7,390 matches
-
de comunitate, și înaintea lui Dumnezeu, în ceea ce privește atitudinea comunității, din punct de vedere spiritual și moral”. Ne dăm seama că Scheler, în concepția sa despre persoana socială, leagă în mod minunat nivelul orizontal cu cel vertical - transcendental pentru a pune fundamentele unei viziuni unitare a persoanei, care integrează atât aspectul rațional, cât și cel afectiv și include dimensiunea socială în care persoana se regăsește și spre care se simte atrasă. 3.2 Persoana ca unitate Filozoful german preferă înțelegerea persoanei mai
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
persoană-de-rațiune contrazice însăși structura ontologică prin care „orice persoană este astfel în mod unic, în virtutea conținutului particular al experienței trăite (internă și externă)”; Persoana văzută din această perspectivă nu poate fi supusă unei legi, pentru că este ființa-persoană care constituie și fundamentul oricărei obediențe. Sferele persoanei analizate de Scheler sunt sfera intimă și sfera socială. Sfera intimă este considerată în termeni de impenetrabilitate (misterul persoanei), necomunicabilitate și incognoscibilitate (nucleul intim al persoanei). De aici se opune teoriilor care vor să considere persoana
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
bine de patruzeci și cinci de ani de la publicarea enciclicii Humanae vitae, credem că este necesară o lectură atentă și critică pentru a pune în lumină soliditatea, dar și validitatea ei actuală. Scopul nostru este să facem o analiză a fundamentelor care stau la baza ei și susțin argumentele în favoarea demnității persoanei umane și a vieții sale, dăruite în mod continuu și abundent de Dumnezeu. În cazul nostru ne interesează modul în care conceptul de lege naturală, ce pare să stea
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
stau la baza ei și susțin argumentele în favoarea demnității persoanei umane și a vieții sale, dăruite în mod continuu și abundent de Dumnezeu. În cazul nostru ne interesează modul în care conceptul de lege naturală, ce pare să stea la fundamentul elaborării aceleiași enciclice, este pus în evidență și permite, în același timp, o reflecție solidă legată de problemele privitoare la demnitatea persoanei umane. 1. O lectură critică a enciclicii H.V. Înainte de toate ar trebui să ținem cont de faptul că
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
la toți oamenii este legea comună tuturor, a cărei referință imediată este conștiința: „atât conștiința celui care trăiește legea iubirii și a dreptății, cât și conștiința care-l cheamă la căință pe acela care a acționat împotriva îndemnului conștiinței sale”. Fundamentul discursului despre conștiință îl regăsim în antropologia imitației lui Isus. În cadrul acesta, teologul din Böttingen afirmă că: „În conștiință răsună ecoul interior al chemării lui Cristos, care ne invită să-l urmăm. În ea, omul simte în mod irezistibil că
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
evitând nodul problemei. Nu este în măsură, din punct de vedere social și cultural, să recunoască, să trăiască, să celebreze evenimentul, în greutatea sa umană și socială”. O altă întrebare, inerentă temei noastre, se referă la factorii culturali care constituie fundamentul pe care se bazează „cererea morții”. După o analiză atentă a realității, factorii culturali ar putea fi identificați în următoarele contexte. Cererea eutanasiei este legată de dinamica proprie a progresului biomedic, întrucât este un proces medical tehnico-științific care tinde să
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
morală „intrinsecă”. Motivația pe care se bazează Papa se află în legea naturală, învățată - în diferite moduri - de Sfânta Scriptură, care este constantă și unanimă în Tradiția vie a Bisericii și care este în mod repetat afirmată de Magisterul ei. Fundamentul nu este reflecția umană, ci „inteligența credinței” Bisericii. G. Russo, în cartea sa dedicată aprofundării acestei enciclici, surprinde un aspect demn de luat în seamă: „Se pare că pentru acest Papă, a vesti Evanghelia, datorie principală a Succesorului lui Petru
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
ales, prin frecventarea sacramentelor, semne eficace ale prezenței sale. Astfel ne dăm seama că Isus Cristos este punctul de pornire și cel de sosire al vocației noastre de oameni și de creștini, acum și în devenire. Viața spirituală își are fundamentul în această relație fascinantă și riscantă în același timp, pentru că e posibil să nu-l înțelegem și să ne îndepărtăm de El (asemenea ucenicilor care l-au părăsit). Analizată din acest unghi, viața spirituală este un mod liber, plăcut, captivant
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
care se trece la dialog, încredere într-o perspectivă nouă cu celelalte persoane. Adesea neîncrederea noastră ascunde o idee nu atât de clară despre Dumnezeu ca în Lc 4, 16-31 sau Mc 6, 1-6. E. Citerio, în studiul său asupra fundamentelor patristice ale tradiției orientale, ne indică originea neîncrederii în Dumnezeu. El este de părere că: „Lupta teribilă pe care omul este chemat să o ducă este cea împotriva suspiciunii deoarece, în loc să fie o manifestare a bogăției promisiunii lui Dumnezeu, este
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
să caracterizeze oamenii de astăzi: „a fi capabili de viitor”. Această capacitate, după opinia autorului, presupune două calități esențiale aflate într-un echilibru constant: a conserva și a reforma. Condiția fundamentală pentru o dezvoltare capabilă de viitor este păstrarea, conservarea fundamentelor naturale ale vieții, fără a uita că această capacitate de viitor este posibilă doar prin realizarea reformelor necesare și prin modificarea stilului de viață, cerut de condiția istorică actuală. Aceste câteva reflecții pe care le-am dezvoltat cu grijă au
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
necesare și prin modificarea stilului de viață, cerut de condiția istorică actuală. Aceste câteva reflecții pe care le-am dezvoltat cu grijă au vrut să indice posibilitatea unei revederi a raportului dintre spiritualitate și viața concretă, și o reconsiderare, pe fundamente antropologice și cristologice, a întâlnirii și a dialogului firesc dintre Dumnezeu și om, atât la nivel vertical-transcendental, cât și orizontal. Pe parcursul elaborării reflecției noastre a reieșit faptul că evaluarea atentă a raportului dintre spiritualitate și viață conduce la o mai
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
orașului, în măsura în care instituțiile locale nu dispuneau de capacitate de expertiză și de resurse financiare suficiente pentru a "stăpâni regulile jocului". Cartea lui Thierry Oblet se încheie cu câteva pagini de concluzii în care autorul subliniază necesitatea de a acționa asupra fundamentelor reprezentărilor politicului, atât cele ale guvernanților locali, cât și cele ale cetățenilor, necesitatea de a pune în act, în practică, mecanisme de evaluare democratică a politicilor publice, necesitatea de a permite exprimarea reală a democrației participative, de proximitate. Autorul insistă
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
mod special Parisul. "Parisul relevă Paul Thibaud a făcut timp de două secole dovada unei capacități de integrare care nu se sprijinea doar pe piață, industrie și conflictualitatea socială, ci și pe o moștenire proprie, aceea a pasiunii civice ca fundament al liantului social"1. Discernem astăzi că această "pasiune civică" a putut da naștere unor efecte dăunătoare asupra dezvoltării democrației, confundând exaltarea obligațiilor morale și finalitățile politice. Reinhart Koselleck 2 a dezvăluit cum geneza culturii noastre politice nu putea să
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
1834, atât de puternic evocat de către Daumier"1. Dacă acest gând ascuns represiv a putut să stimuleze angajarea lucrărilor, să mai adăugăm un altul, care înseamnă, de asemenea, un avantaj suplimentar: principiul igienist pe care s-a sprijinit, de asemenea, fundamentul capitalismului: "circulația bunurilor, a oamenilor, a valorilor"2. Marcel Cornu a ilustrat necesitatea economică reflectată de urbanismul lui Haussmann prin contradicția între "drumurile mizerabile ale timpului maghernițelor"3 și marile magazine construite (Le Bon Marché, 1852; Le Louvre, 1855; Le
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
dezvoltat o viziune politică însă. După cum remarcă Pierre Rosanvallon: "Din cauza faptului că era autoritar, cel de-al doilea Imperiu a fost, paradoxal, preocupat de reforme: legitimitatea sa nu se baza în fond decât pe consimțământul practic al țării, nu avea fundamente juridice sau filosofice"5. Dar realizările celui de-al Doilea Imperiu s-au revendicat cel mai adesea de la supunerea efortului colectiv în profitul intereselor private. Inițiativa publică era preluată de afaceriștii în căutare de câștiguri personale, pe care le acumulau
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
muncă-familie, politica echipamentelor urbane a epocii a căpătat un contur clar. Și adesea, devenind rutină, ea a dat rezultate pozitive acolo unde filantropii prea grăbiți au eșuat"52. Dincolo de concepția sa primitivă, putem vedea în mod explicit în preocupările urbane fundamentul regimului de dominare al societăților industriale. Intervenția publică asupra orașului a răspuns unor considerente de securitate, de igienă și de asanare morală. Înfrumusețarea orașelor, dacă traducea grija de a oferi confort anumitor locuitori, nu inaugura o gândire globală a orașului
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
același nivel ca și partenerii săi economici, direct în procesul de producție, de vreme ce proiectul său va fi realizat prin investiții publice (facilități) și ale investitorilor privați, pe care trebuie să încerce să-i mobilizeze. Negocierile se axează astfel pe următoarele fundamente: cutare investitor spune: "Ați prevăzut atâtea locuințe, de tipul cutare, în cutare loc al orașului, văd bine, dar în acest caz trebuie să-mi oferiți o bucată de pământ în plus, să realizez case individuale acolo unde ați prevăzut HLM
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Guichard, primarul localității La Baule) poartă numele A trăi împreună (Paris, La Documentation française, 1976, p. 118). Raportul Guichard propune o reflecție asupra mizelor și pericolelor contractualizării acțiunii publice. În multe privințe, această analiză își păstrează actualitatea. Raportul enunța principalele fundamente ale descentralizării ce avea să vină: • suprimarea tutelei prefectorale în favoarea controlului legalității de către un tribunal administrativ; • descentralizarea competențelor cu scopul de a evita orice confuzie între responsabilitățile diferitelor nivele ale colectivităților locale (se știe că, în practică, acest principiu nu
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
nu sunt construcții, impozitele pe clădiri, pe locuințe, celelalte taxe și impozite) nu este decât una dintre sursele de finanțare a bugetului comunal. Celelalte resurse sunt împrumuturile, transferurile de la stat și alte venituri dintre cele mai diverse. Cumulul de mandate, fundamentul reglării sistemului notabililor, a fost un alt motiv al concurenței intercomunale. Un primar consilier general obținea mai ușor subvenții de la departament pentru comuna sa. Un deputat-primar poate mai ușor să aducă un dosar în atenția administrației pariziene. În cariera unui
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
tehnocrației și administrației centrale. După descentralizarea începută în 1982, comunele dispuneau de o autonomie bugetară care le obliga să obțină ele însele resursele pe care statul le dădea cu din ce în ce mai mare zgârcenie. Tributari fiscalității pe seama activității economice fiscalitate care forma fundamentul avuției comunale, sursa principală de autofinanțare -, aleșii locali se angajau din plin în bătălia economică. Sigur, ar trebui să notăm că, de la sfârșitul anilor 1990, relaxarea fiscalității locale și angajamentele luate de către stat pentru "compensarea" diminuării produsului rezultat din aceasta
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
asupra folosirii banului"314. Astfel, din motivul orientării generale a restricțiilor în privința cheltuielilor publice, problema autonomiei fiscale și a venitului real al colectivităților locale se prezintă ca una dintre chestiunile majore ale acestui început de secol. Legile descentralizării dau un fundament legal competenței economice a colectivităților locale. Nu este cazul să intrăm în detaliile acestor măsuri. Jacques Rondin a rezumat transformările acțiunii economice a comunelor: Chestiunea esențială ce poate face o colectivitate locală în domeniul economic și social? ar merita să
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
perimată? Descentralizarea competențelor în materie de urbanism nu a fost urmată de adaptarea necesară a uneltelor planificării spațiale și de înstăpânirea funciară asupra unui mediu instabil. Planul de ocupare a solului și schema directoare de amenajare și urbanism au rămas fundamentele neschimbate ale codului de urbanism. Grupul "Orașe" prezidat de François Geindre, în cadrul pregătirii celui de-al XI-lea Plan, avea să deplângă lipsa de spirit a reformei: "Unul dintre motivele instabilității POS, atât de des denunțată, ține de necesitatea de
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
455. Amenințarea dezvoltării democrației se leagă mai ales de complexitatea crescândă a sistemelor de acțiune municipală, care prezintă inconveniente deloc neglijabile în privința formării judecății politice. Multiplicarea mecanismelor de corespon-sabilitate afectează identificarea responsabililor și decidenților dezvoltării urbane; ea aduce atingere însuși fundamentului vieții politice. Astăzi, totul ne face să credem că marile grupuri vor continua să-și mărească influența operațională în domeniul amenajării, producției și gestionării urbane, dar și că își vor extinde propunerile de intervenție în sectoarele mediu și cadru de
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
unei situații anomice în care indivizii nu mai știu ce e legitim să spere, să ceară, fapt care pune conducerea orașelor într-o situație deosebit de delicată. A doua problemă, care se articulează cu prima, privește efectele crizei urbane plecând de la fundamentele sociabilității, în condițiile în care, contrar funcției tradiționale a orașelor de a optimiza schimburile între indivizi, aceștia refuză să-și vorbească, să interacționeze, ba imaginează tot felul de strategii de a se evita. În ambele cazuri, comportamentul claselor mijlocii apare
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
experiențele personale ale omului sau din înțelegerea științifică pe care el a cîpîtat-o despre desfășurarea și legile naturii și ale istoriei. Cînd aceste premise intelectuale apar cu putere deosebită, ele formează un fundal care, împreună cu baza, determină tonalitatea întregului tip.Fundamentul este obiectivu intelectual, baza este emoțională și subiectivă. Fundalul execită o influență mai indirectă decît baza, așa cum aerul și lumina pot căpăta influență asupra vieții, cînd aceasta există deja în germene. Pe același fundal se pot desgășura puncte de vedere
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]