8,326 matches
-
cam de mult. Ce mai e pe la Flt.? Cu ce mai activați? Liceul nu Vă poate ajuta cu nimic? Toate urările de bine de la casă la casă, V. Tempeanu </citation> <citation author=”TEMPEANU Virgil” loc=”Buftea” data=”12 aprilie 1975”> Iubite domnule Dimitriu, Scriu repede, căci pleacă cineva de la mine la poștă, implorândute, să nu faci marea greșală și să, părăsești „Galeria”, care, de fapt, e creația matale și ești pus de Providență acolo . Numai un singur motiv te-ar putea
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
și informații. Încă odată: rămâneți la datorie. Toate cele bune din partea a lor mei Doamnei și matale. Sărutări de mâini Doamnei, și prietenești salutări de la al matale V. Tempeanu </citation> <citation author=”TEMPEANU Virgil” loc=”Buftea” data=”5 mai 1975”> Iubite domnule Dimitriu, Mai Întâi creștinescul „Cristos a Înviat și la mulți ani” apoi Întrebarea, dacă ați primit grăbita mea scrisoare, prin care vă imploram, să nu dați curs intenției complet nepotrivite, de a părăsi locul pentru care sunteți predestinat, la
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
TEMPEANU Virgil” loc=”(Buftea)” data=”14 sept. 1975” desc=”Carte de vizită”> Vii mulțumiri pentru călduroasele felicitări cu prilejul zilei de naștere . Melanie și Prof. Dr. Virgil Tempeanu </citation> <citation author=”TEMPEANU Virgil” loc=”8120, Buftea” data=”18 dec. 1975”> Iubite domnule Dimitriu, Mulțumesc mult pentru ampla epistolă, care a fost adevărată confesiune cu bune și rele. Imediat i-am dat telefon d-nei Ungureanu, care e cam suferindă. Mi-a spus: „Să mă pună la tabla de materii cu subiectul: Viața
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
d-lui Eug. Dimitriu pentru felicitări și le urează, la rându-le, sănătate deplină. Am scris d-lor Jitariu și Irimescu În sensul dublării conducerii G.(aleriei) . V.T. </citation> <citation author=”TEMPEANU Virgil” loc=”8120, Buftea” data=”8 oct. 1976”> Iubite domnule Dimitriu, Trimit scrisoarea lui Irimescu , care conține și un slab reproș (...) . După această scrisoare, dânsul a fost și personal la Suceava, unde, bănuiesc, a intervenit și oral pe lângă cei În drept. De la dl. Prof. Jitariu nam căpătat Încă răspuns
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Cu urări de sănătate pentru Întreaga familie, soția mea și cu mine vă dorim cât mai frumoase rezultate În activitatea pe care o desfășurați, telefon acasă: 12.48.55 Paul Teodorescu </citation> <citation author=”TODICESCU Gheorghe ” loc=”Botești” data=”23-I-1968”> Iubite Eugen, Am primit scrisoarea din 15 cr. bucurându-mă mult și făcându mi o deosebită plăcere, prin sincerele sentimente arătate. De ceea ce m-ai rugat, am căutat să-ți trimit câteva date privitoare la pictorul Ștefan Șoldănescu și Mihail Sadoveanu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
la ruși, nu e un Chingiz Abdullayev, prezent și el în dugheana de pe Tverskaya cu un titlu. Adică nu e un scriitor de bulevard, căci asta înseamnă cuvântul „popular” în gura precupeți. Poți fi oare, în Rusia, scriitor popular și iubit fără a scrie literatură de masă? Răspunsul îl furnizează chiar cărțile lui Pelevin. Începusem să citesc Jizini nasekomîh („Viața insectelor”), roman apărut și în Franța - o alegorie ironică de actualitate. Pelevin e tradus și bine primit în Occident, am văzut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
cu oarecare regularitate în România. „Îndrăgostit de cărțile, dar și de personalitatea lui Stancu”, curtând-o cu pasiune și cu mare gravitate pe Gabriela Melinescu, tânără poetă, frumoasă, talentată, redactoare la revista de tineret Luceafărul și „vestită” și ca „marea iubită” a lui Nichita Stănescu, cu care a trăit ani buni - și „fierbinți” - împreună în „cuibul lor”, un apartament în cartierul Drumul Taberei, „obținut” și „înzestrat” de Nichita. (Căsătorit în acea vreme cu Doina Ciurea, care, se pare, ignora cu o
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
în ceea ce mă privește, după ’89 m-am întors încă o dată în România, liberă de astă dată, dar nu lipsită, vai, de confuzii și contradicții grave, părăsindu-mi editorul francez și amicii de acolo, ca și casa, lăsându-mi soția iubită singură, dar voind încă o dată să „public acolo” și să cred în viitorul și prezentul literelor române. Și nu orice viitor sau prezent, ci unul major, pe măsura viselor înaintașilor noștri, descoperindu-mi probabil încă o dată o inimă sau un
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
Sunteți căsătorit? Ne iubiți?" Acestea sunt întrebările ca de examen, și în această ordine îmi sunt puse, de regulă, de îndată ce mă opresc undeva în drum, după ce, în prealabil, mi-am declarat naționalitatea (dintre toți europenii, francezul este cel mai puțin iubit, opinia publică și oficialităție îl descriu ca pe un antisemit mai mult sau mai puțin vândut arabilor). Autostopistul, vecinul de masă la restaurant sau garajistul de la pompa sa de benzină nu intră cu adevărat în vorbă cu tine fără a
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
ofițeri amare băgări de seamă că într-o baterie nu stăteau tunurile aplecate înnainte, ca după regulament. DISCURS CĂTRĂ MINE ÎNSUMI Așa, dragă cumetre, stai acuma în cort și plânge-ți trista soartă cum plângea Irimia pe ruinele Erusalimului său iubit. Dimineață s-a sunat adunarea și tu ai priceput că vine vremea să te echipezi de războiu. Cu mult înnainte, însă, de adunare tu nu dormeai. Nu de gânduri și griji, dragă, dar din pricină că înnainte de revărsarea zorilor caprarii au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Uite țăranul! Uite soldatul român! Soldatul și țăranul acesta stă cu ranița în spate de cum a răsărit soarele. Glasurile căprarului izbucnesc în zori cu nemaipomenită energie: Pune ranița, mă! Pune ranița că trec prin tine!" Te-ai echipat de războiu, iubite frate, și ai plecat cu camarazii spre locuri necunoscute, trecând dealuri și văi. Ceia ce ți se părea absurd era faptul că dealurile le urci nu ca să te urci și să poți striga excelsior ci pentru ca să cobori o vale, și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
-i mai scumpă decât toate. Și vei ști despre mine că sunt sănătoasă, dorind și d-tale cele mai fericite zile. Și vei ști că am primit o carte de la tine și foarte m-am bucurat când am capatat. Prea iubite Vasile, dacă îi veni de Paști, să-mi aduci ceva frumos, și dacă nu-i veni, să-mi scrii, să știu, dară mai bine ar fi să vii de paști acasă. Și pe aici îi cald, frumos, timpurile-s mândre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
veni, să-mi scrii, să știu, dară mai bine ar fi să vii de paști acasă. Și pe aici îi cald, frumos, timpurile-s mândre. Ți-am mai scris vreo trei cuvinte, dacă vrei să le ții minte. Puișorul meu iubit și de mine despărțit, eu cu jele ce trăiesc, de dorul tău mă topesc. Și când îmi aduc aminte de-ale noastre dulci cuvinte, cum trăiam noi cu iubire, fără leac de despărțire, când o zi nu te-am văzut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
lui Negrilă Păharnicul, Isaiia Vistiernicul și Alexa Stolnicul după ce Ștefan V. ridică mare plângere împotriva neînțelegătorilor mari și mici, boieri pământeni, crai străini. Ștefan Vodă iartă pe Mihu ceiace îi aduce slujba leală a lui Mihail, care ajunge cel mai iubit spătar al său. 29 Aug. 1471 cutremurul și vorbirea lui Hărman. 14 Sept. 1472 vine Maria Paleologu. 18 Nov. 1473 războiu cu Radu. Laiotă. Boierii Brăileni batjocoresc pe Vodă. Jderii se duc și prind pe Brăileni (împreună cu Grigori Gogolea, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ar fi bolnăvit." Nevasta lui Gavriluță a rămas stearpă. Nu-i vina maică-sa, care a dus-o la mănăstiri și a închinat-o la icoane și moaște; nici vina sa, căci nu s-a mărginit numai la soțul său iubit, ci a încercat și cu alții, boieri ori slujitori de rând. Așa i-i scris, și nimene nu are a-i bănui. Boli de vărsat și de tifos băntuie; au ieșit în sate călugări care dau scrisori pecetluite pe care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mușca mâna asta, de aceea o săruți. Hora nu îmbătrânește. Raiu era la Mongolia, unde eram fericit. Bine este la împărăția ta, unde am atâta mâhnire. Care mâhnire? Am mâhnire, s-a îndârjit Urda, căci va să piară fiul prea iubit al Împărăției persienești. Înduioșându-se d. de tulburarea prea frumoasei sale a dat poruncă să fie tăiat coconul. Atunci d. ridicându-se cu putere din jilț a poruncit ca să nu mai omoare pe fiul său. O dulce al meu stăpân
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Andrea Gagero, 4. Isabelle Blum, 5. Howard Fast, 6. John Bernal, 7. Leon Kruci Rovoki, 8. Pablo Neruda, 9. Andrea Andreean, 9. Nina Popova. Astăzi am adresat tov. Boris Polevoi, această scrisoare, prin profesorul Mihail Fridman: 13 dechembrie, 1953, Moscova Iubite Prietine Polevoi, Socot că mă adresez bine prin d-ta Uniunii Scriitorilor Sovietici, atrăgându-i luare-aminte asupra traducerilor ce se fac de un timp din literatura română în limba rusă. După cât m-am putut încredința, asemenea traduceri ar putea fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
nici măcar naturalist. Oamenii noștri muncitori, cu excepția declasaților și bolnavilor alcoolici, nu vorbesc astfel. Asemenea limbaj e un neadevăr și devine o calomnie pe care suntem în drept s-o respingem. Retorica Gropilor lui Ouatu nu are ce căuta în literatură. Iubite camarade, îi spun eu aceluia care îmi obiectează că nu vrea să i se pretindă o artă cu tendință; s-a produs oare, în desfășurarea timpului nostru, o artă valabilă străină de preocupările și tendințele epocii? Discuția ar porni iar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de palmieri. Unii arbori străini progresează; alții trăiesc mai greu. Cel mai frumos și mai viguros arbore al grădinii mi s-a părut a fi un stejar gruzin, pe care pământul l-a susținut din bielșug ca pe un copil iubit. În zilele cât am stat noi aici, marea destul de blândă. Diminețile și serile răcoroase; amiezile fierbinți. Minerii au salarii până la 10 și 14 mii de ruble pe lună. Am ieșit cu Vladimir Maximovici la pescuit într-o zi în barcă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
făgaș Inima-mi secași! (bis) 11 Noemvrie 1955. Academie Mulțămiri... Odată cu această mulțămire simt că trebuie să adaog, din fundul sufletului meu, o închinare cătră poezia populară, pe care am slăvit-o acum treizeci și trei de ani, în vechea Academie Română. Iubiți tovarăși și prietini, poetul anonim pe care l-am slăvit atunci a încetat de a mai exista odată cu lichidarea analfabetismului în patria noastră. Poetul anonim rămâne o umbră scumpă și sfântă a trecutului și mă aflu astăzi în situația acelui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
aud cântând din drâmbă. 17 aug. "Geografia foamei" Josué de Castro Edit. de Stat p. literatură politică 1955. BĂLCESCU Soare nou al libertății, Ai lucit pentru popor Cât o clipă-a dimineții, Cât un vis amăgitor. Eu te las, țară iubită, De-al tău țărm mă depărtez, Dar cu inima cernită Plâng amar, amar oftez. Tirania va fi frântă Într-un veac mai luminat Cei ce astăzi se-nspăimântă Vor plini cât-au sperat. Milă, pace și dreptate Va avea poporul meu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
30. VII Un artist admirat are drept la iubirea și respectul nostru dacă, în primul rând, e și "om". Cât trăiește, un artist se va bucura de respect și iubire dacă, înainte de tiare, e și "om". Eforie. Astăzi, 10 august Iubite amice, Comandamentul marinei a anunțat de asară că vremea va fi tulbure, cu o mare furtunoasă așa încât nu se poate ieși spre Portița, cum plănuisem. La ora 5 1/4 soarele răsare roș, pe o mare relativ liniștită. Spre nord
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
întemeiându-mă și pe norocul Măriei Tale, am adunat oștile noastre și i-am ieșit în cale și i-am întâmpinat în apropiere de plaiuri și am luptat cu dânșii în câmp, la râuri și unde a fost cu putință pentru că, iubite rege, era o oaste puternică. Și aceia prădând țara, nimicind și arzând cu cruzime, prefăcând în cenușă orașele și satele, ucizând copii și necinstind bisericile și săvârșind multe nelegiuiri pe care nu se cuvine a le mai spune și nici
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
o parte din regatul Ungariei, afară de Buda. Ca viitor suveran al Ungariei, Maximilian le-a cerut prelaților și dregătorilor din Transilvania (Graz, 11 august 1490), să depună omagiul care i-l datorau în mâinile „strălucitului Ștefan, voievodul Moldovei, credinciosul nostru iubit”. În același timp, Ioan Albert solicita și el ajutorul lui Ștefan (mai-iunie 1490), solul polon urmând să-i arate domnului că „de când [prințul I. Albert] a început să aibă cunoștință despre lucrurile acestei lumi, a aflat necontenit despre virtutea voastră
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
fost bine primit de domn, care-i mărturisea că este înconjurat numai de dușmani și că a purtat 36 de lupte din care a pierdut două. „Cât despre sus-numitul domn, el este un om foarte înțelept, vrednic de multă laudă, iubit mult de supușii săi, pentru că este îndurător și drept, veșnic treaz și darnic, arată bine la trup pentru vârsta sa dacă această meteahnă nu l-ar fi chinuit, dar sper cu ajutorul lui Dumnezeu, să-i aduc o ușurare.” Cum în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]