delicată, fermecătoare, și ne-o putem imagina iubind și fiind iubită, fericită alături de perechea sa. Nu pare doritoare să înceapă o aventură. Și-a întâlnit deja Făt-Frumosul, a găsit pantoful pe potriva piciorului ei. Deci după ce aleargă ea, dacă nu, ca toate
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
mult decât un copil: el este în realitate femeia în cadrul cuplului pe care îl formează cu Maud. Este blajin, precaut și își îngrijește trupul ca o femeie. Marcel Prévost ni-l înfățișează în camera de toaletă. Iubește oglinzile și obiectele delicate. Se îngrijește cu meticulozitate, fiind înconjurat de pile de unghii, perii, piepteni, flacoane de cristal și lenjerie brodată. La polul opus al acestor bărbați care nu mai sunt decât o umbră a masculinității se află "defloratorii de meserie", cei pe
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
nopți apăsătoare. Îi priveam gura micuță [...]. Îmi veneau în minte acele sărutări respingătoare ori seducătoare date de buze care îmi plăceau mai puțin. Nimic nu mă oprea să reiau experiențele neduse până la capăt, să simt brațele acelea rotunde, cu mușchi delicați, în jurul meu. Cântecele lui Bilitis, despre care băieții făceau comentarii deocheate, îmi arătaseră că există plăceri mai puțin obișnuite". Însă Clara, timidă și impresionată de prietena ei Lisbeth, nu îndrăznește să facă primul pas. "Nu scoteam o vorbă, tăceam mâlc
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
pe fata de la poștă, pe învățătoare sau pe ospătărița de la cafenea... Se fac multe strădanii pentru impresionarea vânzătoarei de la băcănie, pentru prilejul de a adresa niște complimente curtenitoare, sau pur și simplu "pentru a zări niște bucle bălaie, un gât delicat, mâini îngrijite"76. Dar vai! Locuitoarele satelor nu răspund decât arareori avansurilor bărbaților. După cum observă Roland Dorgelès, "nu-i ușor să placi femeilor când singurele tale haine de gală sunt o vestă lălâie care-ți atârnă până la fund, niște moletiere
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
zi, își amintește centenara, îi jucase chiar "o festă răutăcioasă" unui băiat care, la cinema, își ținuse mereu mâna cu palma în sus lângă mâna ei. A scos o monedă de un franc și, fără vreo explicație, a așezat-o delicat în palma însoțitorului, ca și cum acesta îi ceruse de pomană. "Bineînțeles, din momentul acela nu mi-a mai întins niciodată mâna, înțelesese că puțin îmi păsa de el!" Când am întâlnit-o eu, Marcelle încă se mai amuza de întâmplarea respectivă
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
încă din ianuarie 1925, dar nu începe să se emancipeze cu adevărat decât după crahul bursier din 1929. Pe vremea când era încă o copilă, Anaïs Nin era o ființă cu sănătatea șubredă, care emana nevinovăție și prospețime. Adolescentă, e delicată ca o filă din Cartea Sfântă. Mama sa, o dansatoare de origine franco-cubaneză, o crescuse în climatul unui catolicism strict și puritan, ținând-o cât mai departe posibil de crizele de furie ale tatălui ei. Acesta, un pianist spaniol celebru
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
urgent să le vină în ajutor celor două imprudente, Bab pune la cale un "consiliu de război", cele trei fete hotărând în unanimitate s-o "rupă cu acel duo infernal". În calitatea sa de membru neutru, Bab este învestită cu delicata misiune de mediator. Plină de curaj, ea pleacă să "le dea vestea cea bună" celor doi corupători, profitând de ocazie pentru a-i ocărî cum se cuvine. Când tinerii încearcă să se justifice, Bab se arată ofensată și le face
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]