8,706 matches
-
îndemnuri defel patetice de a rezista și de a-și păstra identitatea chiar și în condițiile în care delațiunea devenise unica modalitate de supraviețuire. Vezi personajul lui Jan Nowicki, care nu-l mai interpretează pe tatăl eroinei, ci e un ins oarecare ce face și rău și bine. Echivoc ca însăși viața a fost și Miklós Jancsó care a trimis o scrisoare să-și motiveze absența pe caz de sănătate, filmul susținîndu-i indirect mesajul. Deși nu e sequel al producției sale
Senzor by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16652_a_17977]
-
a zis că nu mai vrea la putere ca prostu (textual, pentru care ne cerem scuze). Și că l-a pus în locu' lui pă băiatul ăla de la bancă. Nu zic (zice) băiat deștept, da' știi cum făcu Constantinescu?... Doi inși care jucau șah se întrerupseră și întrebară amîndoi: "Ei, cum?"... Făcu așa - spuse acela - ca un copil pe care-l bate un găligan la școală în recreație și care fuge acasă plîngînd în gura mare lasă că viu eu cu
Folclorice by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16649_a_17974]
-
a zis că nu mai vrea la putere ca prostu (textual, pentru care ne cerem scuze). Și că l-a pus în locu' lui pă băiatul ăla de la bancă. Nu zic (zice) băiat deștept, da' știi cum făcu Constantinescu?... Doi inși care jucau șah se întrerupseră și întrebară amîndoi: "Ei, cum?"... Făcu așa - spuse acela - ca un copil pe care-l bate un găligan la școală în recreație și care fuge acasă plîngînd în gura mare lasă că viu eu cu
Folclorice by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16649_a_17974]
-
Kirp propune cititorului o serie de narațiuni memorabile, avînd în centru oameni obișnuiți care își duc viața în diverse locuri pe teritoriul Statelor Unite, în orașe bogate și predominant locuite de albi, sau în cartiere mărginașe, sărace și pline de negri; inși educați sau abia în stare să-și silabisească numele, din familii cu bună reputație sau rămași de mici orfani, personajele lui Kirp ilustrează un adevăr simplu doar în aparență, complex în realitatea trăită pe propria piele: "ceilalți", ca grup generic
Aproape ca acasă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16672_a_17997]
-
și prin urmare decise să se confirme sau, după caz, infirme reciproc. Aici strălucește David Kirp: în iscusința cu care selectează cazuri grăitoare pentru felul în care individul și comunitatea pot reprezenta entități antagonice, dar nu în sensul clasic al insului rebel și răzvrătit, ci într-o manieră mai subtilă și mai cotidiană totodată. Personajele lui Kirp sînt, între alții, familii de culoare provenind din spații geografice și culturale diferite (imigranți recenți din Africa și americani de culoare) obligate să conviețuiască
Aproape ca acasă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16672_a_17997]
-
românul de front 1916, nu ignor deloc importantă semnificativă a Revoltelor și pot admite că e o scriere magistral realizată. Românul poartă pecetea disponibilității autorului spre erotic (aici mai moderat exprimat) și pentru surprinderea injustiției. Eroul e un Ștefan Istrăteanu, ins insolit, cu o biografie încărcată, care și-a tocat averea la Paris și s-a căsătorit intempestiv, cu o semiprostituată din Alexandria, "muiere scunda și cărnoasa" (Istrăteanu fiind lung și osos), cu care a conceput două fețe bine educate. Este
Cel mai bun roman al lui Aderca? by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17628_a_18953]
-
leneșe de țărm; reflexele soarelui, oglindirile lui în apă, revelația unei mari ordini a lumii fizice; prezenta necesară în toate lucrurile universului a unei forțe creatoare geometrice, - a unui zeu geometru - fără chip uman. * Impresia pe care o face un ins care știe și poate mai multe decît arată, dar e tăcut; sau las?... Care nu îndrăznește să treacă la fapte și care își păstrează, în rezervă, sau între limitele bunei creșteri, educații primite, sau în limitele convențiilor, multe idei sau
Biserica veselă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17650_a_18975]
-
tot am aflat ca individul lucra în spionaj. Și că prima impresie pe care i-o face un posibil spion unui tip de la contra-spionaj este tocmai descrierea de mai sus. Ceea ce înseamnă, spune cel ce mi-a furnizat explicația, - că insul era un prost spion, unul detectabil numaidecît, un spion de duzină. * Întîmplare trăită la Jurilovca și folosită într-un român, mai tîrziu. Praznicul cu daruri, pocroul lipovenesc. Mîncăruri aduse de pomană că la toti ortodocșii. Păcatele se iartă în raport cu valoarea
Biserica veselă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17650_a_18975]
-
caut. Îi răspunsesem pe loc totul. Și, cînd a aflat, din gură mea, că sînt român, a făcut așa ducînd că tarăncile mîna la gură și clătinînd din cap: "Ăăăă, ... vasăzică așa!" Era cum ai fi avut în față un ins al unei țări vestite prin purtările scandaloase ale cetățenilor ei, în care toți fură, insultă, scuipa pe orice și înjură totul. Despre vizita am mai scris. Repet doar tonul atît de sfios al lui Cioran, aerul sau prăfuit de fluture
Emil Cioran by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17668_a_18993]
-
spre a-l cîtă pe Codrescu, lumea ispitirii și mortificării carnalului, a poftei și a dezgustului, ambele personificate de tensiunile erotice dintre personaje, fie ele și parodiate, precum în cazul lui Felicity, care e lesbiana, si a polițistului Joe, un ins cu ambiții modeste și o viziune modestă asupra vieții, care pune senin laolaltă ură împotriva homosexualilor cu o stranie toleranță rasială. Însăși identitatea lui Felicity, creola, deci femeie neagră care poatre trece drept albă, e un simbol al echivocului, al
Milenarisme by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17669_a_18994]
-
moment tragic pentru țară, trebuie declanșat adevăratul proces al comunismului. E imperativ că el să înceapă cu cele două structuri în care nu s-a făcut absolut nimic pentru eliminarea concepțiilor totalitare: ministerul de interne și serviciile secrete. Înlăturarea unui ins stupid și limitat precum Dejeu e primul pas din acest necesar proces de curățire a țarii. Mai mult ca oricând, legea dosarelor de securitate trebuie să devină o urgență a vieții publice românești. Dacă nici acum nu e limpede că
Si caii se spintecă, nu-i asa? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18148_a_19473]
-
care nu a mai vrut să muncească. S-a așezat pe banca din fața casei, de unde sînt priviți trecătorii, si a început să privească lumea. E prima dată liber. Vede și el ulița numai din punctul său de vedere, ca un ins ce nu mai are ce face. Seamănă oarecum cu eroul lui J. London, băiatul care muncea de dimineață pînă seara pentru toată familia sa numeroasă, fiind singurul capabil să cîștige și care într-o zi, fără să anunțe pe nimeni
Lupta pentru existentă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18172_a_19497]
-
colectivă. Ce-i drept, există mult potențial pentru romanizare și chiar soap-opera-tizare în întreaga existența a lui Pierre de Fermat, si mai ales in teorema pe care a lăsat-o el moștenire, nedemonstrata, matematicii moderne. Fermat reprezintă tipul tradițional al insului care tocmai prin obscuritatea existenței lui provoacă scenarii fantastice. Se pare că era un avocat de mîna a doua, consilier de Toulouse, cu un neobișnuit talent matematic, cultivat mai mult sau mai putin amatorist. Celebritatea lui în epoca venea din
Un tabel si o teoremă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18158_a_19483]
-
Radu Aldulescu Vedeam cîndva în meseria de scriitor, printre altele, și un mod de a te justifica din punct de vedere social. Îmi asumam astfel condiția unui ins care produce literatură. Presimțeam totodată că nu-i departe vremea cînd va trebui să-mi depășesc această condiție și uite că mi se ivi o ocazie nesperată: Scriitorul român nu se vinde, nu-l citește nimeni, mi se spunea prin
Oameni și insecte by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Journalistic/14334_a_15659]
-
a înfățișat un curtean care mergea drept. Mirat, regele îl întreabă cum de merge drept, iar curteanul, fără să clipească, îi răspunde că el merge drept fiindcă șchioapătă de amândouă picioarele... Stilul frumos, desigur, nu convinge. El e ca un ins țeapăn, încliftat. Stilul căutat produce un efect de nenaturalețe. Asta nu înseamnă să scrii neapărat urât, dezordonat, încâlcit, sub cuvânt că așa ar fi viața, confundându-se existența cu arta, cu artifex... Ar fi ceva asemănător cu calofilia, însă pe
Despre proză (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14355_a_15680]
-
în 1976 n.n.) să fii în pielea unui scriitor. Dacă acest lucru trebuie musai să-l spui... Trecând prin multe, aș avea oarecare experiență. Cunosc, de ex. foamea. Cunosc războiul. Cunosc fața omului când minte. Cunosc aceeași față când un ins spune adevărul. Cunosc sentimentele de bază ale existenței - iubirea, ura și tot ce se situează între ele. Cunosc ravagiile ambiției acționând din sălbăticie, din sete de putere și de dominație. Am studiat prostia... habe nun ach philosophie!... Am studiat de
Despre proză (I) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14379_a_15704]
-
ce înseamnă să fii mințit. Sau să te bucuri când descoperi în jurul tău un consens inteligent... Cunosc cum arată figura unui scelerat. Figura unui om onest, aerul său de stupefacție uriașă când se vede neîndreptățit. Cunosc secunda când peste un ins se abate un accident năpraznic. Sau uluirea celor doborâți mișelește. Sau tot uluirea celor reabilitați după cine știe ce învinuiri care îi scoseseră din societate, din comunitatea inșilor de treabă... Văzând și cunoscând atâtea, precum și o sumedenie de alte întâmplări aproape uitate
Despre proză (I) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14379_a_15704]
-
aerul său de stupefacție uriașă când se vede neîndreptățit. Cunosc secunda când peste un ins se abate un accident năpraznic. Sau uluirea celor doborâți mișelește. Sau tot uluirea celor reabilitați după cine știe ce învinuiri care îi scoseseră din societate, din comunitatea inșilor de treabă... Văzând și cunoscând atâtea, precum și o sumedenie de alte întâmplări aproape uitate, retrase din mănunchiul central de raze al lucidității, intelectului, evenimente pe care, de obicei, un romancier le reține cât poate, aceasta fiind și profesia lui, materialul
Despre proză (I) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14379_a_15704]
-
luat cinstea pînă în pînzele albe de cînd partidul său nu mai e la putere. Poate că da. Probabil că cei care îl acuză pe Traian Băsescu de populism au și ei dreptatea lor. Dar ce ne-am face fără inși ca acest Băsescu? Din toată opoziția - scăzînd PRM-ul care face rău ideii de opoziție - singurul care știe să se lupte cu Puterea e Traian Băsescu. El se bate cu primari, cu viceprimari și știe să-l atingă din mers
În Bucureștiul iubit by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15546_a_16871]
-
urmă, chiar dacă premierul ar fi avut vreun moment covingerea că atacurile la adresa sa sînt îndreptate de fapt împotriva României, tot ar fi trebuit să atragă atenția Parchetului că nu apără cumsecade interesele țării. Mi s-a părut îngrozitor că un ins reținut abuziv de Poliție, acel Iane, i-a cerut scuze premierului pentru neplăcerile pe care i le-a creat. În mod normal, dl Năstase ar fi trebuit să-i ceară scuze nefericitului pentru cele întîmplate, la fel cum ar fi
Premierul față cu Internetul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15580_a_16905]
-
Câtă vreme premierul însuși n-a scăpat de porecla "Patru-case", cât timp Ion Iliescu se dovedește, pe zi ce trece, tot mai puțin sărac și cinstit, cât președintele Senatului, Nicolae Văcăroiu, palmează miliarde de la un personaj de teapa lui Vântu (ins despre care presa scrie de ani de zile lucruri infernale), cât timp miniștri, secretari de stat, prefecți patronează ori fac parte din afaceri tulburi, evident că a scoate preșul de sub învârtitorii în smântână de la primăria Bucureștiului e un fel de-
Ramadanul românesc (Pamflet cu damf de caltaboș) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15582_a_16907]
-
oficiarii și sub-oficiarii de dorobanți și de gendarmi. IV. De judecătorii de instrucțiune. V. De primării și de ajutorii loru. VI. De sub-prefectii sau ajutorii loru. Articolul 15 Prefecții de judetie și prefecții de poliția voru pute să facă ei inșii sau voru îndatora pe oficiarii poliției judiciare, că fiecare diu ei, după competința ce are, să facă tote actele necesarie spre constatarea crimeloru, delicteloru și contraventiuniloru, și să predea pe autorii loru tribunaleloru însărcinate a-i pedepsi, conformiu art. 13
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 2 decembrie 1864 AL PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157219_a_158548]
-
esamina îndată procedurele și a le transmite la judecătorului de instrucțiune împreună cu requisitiunile ce va judeca de cuviință a face. Articolul 52 În cașurile de denunțare de alte crime sau delicte de catu cele ce sînt însărcinați a constata ei inșii d-a dreptulu, oficiarii de poliția judiciaria, voru transmite și ei la procuratoru denuntiarile ce li se voru fi făcutu, si proctuatorulu le va da judecătorului de instrucțiune împreună cu requisitoriulu seu. Capitolul V DESPRE JUDECĂTORII DE INSTRUNCTIUNE SECȚIUNEA I: Judecătorului
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 2 decembrie 1864 AL PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157219_a_158548]
-
și va sta afipta în camera juratiloru la loculu celu mai în vedere. "Legea nu cere sema juratiloru de mijlocele prin cari s-au convinsu, nu le prescrie nici o regulă pentru cumpănirea probeloru. Legea îi indatoreza să se întrebe ei inșii pe șine, în tăcere și cu mințile adunate și să caute în curăția de cugetu, ce întipărire au produsu asupra rațiunii loru probele aduse în contra acusatului și mijlocele apărării sale." "Legea nu dice juratiloru: luați dreptu adeveratu veri ce faptu
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 2 decembrie 1864 AL PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157219_a_158548]
-
tribunalulu va pute, ordonandu a i se aduce registrulu, să dispenseze de formalitatea stabilită în acestu articolu. Articolul 458 Scripturile private potu servi și ele că înscrisuri de comparațiune, dacă părțile le recunoscu. Cu tote aceste, particularii, cari voru marturi inșii că posedu asemeni înscrisuri, nu voru pute fi îndată constrînși prin inchisoria ca să le producă, dar dacă, după ce voru fi fostu chiamati înaintea tribunalului, care se află în cercetarea procesului, pentru a preda acele înscrisuri sau a areta motivele refusului
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 2 decembrie 1864 AL PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157219_a_158548]