14,451 matches
-
Goodman și McConachie, 1998; Unnever și Cornell, 2003), comportamentele ostile oscilând în funcție de tipul de dizabilitate al elevului. Astfel, elevii cu dizabilități atât vizbile cât și non-vizibile, în ultima categorie incluzând și deficiența de auz, sunt mai hărțuiți de către cei fără dizabilități, Dawkins (1996) semnalând ca și factori predictivi acordarea unui sprijin sistematic acestor elevi, faptul că sunt singuri în locul de joacă sau de a avea mai puțini prieteni. În același timp, regăsim în literatura de specialitate și rezultate contrare, care sugerează
Aspecte ale h?r?uirii psihologice ?n grupul ?colar by Nicoleta Cramaruc () [Corola-publishinghouse/Science/84059_a_85384]
-
predictivi acordarea unui sprijin sistematic acestor elevi, faptul că sunt singuri în locul de joacă sau de a avea mai puțini prieteni. În același timp, regăsim în literatura de specialitate și rezultate contrare, care sugerează faptul că a avea o anumită dizabilitate îl plasează pe elev și în poziția de a se implica într-o mai mare măsură în conduite ostile (Unnever și Cornell, 2003; Nabuzoka și Smith, 2003) ca urmare a unor caracteristici precum stimă de sine scăzută, abilități sociale limitate
Aspecte ale h?r?uirii psihologice ?n grupul ?colar by Nicoleta Cramaruc () [Corola-publishinghouse/Science/84059_a_85384]
-
de a frecventa școala sau de a reveni acasă, izolarea în clasă în timpul pauzelor, insistența de a rămâne în preajma profesorului până la abandonul școlar crescând riscul de sinucidere. Comportamentele exercitate de către abuzatori pot fi aceleași ca și în cazul elevilor-țintă fără dizabilități, variind de la folosirea poreclelor, tachinare, imitarea, agresivitate verbală, amenințări și deposedarea de obiectele personale, dar și particularizate precum amuzamentul pe seama eforturilor elevului deficient de auz de a se vorbi sau a faptului că poartă un aparat auditiv sau un
Aspecte ale h?r?uirii psihologice ?n grupul ?colar by Nicoleta Cramaruc () [Corola-publishinghouse/Science/84059_a_85384]
-
înțelegerii textelor literare se justifică prin profilul diferit al cititorilor : un profil specificat în structuri cognitive, afective și intenții de lectură diferite. Receptarea lecturii are un caracter personal cu atât mai mult în cazul copiilor cu deficiențe senzoriale sau cu dizabilități de comunicare, a căror gândire și limbaj sunt foarte diferite. Pentru un astfel de tip de gândire (concretă, în imagini) textul trebuie transpus într-un sistem de semnalizare familiar și accesibil. Metodele de simulare sunt modalitățile cele mai potrivite pentru
Aspecte privind formarea ?i evaluarea competen?elor de lectur? ale elevului deficient de auz by Gabriela Chirte? [Corola-publishinghouse/Science/83999_a_85324]
-
exprima gândurile și ideile, puterea de comunicare a sentimentelor. Rezultatele cele mai bune în structurarea limbajului se obțin prin folosirea unor conținuturi, metode și mijloace, în forme cât mai plăcute și variate, adaptate nivelului de dezvoltare și particularităților copiilor cu dizabilități în comunicare; Prin intermediul metodelor de instruire bazate pe acțiune (atât reală cât și simulată) copilul deficient de auz poate fi corectat, ajutat și stimulat fără ca aceste intervenții să fie percepute de el într-o formă negativă. Intervenția timpurie în sfera
Aspecte privind formarea ?i evaluarea competen?elor de lectur? ale elevului deficient de auz by Gabriela Chirte? [Corola-publishinghouse/Science/83999_a_85324]
-
lectură) ține de capacitatea intelectuală, de personalitate, de bogăția limbajului și de orizontul de așteptare al fiecăruia. Însă performanțele fiecărui copil pot fi influențate prin diferite metode și procedee de predare. Acest lucru este valabil și în cazul copiilor cu dizabilități în comunicare sau mai ales în cazul lor. Din analiza cantitativă și calitativă a rezultatelor se poate vedea că există la copiii deficienți de auz un prag al înțelegerii și receptării textului literar dincolo de care este foarte greu să treacă
Aspecte privind formarea ?i evaluarea competen?elor de lectur? ale elevului deficient de auz by Gabriela Chirte? [Corola-publishinghouse/Science/83999_a_85324]
-
și să-și formeze abilități de relaționare socială. În această orientare a conștientizării, responsabilizării și realizării unei pregătiri complete pentru viață se înscrie și implicarea altor membri ai comunității, pentru sensibilizarea opiniei publice în general, față de importanța acceptării persoanelor cu dizabilități și a comunicării cu acestea. Antrenarea elevilor cu deficiențe auditive în activități plăcute, care să le ofere satisfacții și să le mărească încrederea în propriile posibilități, crearea unor contexte de acțiune și comportament prin care elevii cu deficiențe de auz
Comunicarea cu persoanele cu deficien?e de auz by Vasilica Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/84058_a_85383]
-
definiții am încercat să prezint punctele de vedere apărute în ultimile cărți de specialitate, lucrări menționate în Nota autorului. * Consider important de precizat și modul în care se face achiziția pentru persoanele private de libertate, dar și pentru cei cu dizabilități. * Consider că problemele abordate în capitol sunt fundamentale pentru formarea și organizarea unei structuri infodocumentare moderne, de aici plecând o înțelegere corectă privind modul de gestionare a informațiilor. Întrebările acestui capitol au ca sursă de referință: PRELUCRAREA RESURSELOR DESCRIERE FIZICĂ
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
muncă * Campanii de promovare * Popularizarea rezultatelor unor activități * Mediatizarea * Participarea la evenimentele comunității * Sensibilizarea personalului ca factor care contribuie la imaginea bibliotecii * Orientarea spre formarea unei identități active 136. Care sunt acțiunile de promovare a bibliotecilor frecventate de persoanele cu dizabilități ? R: Principalele activități de promovare a bibliotecilor frecventate de populație incluzivă sunt: * Publicitatea/reclama (reviste, buletinele agențiilor persoanelor dezavantajate) * Rețeaua comunitară (ziare locale, reprezentanți ai persoanelor dezavantajate) * Radioul * Activități în afara bibliotecii, acolo unde este nevoie * Internetul NOTELE CAPITOLULUI Informația devenind
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
resurse bugetare * Colaborare cu instituții și agenții care se ocupă de această categorie * Numirea unui coordonator pentru astfel de servicii * Responsabilități generale ale personalului * Angajamentul de a furniza informații, ajutor și consultanță * Instruirea specială a personalului * Comunicarea cu persoanele cu dizabilități * Acces fizic la edificii și servicii * Tehnologie asistivă * Dezvoltarea colecțiilor prin formate alternative * Program convenabil * Acces la calculatoare și Internet * Marketingul și promovarea serviciilor * Ghiduri, pliante în formate alternative * Asigurarea calității, monitorizare și feedback * Revizuirea politicilor și serviciilor 168. Plecând
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
să ofere: acceptanță, respect, apreciere, independență, oportunitatea de a studia, învăța și munci, acces egal și convenabil la servicii, ce ar putea găsi în structura infodocumentară: persoanele instituționalizate, persoanele de vârsta a treia, persoanele care trăiesc în sărăcie, persoanele cu dizabilități, minoritățile lingvistice și culturale? R: Într-o structură infodocumentară, iată ce pot găsi diferite categorii de persoane: Persoanele instituționalizate * Acces ușor la serviciile bibliotecii (varietatea lucrărilor informaționale, educaționale, recreaționale) * Resurse și abilități de instruire și suportul de care au nevoie
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
fără obstacole * Oportunități recreaționale, educaționale * O bibliotecă sensibilă la necesitățile lor * O bibliotecă și bibliotecari care îi respectă Persoanele care trăiesc în sărăcie * Servicii gratuite și acces la resursele informaționale * Oportunități educaționale, recreaționale * Sprijin copiilor în procesul educațional Persoane cu dizabilități * Resurse, servicii și sprijin pentru a utiliza cât mai independent opțiuni ca persoanele fără dizabilități * Oportunități educaționale egale pentru a obține educația adecvată, abilități necesare * Atenție, respect, echitate Minorități lingvistice și culturale * Resurse în limbile lor materne * Resurse pentru instruire
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
care îi respectă Persoanele care trăiesc în sărăcie * Servicii gratuite și acces la resursele informaționale * Oportunități educaționale, recreaționale * Sprijin copiilor în procesul educațional Persoane cu dizabilități * Resurse, servicii și sprijin pentru a utiliza cât mai independent opțiuni ca persoanele fără dizabilități * Oportunități educaționale egale pentru a obține educația adecvată, abilități necesare * Atenție, respect, echitate Minorități lingvistice și culturale * Resurse în limbile lor materne * Resurse pentru instruire în formate și limbi accesibile * Toleranță, echitate * Respect față de cultură, istoria, tradiția lor * Oportunități recreaționale
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
etape * Realizări * Activitatea științifică/contribuții * Proiecte * Colaborări * Participări naționale/internaționale * Membru în asociații profesionale și nu numai * Diplome * Citat în bibliografii * Alte preocupări/activități/hobby * Voluntariat 188. Ce competențe și aptitudini trebuie să îndeplinească bibliotecarii care lucrează cu persoane cu dizabilități ? R: Personalul care lucrează cu persoanele cu dizabilități trebuie să întrunească următoarele caracteristici: * Să înțeleagă și să respecte persoanele cu dizabilități * Să fie la curent cu disponibilitatea resurselor editate, sonorizate și electronice * Să cunoască colecțiile și necesitățile persoanelor cu handicap
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
naționale/internaționale * Membru în asociații profesionale și nu numai * Diplome * Citat în bibliografii * Alte preocupări/activități/hobby * Voluntariat 188. Ce competențe și aptitudini trebuie să îndeplinească bibliotecarii care lucrează cu persoane cu dizabilități ? R: Personalul care lucrează cu persoanele cu dizabilități trebuie să întrunească următoarele caracteristici: * Să înțeleagă și să respecte persoanele cu dizabilități * Să fie la curent cu disponibilitatea resurselor editate, sonorizate și electronice * Să cunoască colecțiile și necesitățile persoanelor cu handicap * Să poată utiliza echipamentul special * Să cunoască alfabetul
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
Alte preocupări/activități/hobby * Voluntariat 188. Ce competențe și aptitudini trebuie să îndeplinească bibliotecarii care lucrează cu persoane cu dizabilități ? R: Personalul care lucrează cu persoanele cu dizabilități trebuie să întrunească următoarele caracteristici: * Să înțeleagă și să respecte persoanele cu dizabilități * Să fie la curent cu disponibilitatea resurselor editate, sonorizate și electronice * Să cunoască colecțiile și necesitățile persoanelor cu handicap * Să poată utiliza echipamentul special * Să cunoască alfabetul Braille și alte alfabete semne * Să fie doritor să învețe * Să fie flexibil
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
alfabete semne * Să fie doritor să învețe * Să fie flexibil și receptiv la schimbări * Să poată oferi informații din toate sursele * Să fie un ajutor persoanelor cu handicap. 189. În ce constă formarea bibliotecarilor din bibliotecile frecventate cu persoanele cu dizabilități? R: Instruirea acestor bibliotecari cuprinde : * Stagii de formare permanentă * Exerciții de simulare * Studii de caz * Delegarea responsabilităților * Formarea formatorilor 190. Menționați asociațiile profesionale existente în România R: * ABR (Asociația Bibliotecarilor din România) * ANBBPR (Asociația Națională a Bibliotecarilor și a Bibliotecilor
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
românesc, al realizării unui învățământ integrat, în care să fie cuprinși toți copiii dintr-un anumit spațiu geografic, indiferent dacă sunt sau nu, capabili de performanțe școlare, dacă sunt de o anumită etnie sau alta, dacă prezintă sau nu, anumite dizabilități - apariția unei asemenea lucrări va fi primită cu interes întrucât în acest domeniu sunt necesare noi precizări. Lucrarea este rodul experienței didactice și a unor aplicații practice/investigații pe 50 de copii, preșcolari și școlari, și pe 50 de părinți
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
speciale ale școlarilor. Astfel, elevii superdotați intră Într-un program avansat de instruire, special creat pentru ei În cadrul colegiului. În același mod diferențiat se asigură și educația elevilor care nu reușesc să obțină note de trecere sau a elevilor cu dizabilități, aceștia Învățând În propriul ritm, În cadrul unor clase speciale. În ciuda flexibilității sale, sistemul educativ spaniol se confruntă, la rândul său, cu diferite probleme, cea mai gravă fiind rata ridicată a abandonului școlar. Cu toate acestea, aspectele observate În zilele petrecute
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Simona DORNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93102]
-
adesea, intră În competiție cu copiii pentru a câștiga atenția soțului, fiind de obicei depresivi, imaturi și capricioși. Tipul IV: Acești părinți sunt persoane frustrate, de obicei, fie de tați foarte tineri, fie de oameni inteligenți, dar care au anumite dizabilități fizice care-I Împiedică să-și sprijine propria familie. Este posibil ca ei să stea acasă și să aibă grijă de copii, iar soția să meargă la slujbă. In anumite situțtii, gradul lor de frustrare conduce la pedepsirea severă a
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
se întâmplă atunci când avem un copil ce frecventează învățământul de masă și celălalt are o anumită deficiență ? De obicei copiii sunt foarte prietenoși și mult mai deschiși, mai empatici decât adulții. Unii părinți nu acceptă ideea că un copil cu dizabilități are nevoie de o altfel de abordare și-l supun pe acesta la o activitate care pentru un copil normal reprezintă doar normalitatea, pentru celălalt nefiind decât o sumă de erori. Un copil reprezintă o individualitate, însă viața are compensațiile
ARTA DE A FI PĂRINTE by Camelia Acatrinei () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93076]
-
învățați-vă copiii ce înseamnă: “prietenie”,”respect” și” încredere” ! Pentru cei care nu înțeleg de ce trebuie să fim mai înțelegători cu copiii care sunt altfel decât ai lor, le propunem următorul exercițiu: Fiți pentru un minut părintele unui copil cu dizabilități. Descrieți ceea ce simțiți !” în concluzie, copiii sunt copii și atât. Consecințe ale unei comunicări defectuoase Probleme emoționale: Oricât de mult s-ar strădui părinții să le ofere copiilor compensații materiale, faptul că aceștia Îcopiii) nu pot să-și împărtășească sentimentele
ARTA DE A FI PĂRINTE by Camelia Acatrinei () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93076]
-
război răspândită în Antichitate și în cea mai mare parte a Evului Mediu se înțelege că nici o excepție de la dreptul moral și legal de a ucide toți inamicii nu s-ar fi putut face pentru anumite categorii de combatanți cu dizabilități. Astfel, Grotius putea încă să declare convingerea morală și juridică predominantă în timpul său: „Dreptul de a răni se extinde chiar și asupra prizonierilor și asta fără vreo limită de timp... Dreptul de a răni se extinde chiar și asupra celor
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
conduce la opțiunea învățării timpurii a limbajului semnelor. Această din urmă opțiune are și o implicație mai profundă, deoarece conduce la abordarea conform căreia surditatea sau hipoacuzia sunt mai degrabă diferențe culturale care conduc la folosirea unui limbaj alternativ, decât dizabilitate propriu-zisă. Strategii folosite în clasă Profesorul nu trebuie să se miște prea mult, ca să permită citirea după mișcarea buzelor; Fața profesorului trebuie să fie bine luminată; Copilul trebuie sa aibă ocazia de a vorbi / de a răspunde cât mai des
Strategii educa?ionale pentru copiii cu deficien?e de auz by Daniela Nae () [Corola-publishinghouse/Science/84048_a_85373]
-
tropice. Faptul binecunoscut că larga majoritate a populațiilor sărace ale lumii locuiesc în zonele tropicale sau semi-tropicale este subliniat de distincția "Nord-Sud". Comportamentul uman nu depinde doar de temperatură sau umiditate, ci și de raritatea sau prevalența morbidității și a dizabilităților. Frecvența infecțiilor cu paraziți și malnutriția cronică nu numai că se favorizează reciproc, dar interacționează în cicluri de feed-back și cu productivitatea și creșterea economică, rapiditatea sau încetineala comportamentului, energia umană și capacitatea de a munci, precum și cu breșa dintre
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]