7,834 matches
-
și acolo în casele fiecăruia, în sufletele fiecăruia, alături de cântecele prin care-l slăvim pe IISUS HRISTOS..., chiar dacă trăiesc în altă parte decât noi, inima le pulsează de bucurie în același ritm cu a nostră. Le transmit să fie sănătoși, generoși și să nu le fie teamă, sau să fie jenați de faptul că uneori au ochii înlăcrimați și sufletul plin de dor de cei de acasă de aici din România dragă. Îi știm și îi înțelegem, și mai ales îi
ÎN DIALOG CU O MARE STEA A MUZICII FELICIA FILIP de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349658_a_350987]
-
lor, cum le place unora să spună. Primele victime se cunosc: Jugoslavia și Cehoslovacia"(2). Din păcate, aceste jalnice teze sunt promovate în paginile așa-ziselor manuale de istorie alternativă. De fapt o „Românie suverană și independentă", cum suna și generosul crez politic al seniorului Coposu, nu cred că mai este posibilă. Am devenit un fatalist deoarece totul concură la recroirea geografiei politice europene. Subjugarea României a devenit totală. Acum se intenționează ca din guvernul Boc să facă parte un ministru
NE ESTE FURATĂ ISTORIA de TEODOR FILIP în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349652_a_350981]
-
lor, cum le place unora să spună. Primele victime se cunosc: Jugoslavia și Cehoslovacia"(2).Din păcate, aceste jalnice teze sunt promovate în paginile așa-ziselor manuale de istorie alternativă. De fapt o „Românie suverană și independentă", cum suna și generosul crez politic al seniorului Coposu, nu cred că mai este posibilă. Am devenit un fatalist deoarece totul concură la recroirea geografiei politice europene. Subjugarea României a devenit totală. Acum se intenționează ca din guvernul Boc să facă parte un ministru
NE ESTE FURATĂ ISTORIA de TEODOR FILIP în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349652_a_350981]
-
sau mai putin senzaționale abundă în descrieri de bătăi fioroase - în familie, în cîrciuma, la discotecă, la poliție etc. Observațiile care urmeaza se bazează pe un numar restrîns de exemple și sînt departe de a epuiza un subiect atît de generos: mă refer acum doar la modul de prezentare gradata, mai exact la indicarea maximei intensități a violenței fizice. Mai toate bătăile care au ajuns subiectul unor știri de presă trebuie să fi fost destul de violențe - sau, daca nu, au fost
Despre bătăi bune by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17645_a_18970]
-
pe care ne-o asumăm!) că, în actul diversificat al recepției, își manifestă, pe de o parte, sensibilitatea acută, cu valente imaginative, a poetului, pe de altă exigenta sobra, metodica, a criticului. În primul timp, avem a face cu feeria generoasă a cuprinderii sensibile, a "echivalării" poeziei cu poezia. În al doilea timp, constatăm funcționarea refuzului, precum un rezultat al aplicării criteriului unic de valorizare critică, al cărui avers pozitiv n-ar fi fost cu putință fără reversul negativ... Atît poetul
Critica lui Ilie Constantin (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17657_a_18982]
-
sau prin puterea de a declanșa mecanismele memoriei, cum ar fi decupajele de text, imaginile zoomorfe ori cîmpurile decorative, sînt valorificate în același sens; că surse ale unei expresivități ignorate sau, oricum, de o importanță secundară, dar și ca spații generoase pentru desfășurarea unui complex ceremonial artistic și simbolic. În spațiul vast al livrescului și al imaginii deja constituite, Floarea Țuțuianu își dezvăluie nu atît capacitatea memoriei și puterea de admirație, cît vitalitatea imaginației, prospețimea limbajului și subtilitatea traseelor de comunicare
Ut pictura poesis by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18121_a_19446]
-
plan, bineînțeles, membrii "Cercului literar de la Sibiu" - Radu Stâncă, Dominic Stâncă, Ion Negoitescu, Cornel Regman, Ștefan Aug. Doinaș, I.D. Sîrbu -, ca și cei care li s-au asociat ulterior, Wolf von Aichelburg sau Constantin Toiu. Dar li se rezervă spații generoase și unor personalități din generațiile anterioare, ca G. Bogdan-Duică, Tudor Arghezi, G. Călinescu, Șerban Cioculescu, Tudor Vianu, George Oprescu. Un loc aparte ocupă mentorul cerchiștilor, Lucian Blaga. Din acest punct de vedere, cartea poate fi considerată un valoros document de
Un umanist îsi contemplă viata by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18150_a_19475]
-
Ștefănescu, Marius Ianus, Angelo Mitchievici, Victor Nichifor și Doina Ioanid - ni se impun mai mult ca participanți la o partidă de text în grup, decat că autori de sine stătători. Aceasta nu înseamnă că volumul ne lasă indiferenți (o prezentare generoasă a grupului a apărut, de altfel, în avanpremieră chiar în România literară). Ne interesează în cel mai înalt grad cum scriu tinerii de la un cenaclu al Facultății de Litere - deci din zona zero a conștiinței literare românești. Iar faptul că
Lotul Mircea Cărtărescu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18132_a_19457]
-
asiduu și abundent: 79 de scrisori între 1924 și 1939. Retrospectiv, 60 de ani mai tarziu, chiar și aceasta abundență epistolara pare curioasă; cei doi au desigur multe lucruri în comun, dar deschiderea spre lume nu e aceeași: severă și generoasă, la Basil Munteanu, lirica și acută (o ascuțime fără adâncime) la Grigore Nandris. Unul își "reușește" viață: Nandris, de timpuriu universitar, bine instalat în specialitatea să de slavist; celălalt, B. Munteanu, se dăruie haotic obsesiei românești, insensibil la obiectivele necesități
Basil Munteanu si corespondentii săi by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/18119_a_19444]
-
categoric din partea populației, or dacă minerii ar fi mers înainte, asta ar fi însemnat să-și pună în cap și biserica, înaintea unei eventuale confruntări cu armata. Era cam mult pentru cîteva zeci de mii de oameni (în cea mai generoasă numărătoare). Sindical vorbind însă, experiența minerilor ar putea avea efecte indirecte mult mai grave decît această expediție eșuată. Retragerea lui Miron Cozma a lăsat drum deschis unor posibile mișcări sindicale conexate, cu efect paralizant asupra întregii economii. Sînt deja lideri
Scorul mineriadei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18160_a_19485]
-
plastice, luna decembrie este, în fiecare an, un fel de sezon al premiilor. Dacă pînă nu demult aceste premii erau o acțiune exclusivă a Uniunii Artiștilor Plastici și ele reprezentau, mai mult de cît recunoașterea unor merite în sfera creației, generoase dovezi de amiciție și adevărate acte umanitare, în ultimii ani lucrurile s-au mai schimbat. Anumite fundații neguvernamentale, dar și unele instituții publice sau guvernamentale, și-au propus ele însele, ca o parte a obiectului lor de activitate, să acorde
Premii si cadouri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18155_a_19480]
-
care într-o zi, fără să anunțe pe nimeni, pleacă, își ia lumea-n cap pur și simplu și pleacă unde vede cu ochii, devenind în fine liber doar cu grijă lui. O decizie crudă, mai ales față de un tînăr generos și bun cum este el, - un act care îți aduce aminte de cealalta povestire a lui London, , Struggle for Live și care îi plăcea atîta lui Lenin. Todeauna mi-a plăcut la acest tiran, intelectual că și Trotzki, hiper-lucid și
Lupta pentru existentă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18172_a_19497]
-
și bun cum este el, - un act care îți aduce aminte de cealalta povestire a lui London, , Struggle for Live și care îi plăcea atîta lui Lenin. Todeauna mi-a plăcut la acest tiran, intelectual că și Trotzki, hiper-lucid și generos, faptul ca dădea atîta importantă povestirii unui scriitor, Stalin nefiind în stare de apă ceva. Deși, în prima jumătate a vieții lui se interesa de literatură avînd multe relații, în afară celei clasice avută cu Maxim Gorki (pînă la un
Lupta pentru existentă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18172_a_19497]
-
mai mult decît un act remarcabil de cultură; au reprezentat un spațiu de comunicare (și de comuniune) intelectuală și artistică, o formă de firească deschidere spre o lume pe care o visăm obsesiv și o rîvnim fără încetare: liberă, autentică, generoasă. Dar Președinția nu a participat, de pildă, nici că "prezenta oficială" și nici că "înalt patronaj" la, să zicem, retrospectivă Marin Gherasim, la Salonul Municipal sau la Tîrgul de Arte Vizuale, evenimente culturale mari ale anului care a trecut, si
Despre vanitate, prostie si geniu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18170_a_19495]
-
zi a țăranilor și târgoveților sau ale altor pături din așezările noastre în vremi trecute. După părerea mea, critica literară ar trebui să dea atenție traducerilor din literatura pentru copii. Așa cum în cazul literaturii pentru adulți se acordă un spațiu generos modului în care opera a fost transpusă în românește, evidențiindu-i valoarea și sancționându-i lipsurile, ar fi bine să se procedeze și cu traducerile din literatura pentru copii și tineret. Numai astfel, editurile - unele cu existență de efemeride - care
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14319_a_15644]
-
bătusem joc întinîndu-l cu țiganca aia murdară și plozii ei murdari. Ar fi dat-o afară, desigur, dacă ar fi intrat singură, fiindcă ei vin aici să fure și să cerșească, iar eu le acordam protecție, făceam pe milosul și generosul cu niște oameni care nu erau oameni, ci niște animale, niște insecte... Catadicsisem să ridic ochii și-i citeam pe chip. Dacă ea se ostenise să-mi citească o pagină, se cuvenea să încerc și eu să văd și să
Oameni și insecte by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Journalistic/14334_a_15659]
-
al montărilor. Este o păcăleală că sponsorizările respective scot bugetul producției spectacolului mai avantajos. Poate la bani. Sigur nu și la calitate. Îmi pare sincer rău că A douăsprezecea noapte nu este un spectacol mare sau măcar împlinit, rotund, spumos, generos în respirația și în construcția lui interioară, modern cu adevărat. Și îmi pare rău pentru actori, pentru Beatrice Rancea, pentru amintirea încîntătorului spectacol Nunta, cu care a cîștigat atîtea premii. De aceea am desfăcut firul în paisprezece și nu am
Comedia erorilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14338_a_15663]
-
națiunilor - iar Istoria... lui Călinescu poate fi considerată o astfel de narațiune fondatoare - nu a unei națiuni, ci a unei literaturi). în stilul foarte concis al autorului ei, G. Călinescu și "complexele" literaturii române e, în sine, o carte foarte generoasă - nu doar prin ceea ce oferă ca analiză a concepției călinesciene despre literatură, ci (mai ales) prin pistele de cercetare pe care le deschide acum, în epoca studiilor culturale, ale postcolonialismului și globalizării. O altă carte de teorie și critică literară
Vîrstele teoriei literare românești by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14352_a_15677]
-
români, Vasile Igna a făcut o muncă de arheologie eroică, a început să adune documente ascunse, să facă istorie orală într-o vreme în care istoria orală nu era nici pe departe o îndeletnicire la modă sprijinită de ONG-uri generoase. Iar acest avocat din oficiu nu era nici el un martor neutru. Direct implicat în mecanismul editorial al anilor '70, Vasile Igna trece peste greutățle pe care le-a avut probabil din cauza acestei curiozități rău văzute în epocă și are
Rezistența culturală la începuturile comunismului by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15551_a_16876]
-
T. Octavian ne convinge că nici pentru literatură lucrurile nu stau altfel. Aici stă, de altfel, și ,,secretul" lui. Parafrazându-l pe Caragiale, putem spune că T. Octavian ,,aude enorm și simte monstruos". Strada și oamenii, lumea însăși este extrem de generoasă pentru un scriitor care și-a dezvoltat un acut simț al percepției realității: ,,Multe întâmplări, auzite de la alții, le-am făcut povestiri ca și cum le-aș fi trăit" (p. 220). Tudor Octavian este atât de convingător când povestește, încât nu vrei
Despre oameni în o mie de situații by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15568_a_16893]
-
100 documente noi etc. etc. etc. Aproape toate filmele digitale (46 în total) sunt realizate cu scriitorii prezenți în e-carte și, probabil va fi, dincolo de inedit, o experiență interesantă și plăcută pentru... utilizator. După cum se vede, un ,,sumar" extrem de generos. Rămâne de urmărit impactul e-cititorilor. Până atunci rămân cu sentimentul frustrant al bogăției care mă dezarmează prin imposibilitatea de a citi absolut tot. Să fie, oare, nevoie de o estetică a ,,receptării" e-cărții? Cartea virtuală - literatură română contemporană
Despre oameni în o mie de situații by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15568_a_16893]
-
au întrepătruns și s-au influențat reciproc, împrumutînd mereu unul de la altul mijloace, procedee, tehnici pînă-ntr-atît încît s-a ajuns la tentative de "infiltrare în teritoriul vecin". Interesul autoarei se îndreaptă mai ales înspre zonele de glisaj, perspectiva sa este generoasă, integratoare, tinde să efaseze cît mai mult granițele fluctuante dintre cele două "niveluri de literatură" și să reabiliteze, din direcția spiritului ludic, ironic și permisiv al postmodernismului, romanul popular, etichetat de regulă ca paraliteratură, (formulă ce poartă în sine marca
D-ale carnavalului mediatic... by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15550_a_16875]
-
s-a discutat mult încă de pe cînd actorul-regizor l-a distribuit pe mai tînărul său coleg - în pofida oricăror speculații ,,oedipiene" - în Cîndva pe aici trecea un rîu. Scenariul redactat în tandem de către Michael Frost Beckner și David Arata e deosebit de generos cu acești doi idoli, e drept din și ai unor generații diferite, dar care se completează spectaculos în acest maraton tensionat cu abilitate de către Tony Scott. Fără să se revendice de la vreun caz autentic, povestea dezvăluie practici curente ale CIA
Nici conspirațiile nu mai sînt ce-au fost! by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15562_a_16887]
-
lumină uitate pagini de amintiri scrise de Gh. Agavriloaei sau de Dan Simonescu, de N. Condeescu sau fotografii din arhivele lui N. Georgescu-Tistu, excelentul profesor de biblioteconomie, de mult uitat și el... - în care se face portretul lui N. Cartojan: "generos, înțelegător al tineretului", "plin de optimism reconfortant" (Agavriloaei), "om bun; drept, integru, omenos, sfios" (Simonescu) etc. Aflăm astfel, de sub pana autorului tezei, că adevăratul nume era Cîrtojanu provenit dintr-o familie de moșneni "înrăzeșiți" de Mihai Viteazul, în urma bătăliei de la
Un savant, o epocă by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/15558_a_16883]
-
ultima perioadă a lui Richard Rorty, cu studiile culturale ș. a. m. d. Critica românească reflectă și ea aceeași oscilație între antropologie și formalism. Cu precizarea că fondul uman se prezintă sub două aspecte, în funcție de impactul axiologic. Mai întîi avem atitudinea ,,generoasă" prin suspendarea criteriului calitativ, întrupată inițial în îndemnul lui Ion Heliade Rădulescu, din 1837: ,,Nu e vrema de critică, copii, e vremea de scris, și scriți cît veți putea și cum veți putea...". E drept că, ulterior, exasperat de năvala
O analiză a fenomenului critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15571_a_16896]