7,663 matches
-
astfel de evoluție, în regim de libertate a expresiei, n-are de ce să surprindă. Mai întâi, scriitorul, mai bine spus romancierul, este deprins să observe și să descrie. Poate reține psihologiile individuale și stările de spirit colective. Are un anumit instinct al esențialului și caracterizării sintetice. în noul climat, el poate trece deci cu ușurință de la ficțiune la realitate. Mai ales când are și destul simț critic, spirit de observație, practica vieții și curiozitate reală pentru viața socială și politică. Pe
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
toată viața activă în regimul comunist cu care se identifică în bună măsură percep contestarea globală a regimului ca o contestare a sensului propriei lor vieți. Ceea ce, psihologic vorbind, constituie o imposibilitate: o sinteză de reflexe, deprinderi, amor propriu și instinct de conservare indisolubile și foarte firești. Cât de întins este acest segment social? Judecând după sondajele prezentate pe larg în această lucrare, am putea spune că toate aceste categorii însumate reprezintă aproximativ jumătate din populația României. De aici, diviziunea profundă
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
reținute, atât de tipice societăților totalitare. Trebuie să ne vindecăm și de ele. Să nu mai vedem în aproapele nostru doar un agent, un turnător, o primejdie și o amenințare adesea teribilă. De unde individualismul acerb, egoismul, pulverizarea conștiințelor, efect al instinctului de conservare mereu în alarmă. Să ne recăpătăm, în sfârșit, liniștea și echilibrul interior și să eliminăm spaima continuă, care sterilizează și paralizează, din conștiințele noastre. Foarte importantă este și alungarea principiului totalitar-dictatorial, al ierarhiei de comandă. Răsturnarea valorilor, tipică
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
cultivă mentalitatea egalitaristă la care nu renunță (toți scriitorii sunt scriitori, deoarece toți sunt membri egali ai Uniunii Scriitorilor, cu carnet în regulă), scriitorul, așa zicând particular este partizanul selecției libere de valori și al ierarhiei corespunzătoare. El respinge din instinct nivelarea, nediferențierea, depersonalizarea, cu toate corolarele sale: consacrări oficiale, premii formale, ocupări de poziții sociale, distincții de diferite tipuri ca recompense pentru merite politice de partizanat etc. 5. Și cu aceasta am ajuns la, poate, cel mai caracteristic fenomen al
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
arhitecții Casei Poporului aveau o altă concepție despre construcție decât a naivului Ioanide (personaj, în peisajul românesc, total artificial și confecționat) și modelele sale (ca și cum... Palladio și templele grecești erau modelele și preocuparea lui... Ceaușescu) este o altă poveste... Un instinct cultural sigur face însă pe Ion Vartic să reia peste o generație, dacă nu chiar două aceeași constatare tristă și deprimantă: dintr-o serie întreagă de cauze, cultura română n-a produs încă operele fundamentale de referință de care are
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
-i dă, totuși, pace, deși răspunde febril la toate comenzile fragmentare posibile (prefețe, introduceri, comemorări etc., etc.) sau poate tocmai din această cauză. O a doua explicație, probabil și mai profundă, privește însăși situația sa de intelectual român. Iar un instinct obscur s-ar zice că-i spune că este condamnat să trăiască mereu într-o țară utopică, unde toate marile idealuri și proiecte culturale sunt, de fapt, irealizabile. Deci refuzate de istorie. Practic și iremediabil utopice. Nu chiar întâmplător Sorin
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
deci) literară. Ne exprimăm intenționat, pentru claritatea ideilor, în modul cel mai direct cu putință. Orientarea unui astfel de personaj nu poate fi deci decât profund conservatoare, reacționară în sensul propriu al cuvântului structural și definitiv antireformistă. El detestă, din instinct de conservare, în primul rând, spiritul critic, orice poziție independentă, dizidența de orice fel, în ordinea ideologică și culturală, pentru a ne menține doar în acest plan al discuției. Contestarea ierarhiei consacrate, a principiilor oficiale, a soluțiilor alternative, creațiile paralele
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
sale. Situația riscă să se repete și în acest caz. Sensul efectiv creator al politologiei noastre nu poate fi decât unul simplu: un aparat metodologic și conceptual cât mai modern posibil, aplicat însă realităților interne. în acest sens, cu un instinct cultural sigur, lucrează Alina Mungiu, Sorin Antohi, Andrei Cornea, Dan Pavel și alții. în străinătate, Vladimir Tismăneanu oferă un model de prim ordin. Alte două gesturi au, nu mai puțin, o valoare simbolică și exemplară. Amintim, în primul rând, de
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
contraservicii, uși deschise și nenumărate aranjamente trecute, prezente și... viitoare de culise. Iar eficiența acestor metode a fost îndelung verificată. Să mai amintim, în sfârșit, că natura umană (orice s-ar spune) nu este orientată spre eroism și sacrificiu, că instinctul de conservare rămâne, oricând și oriunde, o mare realitate. A-i cere deci eroisme, douăzeci și patru de ore din douăzeci și patru, este o mare utopie. în acest mod s-ar putea răspunde și la întrebarea, perfect legitimă de altfel din punct de
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
practic aproape întregul aparat al culturii oficiale, reprezintă, deocamdată, doar un hibrid cultural. Afinitățile sale profunde merg spre etnicismul tradiționalist, izolaționist și represiv. Dar mediul urban, noile media foarte influente, presiunea modelor internaționale, libera circulație a valorilor îl contaminează inevitabil. Instinctul său îl împinge, printr-un reflex moral și social invincibil, cât mai aproape de Putere. Noua sa existență morală și culturală îl obligă, pe de altă parte, la o profundă modernizare. Personajul devine adesea grotesc: un dezrădăcinat, sedus subit de rock
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
adeziunilor pur sentimentale asupra deciziilor reci, lucide, argumentate logic și obiectiv. Ni se va răspunde, desigur, cu un formidabil aparat de referințe și citate din moraliști celebri, că omul, în genere, nu este o ființă rațională, că afectivitatea, amorul propriu, instinctele și deprinderile îl domină. Deci, în definitiv, de ce românul ar trebui să fie altfel? Este mult adevăr într-o astfel de obiecție. După cum, o mare realitate este și absența unei tradiții filozofice logico-raționaliste. Terenul reflexiei românești era deci practic gol
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
are vreo importanță, nu mai interesează în realitate pe nimeni. Criticii literari, și încă de prim ordin, care după 1989 au devenit jurnaliști, comentatori politici și ideologi notabili, au avut o mult mai exactă intuiție a momentului istoric și un instinct publicistic mult mai sigur. Și deci, o prezență mult mai utilă în cultura actuală. A funcționat, am spune, un admirabil fenomen de autoreglare culturală spontană, de compensare și reechilibrare a unei mari absențe. Activitatea lor dovedește, în același timp, și
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
perioada normală dintre episoade este în scădere de-a lungul timpului, în cazul multor persoane care suferă de tulburări afective. Disfuncțiile endocrine Sistemul neuroendocrin reglează un număr semnificativ de hormoni care, la rândul lor afectează funcțiile vitale precum somnul, apetitul, instinctul sexual și abilitatea de a simți plăcerea. Hormonii ajută, de asemenea, corpul să răspundă stresorilor de mediu. Cele trei componente principale ale sistemului neuroendocrin hipotalamusul, cortexul suprarenal și hipofiza, care funcționează împreună într-un sistem corelat care este în strânsă
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
o eliberare de norepinefrina și dopamina. Dacă acest lucru se întâmplă și în cazul oamenilor, ceea ce nu este foarte clar, poate fi mecanismul prin care scade depresia. Alternativ, ECT dă rezultate pentru că stimulează hipotalamusul, partea creierului care reglează somnul, alimentarea, instinctul sexual și emoțiile. ECT dă rezultate în special în cazul oamenilor deprimați care au scăzut în greutate, și-au pierdut apetitul sexual, sau au insomnii. Studiile mai recente despre efectele ECT sugerează că acesta crește numărul și sensibilitatea unui anumit
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
cel Mare, București, 1923; Stendhal, Schitul din Parma, I-II, București, 1922-1923; W. A. Hoffmann, O mireasă la loterie, București, 1926; Ch. Dickens, David Copperfield, I-III, București, 1928; W. Somerset Maugham, Din Oceanul Pacific, București, 1930; J.-H. Fabre, Minunile instinctului la gângănii. Păianjenul. Lăcusta verde, București, 1931; Louis Bromfield, Vin ploile, I-II, București, 1941 (în colaborare cu Lucia Demetrius), Un erou modern, București, 1946, Dragoste și destin, București, 1993; H. Taine, Despre Balzac și despre Stendhal, București, f.a., Pictura
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286728_a_288057]
-
Tehnice a Moldovei, Chișinău Membru al Academiei de Științe Tehnice a României Curiozitatea, ca trasătură comportamentală, nu este specifică numai omului. Se cunoaște că, dintre toate primatele, urangutanii sunt cei mai curioși. Motivul curiozității lor este o trăsătură izvorâtă din instinctul de supraviețuire și este o metodă de a prevedea pericolele. Ulterior, această calitate s-a transferat oamenilor. În momentul când a aparut limbajul -vorbirea și gândirea - au aparut și întrebarile, de tipul : UNDE, DE UNDE ȘI PÂNĂ UNDE, DE CÂND ȘI PÂNĂ CÂND
Manifest catre to?i intelectualii de bun? credin??, indiferente de domeniul de formare si preocupare, pentru abolirea schismei intelectuale by Lorin Cantemir () [Corola-publishinghouse/Science/83663_a_84988]
-
inteligent, devreme ce se adapta, dar, cînd l-am pus în funcțiune, mi-am dat seama că făcea exact același lucru atunci cînd îl puneam în aceleași condiții de mediu. În aceeași perioadă, în 1957-58, apăruse o carte franceză despre instinct și avusese loc o conferință remarcabilă la Paris. Am recunoscut în sistemul meu comportamente de tip instinctiv. Exista o asemănare între acesta și comportamentul viespilor constructoare. M-am întrebat după aceea în ce consta diferența în realitate, nu era decît
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
pe care ne găseam pentru o vreme. Dacă poveste lui Mac Lean și a celor trei creiere, reluată de Laborit, era o idee interesantă (care arăta că există un fel de stratificare biologică a conceptelor, mai întîi creierul reptilian, apoi instinctele și mezencefalul și cortexul) și dacă ne putem da seama de importanța ei, spre exemplu, din felul în care se creează straturile succesive în societate sau în întreprinderi, atunci rezultă un eșafodaj ce se clatină, dar care e util pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
reticență cu cît se obișnuiseră de cîtiva ani să lucreze în echipă, avansau împreună. Nu mai suntem pe Wall Street în anii 80, obișnuiau ei să spună. S-au dus vremurile în care lucrai singur, ca un psihopat, în care instinctul, cocaina și indivi dualitățile conduceau jocul." De fapt, ei se ajutau unul pe altul, schimbau multe informații, își treceau unul altuia grafice financiare, depeșe de la France Presse și rezumatele unor articole din Les Échos sau Financial Times. Evident, erau încă
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
exemplul lui Rousseau, cetățeanul Vidal își propune nimic mai puțin decât să schimbe natura omului și legile Providenței. I-a plăcut Providenței să plaseze în individ nevoile și consecințele lor, facultățile și consecințele lor, creând astfel interesul personal, altfel spus, instinctul de conservare și dragostea de dezvoltare ca marele resort al umanității. Domnul Vidal vrea să schimbe toate acestea. A privit lucrarea lui Dumnezeu și a văzut că nu este bună. Prin urmare, plecând de la acest principiu că legea și legislatorul
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
ca rațiune cât și ca discurs sau ca „raționalitate discursivă”) decât o reflectare mimetică, fidelă a realității, că noi nu putem prinde decât „fenomenul”, „lucrul în sine” scăpându-ne întotdeauna. În acest sens se va întreba Nietzsche de unde vine acest „instinct al adevărului”? Când, de fapt, dominant este „instinctul de a forma metafore.” Iar Mauthner, observând arbitrarietatea și convenționalismul limbajului (în sensul de nemotivat și nu de aleator) le va considera o „debilitate” cognitivă a aceatuia, ba chiar și una acțională
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
raționalitate discursivă”) decât o reflectare mimetică, fidelă a realității, că noi nu putem prinde decât „fenomenul”, „lucrul în sine” scăpându-ne întotdeauna. În acest sens se va întreba Nietzsche de unde vine acest „instinct al adevărului”? Când, de fapt, dominant este „instinctul de a forma metafore.” Iar Mauthner, observând arbitrarietatea și convenționalismul limbajului (în sensul de nemotivat și nu de aleator) le va considera o „debilitate” cognitivă a aceatuia, ba chiar și una acțională, spunând că limbajul nu este decât o convenție
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
pentru ca omul să-și redea sieși puteri asupra lucrurilor? Frumoasă nebunie e vorbirea: astfel omul dansează de-asupra tuturor lucrurilor.” (apud B. Pautrat, în „Secolul XX”, 1988:214). Astfel în viziunea celor doi autori, logosul, limbajul nu este dominat de „instinctul cunoașterii, adevărului” ci de „instinctul estetic”, prin urmare gânditorul nu mai este chemat să prindă lumea în exactitatea ei (aceasta este o iluzie) ci pentru a o recrea artistic; „este imposibil să fixezi definitiv conținutul conceptual al cuvintelor. Cunoașterea lumii
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
sieși puteri asupra lucrurilor? Frumoasă nebunie e vorbirea: astfel omul dansează de-asupra tuturor lucrurilor.” (apud B. Pautrat, în „Secolul XX”, 1988:214). Astfel în viziunea celor doi autori, logosul, limbajul nu este dominat de „instinctul cunoașterii, adevărului” ci de „instinctul estetic”, prin urmare gânditorul nu mai este chemat să prindă lumea în exactitatea ei (aceasta este o iluzie) ci pentru a o recrea artistic; „este imposibil să fixezi definitiv conținutul conceptual al cuvintelor. Cunoașterea lumii prin intermediul limbajului este deci imposibilă
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
este limbajul. Deși nu putem dobândi acea cunoaștere absolută a lucrului în sine, cunoașterea fenomenală, hermeneutică și-a dovedit de cele mai multe ori validitatea prin efectele sau eficacitatea acțională; or, în general, cunoașterea este în vederea acțiunii, căci omul, deși împins de instinctul curiozității în actul cunoașterii și-a verificat cunoașterea în acțiunea practică. Însuși convenționalismul și arbitrarietatea limbajului văzute de autorii menționați ca o „debilitate” a acestuia au constituit totuși și o imensă resursă de a accede la cele mai complexe teorii
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]