7,318 matches
-
prețul victoriei 162; prizonieri de război 32; procese-spectacol - vezi procese-spectacol; procesul Siniavski-Daniel 391; programul de reeducare și denazificare 66-69; răspunsul lui Gorbaciov la cererea de autonomie a statelor-satelit 552; război nedeclarat Împotriva propriilor cetățeni 184, 192-103, 684; reacția americanilor la expansiunea 110; recunoașterea Solidarității 556; reforme economice 390-391, 533-535, 545-546; reforme monetare 163; reformele culturale (anii ’50 și ’60) 391; reguli pentru comerțul dintre statele comuniste 166; relaxarea cenzurii 549; religia 172; reparații cerute Germaniei 162-163; reparații cerute României 163; reparații
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
pășuni și prese de ulei". Despre această provincie prosperă Plinius cel Bătrân va spune că: Nu este o provincie, ci însăși Italia!" Regiunea Narbonnaise alimenta cu vin toată Galia și, în scurt timp, a pus în pericol vinurile romane. Această expansiune a provocat scăderea bruscă a exporturilor de vinuri italiene. Numai celebrele vinuri caecubum și, mai ales, falernul au rezistat invaziei vinurilor galice. Dar vița de vie a împiedicat din ce în ce mai mult dezvoltarea grâului, pâinea devenind în scurt timp rară. A urmat
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
19 iulie 1880, și mai ales, a celei de la 29 decembrie 1900, care introducea o taxă unică de circulație a vinurilor (1,50 franci pe hectolitru) în locul taxelor complexe de vânzare cu amănuntul, au contribuit într-o mare măsură la expansiunea pieței. Vinul privit ca "o băutură igienică" avea de asemenea importanța sa: Până în secolul al XIX-lea era mai bine să bei cidru, bere, vin de tescovină sau vin, în loc de apă. Băutorii descopereau în această practică, pe lângă un supliment util
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
și clandestine, ce se înmulțeau pe la bâlciuri sau cu ocazia oricăror manifestări comerciale. Din 1879 până în 1904, în Franța se înregistrează o creștere a numărului de birturi cu aproximativ 34, 3 %. De asemenea, negoțul cu vin se află în plină expansiune: de la 24 693 de negustori de vin angro în 1869 la 33690 în 1908. În secolul al XIX-lea, a avut loc începutul exodului rural și nașterea Franței urbane: în 1851 erau 43 de orașe cu un număr de locuitori
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
în domeniul chimiei și inexistența aproape totală a unei legislații de combatere a fraudelor au permis manipulări de neînchipuit"72, nimeni nu verifica dacă unele practici erau sau nu frauduloase. La începutul secolului trecut, dimpotrivă, producția se afla în plină expansiune în timp ce consumul a început să stagneze. A apărut, astfel, necesitatea de a descoperi factorii care blocau piața vinului și de a vedea care dintre producțiile viticole erau ilegale. Drept urmare, a avut loc manifestarea violentă din 1907 în scopul denunțării "fraudei
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
aproape jumătate din suprafața mondială de viță de vie, 58 % din producția de vin de pe glob, o piață potențială de 350 de milioane de consumatori. Europa celor 15 state membre numără șapte țări viticole, dintre care patru sunt mediteraneene. Odată cu expansiunea Europei viticole, se produce și dezvoltarea economică a unei Europe mediteraneene, civilizația vinului, opusă Europei de nord, cea a berii. Totuși, trebuie să adăugăm și concurența existentă chiar pe teritoriul Europei latine. Căci, în ceea ce privește schimburile de produse viticole, țările în
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
se pierde în piedestal, ca și cum sculptorul ar executa un studiu lăsându-l neterminat. La celălalt, capul și gâtul au o poziție imposibilă, se apleacă sub un unghi care presupune inexistența coloanei vertebrale. Himerele par să aibă ulterior mobilitatea nevertebrată a expansiunii formale. Himerei (1919) sub forma unui Vultur care posedă și o pereche de sâni îi este aplicată o mască în loc de chip. Acesteia i se poate adăuga celebra Himeră (1928) cu corp de leu, unde corpul, asemenea unui zgârci, are ceva
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sferei atitudinilor dobîndite din comportamentul consumatorului. Modalitățile diversificate de a face cumpărături În supermarketuri și hypermarketuri, online, cu cârduri de credit sau cash, au contribuit la amploarea fenomenului discutat. Șpecialișii apreciază că piața hypermarketurilor și a supermarketuri lor este În expansiune, existînd o relație de inter-influențare Între clienți, pe de o parte, și expansiunea supermarketurilor pe de altă parte. "Obiceiurile consumatorilor se schimbă și hypermarketul a devenit deja o lume și un atribut al unui stil de viață". La Întrebarea cine
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
supermarketuri și hypermarketuri, online, cu cârduri de credit sau cash, au contribuit la amploarea fenomenului discutat. Șpecialișii apreciază că piața hypermarketurilor și a supermarketuri lor este În expansiune, existînd o relație de inter-influențare Între clienți, pe de o parte, și expansiunea supermarketurilor pe de altă parte. "Obiceiurile consumatorilor se schimbă și hypermarketul a devenit deja o lume și un atribut al unui stil de viață". La Întrebarea cine sunt iubitorii de bază ai shoppingului În România răspunsul a fost femeile, bineînțeles
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
despre depășirea unei crize În domeniul producției și consumului care a determinat o schimbare majoră În comportamentul consumatorului. Dezvoltarea tehnologiei informației și a comunicării, schimbarea atitudinilor și valorilor, a relațiilor indivizilor cu mediul, cu ceilalți și cu sine au stimulat expansiunea nevoilor de cumpărare și consum, dar cu noi semnificații individuale și colective. Acest nou consumator frecventează acum uriașe centre comerciale, solicită mărci mondiale, revendică etichete ce atestă calitatea, navighează pe internet, consumă produse ecologice etc. Industriile și serviciile sunt nevoite
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
sunt promovate drept cauzele crizei sociale. Soluția care decurgea dintr-o astfel de definire era purificarea rasială și, în mod special, suprimarea evreilor, a țiganilor și a slavilor. Limitarea „spațiului vital” a fost o altă definire a problemei-cauză, soluția fiind expansiunea militară. În anii ’90, considerarea „neocomuniștilor și a securiștilor” drept cauză a eșecurilor tranziției pare să fie de același tip. În lupta politică împotriva FSN/PSDR/PSD, compus din mulți tehnocrați, lucru care era valabil și pentru celelate partide, de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Principatelor, Reforma Rurală, Constituția liberală, Independența de Stat, Regatul, Statul național unitar. Mișcările pașoptiste, scria cu pătrundere Ilie Bădescu (1988, p. 249) vor impune două idei fundamentale: ideea liberală și ideea democratică. Mecanismele schimbărilor sunt strâns legate de nevoile de expansiune ale capitalismului apusean, care îl împing spre piețele țărilor agricole aflate, la începutul secolului al XIX-lea, în plin Ev Mediu. Burghezia apuseană uzează de două „arme” redutabile pentru disoluția vechiului sistem social: cumpărarea unor produse agricole cu prețuri ridicate
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Santos, definiția dependenței: „relațiile dintre două sau mai multe state (țări) îmbracă forma dependenței când unele dintre ele (cele dominante) pot să se dezvolte și să se autoimpulsioneze, pe când altele (cele dependente) pot face acest lucru numai ca reflectare a expansiunii/dezvoltării celor dintâi” (apud So, 1990, p. 96). Relațiile lor sunt inegale căci unele se dezvoltă pe seama celorlalte. Iată câteva forme ale dependenței, după același autor: colonială (capitala comercială și financiară are monopolul controlului asupra pământului, a minelor, resurselor umane
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
serviciului familial față de casa negustorului erau foarte ridicate, rivalizând cu cele ale samurailor. Conduita leneșă, extravaganța sau lipsa de onestitate erau condamnate. Declinul afacerilor le aducea rușine strămoșilor.” (apud So, 1990). Dezvoltarea în lumina teoriei sistemului mondial modern Dezvoltare sau expansiune. Centru-periferie Wallerstein explică dezvoltarea ca proces corelativ al nașterii și expansiunii sistemului mondial modern, astfel încât dezvoltarea și subdezvoltarea par a fi fețele unuia și aceluiași proces: expansiunea sistemului capitalist modern. Acesta se naște și se mondializează, doar că mondializarea sistemului
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ale samurailor. Conduita leneșă, extravaganța sau lipsa de onestitate erau condamnate. Declinul afacerilor le aducea rușine strămoșilor.” (apud So, 1990). Dezvoltarea în lumina teoriei sistemului mondial modern Dezvoltare sau expansiune. Centru-periferie Wallerstein explică dezvoltarea ca proces corelativ al nașterii și expansiunii sistemului mondial modern, astfel încât dezvoltarea și subdezvoltarea par a fi fețele unuia și aceluiași proces: expansiunea sistemului capitalist modern. Acesta se naște și se mondializează, doar că mondializarea sistemului nu înseamnă și mondializarea dezvoltării. Din contră, expansiunea sistemului aduce după
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
strămoșilor.” (apud So, 1990). Dezvoltarea în lumina teoriei sistemului mondial modern Dezvoltare sau expansiune. Centru-periferie Wallerstein explică dezvoltarea ca proces corelativ al nașterii și expansiunii sistemului mondial modern, astfel încât dezvoltarea și subdezvoltarea par a fi fețele unuia și aceluiași proces: expansiunea sistemului capitalist modern. Acesta se naște și se mondializează, doar că mondializarea sistemului nu înseamnă și mondializarea dezvoltării. Din contră, expansiunea sistemului aduce după sine o stratificare a lumii în centre, semiperiferii și periferii, astfel că același proces care aduce
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
al nașterii și expansiunii sistemului mondial modern, astfel încât dezvoltarea și subdezvoltarea par a fi fețele unuia și aceluiași proces: expansiunea sistemului capitalist modern. Acesta se naște și se mondializează, doar că mondializarea sistemului nu înseamnă și mondializarea dezvoltării. Din contră, expansiunea sistemului aduce după sine o stratificare a lumii în centre, semiperiferii și periferii, astfel că același proces care aduce dezvoltarea unora determină subdezvoltarea altora. Teoria a urmat o deplasare a accentului de pe preocuparea pentru cercetarea nașterii și expansiunii sistemului mondial
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Din contră, expansiunea sistemului aduce după sine o stratificare a lumii în centre, semiperiferii și periferii, astfel că același proces care aduce dezvoltarea unora determină subdezvoltarea altora. Teoria a urmat o deplasare a accentului de pe preocuparea pentru cercetarea nașterii și expansiunii sistemului mondial modern pe cea dedicată analizei sociologice a „semiperiferiilor”. În lumina teoriilor mondialiste, dominante în toată epoca modernă sunt nu procesele de dezvoltare, ci procesele de stratificare a lumii, însoțite de o subdezvoltare regională ca fenomen corelativ dezvoltării globale
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
examinează principiile componente ale sistemului (de atunci): a) pământul; b) proprietatea; c) veniturile; d) clasele de bază (seniorii, țăranii și funcționarii, comercianții, militarii); e) statul și imperiile; f) lumile (chineză, mediteraneeană, nordică etc); g) economiile mondiale; h) tehnologiile; i) procesele (expansiune, contracție, creșteri, declin, inflații, dezertificare, pustiire etc.); j) temporalitățile (cicluri, durate, timpi scurți); k) structurile; l) conjuncturile; m) mecanismele (taxe, confiscări, profituri ocazionale, prăzi, îngrădiri, dări), etc. Școala de la Binghamton și grupul de la CEPAL: Immanuel Wallerstein, A.G. Frank, S. Amin
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ocazionale, prăzi, îngrădiri, dări), etc. Școala de la Binghamton și grupul de la CEPAL: Immanuel Wallerstein, A.G. Frank, S. Amin în chestiunea posibilității unei dezvoltări globale. Teoria „elevatoarelor”: M. Manoilescu Un A.G. Frank dovedește că în periferie efectul de „subdezvoltare” adus de expansiunea sistemului mondial îl depășește pe cel de „dezvoltare”. El numește acest proces „dezvoltarea subdezvoltării”, iar S. Amin, referindu-se la același aspect, vorbește despre „acumularea incapacităților dobândite”. Iată-ne dar, deja, în fața a două mari clase de teorii mondialiste: cele
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
acel vid, acel „vacuum în care au fost capabile să se miște Olanda și Anglia după 1600. Astfel, aceste țări semiperiferice din nordul Europei au fost capabile să disloce fostele state centrale din sud” (Randall, 1988, p. 95). Dezvoltare sau expansiune? Cicluri globale, faze, hegemonii. Trenduri metropolitane și trenduri periferice Modelul lui Wallerstein ne spune că toate aceste procese se desfășoară în cicluri globale, „operând nu în interiorul statelor, ci la nivelul sistemului mondial global”. Ideea sa este că există cicluri-perechi de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
marchează sistemul în ansamblu și are o natură strict economică. În faza A1 cererea pentru bunuri de înaltă tehnicitate depășește oferta. Producția crește și atrage pe urmele ei creșterea cererii de materii prime. Aceasta conduce, la rându-i, la o expansiune geografică în ariile externe pentru a procura aceste materiale, adică la imperialism. Faza B1 începe când este atins un punct critic în această expansiune. Aceasta poate fi legată, eventual, de faptul că au fost produse prea multe materii prime, astfel
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
atrage pe urmele ei creșterea cererii de materii prime. Aceasta conduce, la rându-i, la o expansiune geografică în ariile externe pentru a procura aceste materiale, adică la imperialism. Faza B1 începe când este atins un punct critic în această expansiune. Aceasta poate fi legată, eventual, de faptul că au fost produse prea multe materii prime, astfel că oferta depășește cererea. Expansiunea externă diminuează; și, întrucât sunt importate tot mai puține materii prime, producția în „centru” stagnează. Dinamica de tip marxist
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
pentru a procura aceste materiale, adică la imperialism. Faza B1 începe când este atins un punct critic în această expansiune. Aceasta poate fi legată, eventual, de faptul că au fost produse prea multe materii prime, astfel că oferta depășește cererea. Expansiunea externă diminuează; și, întrucât sunt importate tot mai puține materii prime, producția în „centru” stagnează. Dinamica de tip marxist predomină acum pe plan intern. (Randall, 1988, p. 96) Întreprinderile mai slabe dau faliment sau sunt preluate de competitori; mondializarea crește
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
materii prime, producția în „centru” stagnează. Dinamica de tip marxist predomină acum pe plan intern. (Randall, 1988, p. 96) Întreprinderile mai slabe dau faliment sau sunt preluate de competitori; mondializarea crește și capitalizarea este centralizată, pregătind calea pentru o nouă expansiune. În plus, stagnarea producției în „centru” diminuează condițiile favorabile de care s-au bucurat altădată muncitorii din „metropolă”. Cum șomajul crește și veniturile scad, izbucnește conflictul de clasă. Guvernanții încearcă să-l reprime și adesea își pierd poziția. (Ă) Eventual
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]