10,350 matches
-
risipitor: este unul dintre ulti‑ mele tablouri realizate de maestru și poate opera cea mai cunoscută dintre cele expuse la Ermitaj fiind rezultatul final al unui extraordinar parcurs crea‑ tor. În opinia sa, Rembrandt considera biblia ca sursă privilegiată de inspirație unde găsea întotdeauna subiecte potrivite meditațiilor sale despre oameni și lume pe care le vom regăsi transfigurate în lucrările sale. În parabola fiului risipitor, realizată în ulti‑ ma etapă de creație pictorul vede un exemplu emblematic atât pentru experiența și
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
noeton) și un subiect pur eliberat de privirea interesată și empirică atașată lumii lucrurilor vizibile și disponibile. Astfel, ea nu inven‑ tează sensuri, forme și idei, ci le descoperă printr‑o visio supra‑retinală pro‑ prie ochiului lăuntric. 5.3. Inspirația Inspirația este afectarea transcendentă a organului contemplativ prin care sub forma unei viziuni, un nou nivel al invizibilului este revelat. Inspirația presupune intervenția activă a lui Dumnezeu când unui artist i se comunică o viziune într‑o manieră analogă profetului
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
și un subiect pur eliberat de privirea interesată și empirică atașată lumii lucrurilor vizibile și disponibile. Astfel, ea nu inven‑ tează sensuri, forme și idei, ci le descoperă printr‑o visio supra‑retinală pro‑ prie ochiului lăuntric. 5.3. Inspirația Inspirația este afectarea transcendentă a organului contemplativ prin care sub forma unei viziuni, un nou nivel al invizibilului este revelat. Inspirația presupune intervenția activă a lui Dumnezeu când unui artist i se comunică o viziune într‑o manieră analogă profetului. Inspirația
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
tează sensuri, forme și idei, ci le descoperă printr‑o visio supra‑retinală pro‑ prie ochiului lăuntric. 5.3. Inspirația Inspirația este afectarea transcendentă a organului contemplativ prin care sub forma unei viziuni, un nou nivel al invizibilului este revelat. Inspirația presupune intervenția activă a lui Dumnezeu când unui artist i se comunică o viziune într‑o manieră analogă profetului. Inspirația este impulsul divin care coboară asupra omului. Ea este ceva cu adevărat tainic ireductibil pentru me‑ canismele asociative ale psihologiei
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
Inspirația este afectarea transcendentă a organului contemplativ prin care sub forma unei viziuni, un nou nivel al invizibilului este revelat. Inspirația presupune intervenția activă a lui Dumnezeu când unui artist i se comunică o viziune într‑o manieră analogă profetului. Inspirația este impulsul divin care coboară asupra omului. Ea este ceva cu adevărat tainic ireductibil pentru me‑ canismele asociative ale psihologiei creativității. Opera de artă are o naștere fulgurantă, iluminatoare și integratoare. Întregul ei ca formă și conținut este unit perfect
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
eseist american, în principal un critic de artă strâns legat de arta modernă. CaP. iv. viziunea ProfeTiCă a unor mari PiCTori renaSCenTișTi... 139 toare - în realitate imaginația este aici vicariantă 39, nu spontană. Ceea ce elogiem este erupția prin imaginație a inspirației nu spontaneitatea asocia‑ tiv‑recombinativă a imaginației pentru ea însăși. Crearea lui Adam spre exemplu, pentru Renaștere a devenit un simbol: Dumnezeu Tatăl plutește în aer purtat de ființe celeste - îngeri lăsând scânteia spiritului său divin în om; omul creat
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
sale. O reflexie a acelui sentiment s‑a reflectat de multe ori în privirile cu care voi ca toți artiștii din orice timp cuprinși de uimirea față de puternica taină a sunetelor și cuvintelor, a culorilor și formelor, ați admirat lucrarea inspirației voastre simțindu‑vă cvasi‑ecoul acestui mister al creației la care Dum‑ nezeu, singurul creator al tuturor lucrurilor a voit într‑un oarecare mod să vă asocieze. 39 Vicariantă - care poate fi substituită. 40 Gen 1,28. 41 Gen 1
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
că arta pe care a întâlnit‑o creștinismul era rodul matur al lumii antice și ca și în domeniul vieții și gândirii credința im‑ punea creștinilor un discernământ care nu‑i permitea acceptarea automată a acestui patrimoniu. Astfel arta de inspirație creștină a început în surdină, strâns legată de necesitatea credincioșilor de a elabora semne prin care să exprime pe baza Scripturii misterele credinței și în același timp un rod simbo‑ lic prin care să se identifice mai ales în timpurile
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
George Frideric Händel la Johann Sebastian Bach, de la Wolfgang Amadeus Mozart la Franz Peter Schubert, de la Ludwig van Beethoven la Hector Berlioz, de la Franz Liszt la Giuseppe Fortunino Fran‑ cesco Verdi - care ne‑au dat opere de o foarte mare inspirație în acest dome‑ niu al muzicii sacre. În perioada modernă alături de acest umanism creștin care a continuat să producă expresii semnificative de cultură și de artă, s‑a afirmat progresiv și o formă de umanism caracterizat prin absența lui Dumnezeu
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
intuiția celui care privește sau as‑ cultă. Dar arta are nevoie de Biserică? Întrebarea este provocatoare; în realitate, dacă este înțeleasă în sensul corect, are o motivație legitimă și profundă pen‑ tru că așa cum am văzut, o mare sursă de inspirație pentru artist este acea patrie a sufletului, adică religia. Așadar, subiectul religios este unul dintre subiectele cele mai tratate de artiștii din orice epocă. Biserica a apelat totdeauna la capacitățile lor creatoa‑ re pentru a interpreta mesajul evanghelic și aplicarea
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
se va putea discerne perfect 4. Noutatea nu este efectul unei permutări imaginative a formelor din feno‑ men, ci ruptura de nivel prin care suma formelor artistice din imperiul vizibi‑ lului este îmbogățită cu noi forme obținute prin contemplație sau inspirație din lumea semnificațiilor, formelor, ideilor invizibile 5. Geniul este ființa înzestrată cu organ contemplativ sau (ceea ce s‑ar putea să fie același lucru) subiectul unei inspirații care are o înțelegere superioară a naturii, a divinului și a vieții spre deosebire de înțelegerea
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
artistice din imperiul vizibi‑ lului este îmbogățită cu noi forme obținute prin contemplație sau inspirație din lumea semnificațiilor, formelor, ideilor invizibile 5. Geniul este ființa înzestrată cu organ contemplativ sau (ceea ce s‑ar putea să fie același lucru) subiectul unei inspirații care are o înțelegere superioară a naturii, a divinului și a vieții spre deosebire de înțelegerea comună afectată de imperfecțiune și obscuritate. Noi sesizăm prin mijlocirea operei lui ceea ce el vede direct. Astfel, potrivit unei expresii folosite de Schopenhauer, el ne îm
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
care își asumă inițiativa asimilării și adaptării noțiunilor de abstract și stilizat, ca trăsături definitorii ale artei extrem-orientale, la mijloacele specifice universului muzical. I.2. La soirée dans Grenade (Seara în Grenada) Manuel de Falla aprecia în mod deosebit autenticitatea inspirației acestor pagini muzicale, considerând a fi impregnate de cea mai concentrată și rafinată atmosferă a tărâmurilor andaluze. În pofida mărturiilor biografice ce atestă faptul că Debussy nu ar fi vizitat niciodată Spania, intuiția sa de geniu scoate la iveală un întreg
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
mod deliberat de viziunea conceptuală, imaginea sonoră imprimă totuși ideea mișcării acelor zeități mitice înviate pentru o clipă, îmbinând armonios atmosfera plină de gravitate cu erotismul glacial al acestora. O anumită nuanță de seninătate derivă din rezonanțele enigmatice ale acestei inspirații ce insuflă o nobilă resemnare. Acordurile masive cu dispunerea largă a sunetelor se înlănțuie într-o uniformitate ritmică ce sugerează, pe de-o parte, rigiditatea mișcărilor, iar pe de altă parte imprimă o puternică senzație de stabilitate. Astfel, se conturează
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
improvizatorică derivă din suprapunerea diferitelor planuri ritmice ale țesăturii de discurs, a căror configurație imprevizibilă se asociază cu dimensiunea variabilă a ipostazelor aceleiași idei melodice. Cele două accepțiuni semantice ale traducerii cuvântului voiles - pânze și voaluri își află deopotrivă „mobilul” inspirației în mediul artistic frecventat de Debussy la cumpăna dintre secole. Considerând prima dintre acestea, respectiv cea de „pânze”, imaginile vizuale corespondente pot fi considerate peisajele marine ale lui Whistler sau pastelurile mai puțin cunoscute ale lui Degas, care se presupune
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
cu solicitarea folosirii permanente a pedalei de surdină), ale cărei sonorități voalate, lipsite de contur facilitează interpretarea adecvată a intenției declarate în introducereharmonieux et souple (armonios și suplu). III.5. Les collines d’Anacapri (Colinele din Anacapri) Unica pagină de inspirație italiană prezentă în creația pentru pian a lui Debussy ne dezvăluie o latură nevăzută a talentului său, adaptându-și cu măiestrie mijloacele expresive la proiecția acestei fidele redimensionări a atmosferei mediteraneene. Prin efervescența și strălucirea viziunii, piesa aduce o pată
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
atât mai pregnant, cu cât acestea fuseseră practic neexplorate pe parcursul desfășurării premergătoare. Același „eveniment” tematic atrage atenția asupra coerenței de concepție ce rezultă din adaptarea parametrului agogic (oscilația liberă a acestuia - Cédez, a tempo) la caracterul folcloric al sursei de inspirație. Pedala de rezonanță va însoți traseul înlănțuirii de octave, secondată fiind de efectul surdinei care vine astfel să estompeze imaginea unei viziuni ce se dorește un cântec sentimental fredonat cu discreție. Același motiv tematic își va afla ulterior ipostaza unei
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
interesul lui Debussy la audierea muzicii de gamelan. Astfel, opțiunea de extindere a ambitusului de discurs ( contraoctavă - ) nu mai apare drept o simplă decizie aleatorie în contextul proiectării acestui amplu efect de rezonanță. Acesta ar putea să-și afle sursa inspirației în sonoritatea complexă a celui mai mare gong al muzicii de gamelan, gongul ageng, ce conține în armonicele sale toate sunetele emise de oricare alt instrument. Risipirea sonoră progresivă (perdendo - stingându se) ce se topește până la evanescență odată cu stabilirea pe
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
ale limbajului debussyist, cea a recursului la diminuarea indicelui agogic, prezenta ipostază făcând apel, în mod exclusiv, la diminuarea nivelului dinamic. III.10. La cathédrale engloutie (Catedrala scufundată) Cu un conținut profund mistic, preludiul La cathédrale engloutie își află sursa inspirației sale într-una din străvechile legende bretone ce povestește despre istoria orașului Ys. Înecată de ape în urma blestemului abătut asupra locuitorilor, catedrala acestuia nu mai poate fi văzută decât o singură dată, la răsăritul soarelui. Fuziunea armoniilor disonante, sunetele risipite
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
cea care a înflăcărat imaginația compozitorului, generând conceperea acestor veritabile metafore sonore, impregnate de spiritul muzicii andaluze. Alături de La soirée dans Grenade, La Puerta del Vino va atrage aprecierea compozitorului Manuel de Falla, care recunoștea în aceste pagini idiomul unei inspirații spaniole autentice, subliniind deopotrivă forța evocatoare dictată de profeția spiritului de geniu. În plus, el confirmă lipsa utilizării unor „citate” provenite din folclorul spaniol, ceea ce 196 nu împiedică aceste impresii sonore să inspire cu elocvență ținuturile evocate. Cunoașterea spiritului acestei
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
de chitară, atacate cu impulsul nestăvilit al sângelui ce clocotește de patima dansului. Impresia de puternică stabilitate creată de relația V-I afirmată în (planul inferior) este o opțiune de limbaj menită a sugera simplitatea cântecului popular (în melodiile de inspirație folclorică, cadențele perfecte marchează cu preponderență sfârșiturile de frază ale acestora). Suprapunerea acestui spațiu tonal cu cel al unui re natural (eventuala calitate minoră a acestuia fiind infirmată curând de prezența lui si în măsura 5) reînvie culoarea armonică duală
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
rafinată a scriiturii compoziționale de a ilustra o viziune conceptuală privată de coerența logică și fluentă ce o presupune rememorarea unei experiențe trăite. Muzica acestor pagini pare să ne transforme în martorii unui joc de „puzzle”, ce asamblează cu dezinvoltura inspirației simplele frânturi ale unei ficțiuni. Astfel, o nouă reprezentare sonoră se juxtapune în șirul nesfârșitelor caractere proiectate pe scena acestui spectacolul fantastic. Apariția sa va produce o diversificare subtilă a expresiei sonore, operată prin multiple modificări ce survin la nivelul
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
asigura cadrul optim al „demonstrațiilor de virtuozitate” ale personajelor invocate. La nivel interpretativ, tempo-ul ar trebui să se încadreze în limitele indicației metronomice de , creându-se astfel un flux sonor perpetuu ce emană vioiciune și prospețime. Caracterul efervescent al inspirației sonore ce iradiază vitalitate marchează o schimbare evidentă de atmosferă, aspect ce va trebui redat la nivelul execuției prin delimitarea acestor pagini de rezonanțele sumbre ale decorului spaniol pierdut în urmă. Dansul Zânelor va deschide astfel o nouă etapă în
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
și a acordurilor ulterioare, motivând această solicitare prin natura actelor de pantomimă ce simulau rigiditatea păpușii de lemn și stângăcia cu care aceasta își executa exercițiile de „echilibristică”. Compozitorul îndemna la moderarea nivelului de tempo pentru a evita deformarea caracterului inspirației sonore. Astfel, limitele indicației metronomice ar trebui să se încadreze între , prevenind interpretările accelerate în mod neadecvat. Preludiul explorează modalitatea discontinuă de prezentare a materialelor tematice (întâlnită deopotrivă în preludii, precum La sérénade interrompue, Minstrels, La Puerta del Vino sau
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
la nivelul ansamblului. În același sens, Debussy evită plasarea ideii principale la vocea superioară a configurației de scriitură, optând pentru planul median al acesteia. Astfel, din punct de vedere al percepției, tema se distinge ca „eveniment” sonor central prin vitalitatea inspirației sale melodico-ritmice (Spirituel et discret), aflată într-un contrast evident față de cvasi-statismul planurilor asociate. Caracterul afirmației tematice principale derivă din predominanța atacului stacc., precum și din ritmul dinamic desfășurat în exclusivitate prin valori de și . Conform criteriilor de repetiție și variație
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]