7,642 matches
-
toți evreii și „să fie lichidat fără milă orice evreu care va deschide focul asupra soldaților români și germani”. A doua zi 28 iunie, sosesc la Iași și la Chestura poliției pentru a planifica, pregătii și executa "Progromul" ofițeri ai Jandarmeriei și Armatei. Dintre jandarmii sosiți amintim pe: colonelul Barozzi - pretorul Armatei a 3-a, colonelul Bădescu Gh. - comandantul Jandarmeriei din Moldova și din județ și ajutorul său locotenent-colonelul Mihail Niculescu Coca. La toți aceștia se mai adaugă cei deja prezenți
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
A doua zi 28 iunie, sosesc la Iași și la Chestura poliției pentru a planifica, pregătii și executa "Progromul" ofițeri ai Jandarmeriei și Armatei. Dintre jandarmii sosiți amintim pe: colonelul Barozzi - pretorul Armatei a 3-a, colonelul Bădescu Gh. - comandantul Jandarmeriei din Moldova și din județ și ajutorul său locotenent-colonelul Mihail Niculescu Coca. La toți aceștia se mai adaugă cei deja prezenți în Iași locotenent-colonelul Aristotel Alexandru - comandantul Legiunii de Jandarmi Iași, maiorul Vasiliu - comandantul Legiunii de Jandarmi mobile din Iași
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
de căpitanul Lungu Costin) de pe lângă Divizia a 9-a Infanterie "pentru fapte de vitejie deosebite sub focul inamicului". La 16 iulie 1941, Inspectoratul de Jandarmi Chișinău a înregistrat 17 morți și 2 răniți în luptele de la Căzănești cu trupele sovietice. Jandarmeria a pierdut în lupta pentru eliberarea Basarabiei 2 ofițeri, 7 subofițeri și 26 trupă. Numele celor morți au fost scrise pe pietrele de marmură din Capela Militară Chișinău, renovată de Inspectoratul General al Jandarmeriei, care fuseseră aruncată în aer de
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
luptele de la Căzănești cu trupele sovietice. Jandarmeria a pierdut în lupta pentru eliberarea Basarabiei 2 ofițeri, 7 subofițeri și 26 trupă. Numele celor morți au fost scrise pe pietrele de marmură din Capela Militară Chișinău, renovată de Inspectoratul General al Jandarmeriei, care fuseseră aruncată în aer de trupele sovietice. La 9 august 1941, o coloană de 600 de militari sovietici a fost făcută prizonieră de sergentul jandarm Giurcan Radu (Regimentul de Jandarmi Pedeștri). "Pentru curajul excepțional, pentru bravura și energia de
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
Radu (Regimentul de Jandarmi Pedeștri). "Pentru curajul excepțional, pentru bravura și energia de care a dat dovadă" comandantul Corpului de Cavalerie, generalul de divizie Mihail Racoviță la decorat cu „Virtutea Militară de război”, clasa a II-a. În septembrie 1941, Jandarmeria în Basarabia avea în pază următoarele lagăre de internați evrei: Secureni (Legiunea de Jandarmi Hotin), Edineț (Legiunea de Jandarmi Hotin), Limbenii Noi (Legiunea de Jandarmi Bălți), Rășcani (Legiunea de Jandarmi Bălți), Răuțel (Legiunea de Jandarmi Bălți), Mărculești (Legiunea de Jandarmi
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
își exercita autoritatea în zona Dubăsari - Mighilev - Vapniarka - Tiraspol - Odessa și altele. Jandarmii aparținând acestui inspectorat obișnuiau să poarte ca semn distinctiv, pe brațul stâng, o banderolă de culoare galbenă pe care erau cusute din postav albastru literele „J. TR.” (Jandarmeria Transnistriei). În aceeași lună a luat ființă ghetoul Cernăuți. Pentru paza și organizarea acestuia a fost desemnată o companie de jandarmi sub comanda maiorului Iacobescu (din Iași), ajutat de maiorul Gemănaru (din Suceava). Pentru a salva cât mai mulți evrei
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
numit apoi Marele Pretor al Armatei, C. „Piki” Vasiliu (1940-1944), criminal de război, condamnat la moarte și executat la penitenciarul Jilava la 1 iunie 1946 și a adjunctului său, Constantin Tobescu, dezertor degradat și condamnat la 10 ani de închisoare, Jandarmeria a devenit - sub ordinele lui Ion Antonescu - principalul instrument de purificare etnică, executant docil și - prin unii ofițeri, entuziast - al deportării în Transnistria a circa jumătate milion de cetățeni români din minoritatea evreiască și a masacrării a peste 300 000
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
inaniție, de frig și de epidemii provocate de lipsirea de o sanitație minimală. Ofițerii jandarmi, implicați din ordinul Conducătorului statului în august 1941, în deportarea evreilor cu responsabilități de organizare, dar și de executare au fost următorii: inspectorii generali ai Jandarmeriei din Basarabia, Bucovina și Transnistria, generalul Vasiliu (comandantul general al Jandarmeriei), generalul Tobescu (coordonator pe teren), locotenent-colonelul Poitevin (pretorul Armatei a 3-a), locotenent-colonelul Lazăr (delegatul Inspectoratului General al Jandarmeriei în Basarabia), maiorul Teodorescu - Sachelarie (ofițer anchetator din partea Inspectoratului General
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
sanitație minimală. Ofițerii jandarmi, implicați din ordinul Conducătorului statului în august 1941, în deportarea evreilor cu responsabilități de organizare, dar și de executare au fost următorii: inspectorii generali ai Jandarmeriei din Basarabia, Bucovina și Transnistria, generalul Vasiliu (comandantul general al Jandarmeriei), generalul Tobescu (coordonator pe teren), locotenent-colonelul Poitevin (pretorul Armatei a 3-a), locotenent-colonelul Lazăr (delegatul Inspectoratului General al Jandarmeriei în Basarabia), maiorul Teodorescu - Sachelarie (ofițer anchetator din partea Inspectoratului General al Jandarmeriei), locotenentul Roșca (comandantul Companiei 60 Poliție de la Atachi), locotenentul
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
dar și de executare au fost următorii: inspectorii generali ai Jandarmeriei din Basarabia, Bucovina și Transnistria, generalul Vasiliu (comandantul general al Jandarmeriei), generalul Tobescu (coordonator pe teren), locotenent-colonelul Poitevin (pretorul Armatei a 3-a), locotenent-colonelul Lazăr (delegatul Inspectoratului General al Jandarmeriei în Basarabia), maiorul Teodorescu - Sachelarie (ofițer anchetator din partea Inspectoratului General al Jandarmeriei), locotenentul Roșca (comandantul Companiei 60 Poliție de la Atachi), locotenentul Gorovei și sublocotenentul Marino (ofițerii de legătură și executanți). „Curățirea terenului” a fost numele de cod folosit de regimul
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
Basarabia, Bucovina și Transnistria, generalul Vasiliu (comandantul general al Jandarmeriei), generalul Tobescu (coordonator pe teren), locotenent-colonelul Poitevin (pretorul Armatei a 3-a), locotenent-colonelul Lazăr (delegatul Inspectoratului General al Jandarmeriei în Basarabia), maiorul Teodorescu - Sachelarie (ofițer anchetator din partea Inspectoratului General al Jandarmeriei), locotenentul Roșca (comandantul Companiei 60 Poliție de la Atachi), locotenentul Gorovei și sublocotenentul Marino (ofițerii de legătură și executanți). „Curățirea terenului” a fost numele de cod folosit de regimul antonescian ca echivalent al sintagmei germane „soluția finală”. Ordinul de "curățirea terenului
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
Ordinul de "curățirea terenului", de deportare și de exterminare a evreilor din Basarabia și Bucovina a fost dat de Antonescu din proprie inițiativă și nu sub presiuni germane. Pentru punerea în aplicare a acestei sarcini, el a ales armata și jandarmeria, în special administrația civilă a armatei, pretoratul. Armata a primit „ordine speciale” prin generalul Ilie Șteflea, executorul acestor ordine fiind Marele Pretor al Armatei, Ioan Topor. Șeful Marelui Stat Major al Armatei, generalul Iosif Iacobici, a ordonat comandantului Biroului 2
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
Biroului 2, locotenent-colonelului Alexandru Ionescu, să pună în aplicare un plan "„pentru înlăturarea elementului iudaic de pe teritoriul basarabean prin organizarea și acționarea de echipe, care să devanseze trupele române”". Planul a fost pus în aplicare începând cu 9 iulie 1941. Jandarmeria a primit ordinul de "curățire a terenului" cu trei-patru zile înainte de trecerea Prutului (21 iunie 1941), în trei locuri diferite din Moldova: Roman, Fălticeni și Galați. Comandantul Jandarmeriei, Constantin (Piki) Vasiliu a declarat în fața subofițerilor și ofițerilor de jandarmi la
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
române”". Planul a fost pus în aplicare începând cu 9 iulie 1941. Jandarmeria a primit ordinul de "curățire a terenului" cu trei-patru zile înainte de trecerea Prutului (21 iunie 1941), în trei locuri diferite din Moldova: Roman, Fălticeni și Galați. Comandantul Jandarmeriei, Constantin (Piki) Vasiliu a declarat în fața subofițerilor și ofițerilor de jandarmi la Roman că "„prima măsură pe care sunt datori s-o aducă la îndeplinire va fi aceea de curățire a terenului, prin care se înțelege: exterminarea pe loc a
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
Popoiu, a atras atenția jandarmilor săi că "„trebuie să-i extermine pe evrei dela pruncul în fașă până la bătrânul neputincios, toți fiind periculoși pentru nația română”". Ordinele speciale erau date direct de Ion Antonescu armatei, serviciului special de informații și jandarmeriei. Executantul "ordinelor speciale", marele pretor, generalul Ioan Topor, era subordonat direct șefului Marelui Cartier General, generalului Șteflea. Jandarmeria în cele două provincii, prin inspectorii generali, colonelul Teodor Meculescu, în Basarabia, și colonelul Ioan Mânecuță, în Bucovina, era subordonată la începutul
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
bătrânul neputincios, toți fiind periculoși pentru nația română”". Ordinele speciale erau date direct de Ion Antonescu armatei, serviciului special de informații și jandarmeriei. Executantul "ordinelor speciale", marele pretor, generalul Ioan Topor, era subordonat direct șefului Marelui Cartier General, generalului Șteflea. Jandarmeria în cele două provincii, prin inspectorii generali, colonelul Teodor Meculescu, în Basarabia, și colonelul Ioan Mânecuță, în Bucovina, era subordonată la începutul operațiunii generalului Constantin Vasiliu și mai târziu generalului Topor. „Ordinele speciale” erau considerate „secret de stat” și transmise
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
i-a declarat criminali de război și i-a condamnat la moarte, alături de generalii degradați Nicolae Macici, Constantin Trestioreanu, Corneliu Calotescu (fost guvernator al Bucovinei), colonelul Stere Marinescu (fost șef de cabinet al guvernatorului Bucovinei), Avram Creștinu, Romulus Ambruș - comandantul jandarmeriei din județul Golta, Florin Ghineraru - șeful sectorului de jandarmi în județul Balta din Transnistria, locotenent-colonel Ștefan Gavăț (jandarm) și alții. Pe 22 mai 1945 li s-a comutat pedeapsa la muncă silnică pe viață. Isopescu a murit în timpul detenției, la
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
cadavrele sau percepeau mită de la evrei. Din schimburile de scrisori, protestele și dispozițiile în această privință, reiese că germanii erau vexați de lipsa de organizare și planificare și nu din cauza omorurilor în sine. Rapoartele trimise de Einsatzgruppe D și de jandarmeria militară germană ("Feldgendarmerie") erau pline de informații cu privire la execuții și jafuri și despre modul de acțiune neorganizat al românilor și conchideau că „soluționarea problemei evreiești de către români în regiunea dintre Nistru și Nipru a fost dată pe mâini necorespunzătoare”. În
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
Inspectoratul de Jandarmi Alba Iulia luptă cu 150 de oameni în linia întâi la Tscha - Bon, Moldovan Kaja și Anapa alături de Batalionul 6 Vânători de Munte, înregistrând mari pierderi. Legea nr.264 din 22 aprilie 1943 pentru organizarea și funcționarea Jandarmeriei a fost cerută de sub-secretarul de stat la ministerul de interne și comandantul Jandarmeriei, generalul „Piki” Vasiliu, pentru a crea o umbrelă retroactivă de legalitate activității criminale a Jandarmeriei din anii 1941-42. În data de 12 iunie 1943, în Transnistria
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
Tscha - Bon, Moldovan Kaja și Anapa alături de Batalionul 6 Vânători de Munte, înregistrând mari pierderi. Legea nr.264 din 22 aprilie 1943 pentru organizarea și funcționarea Jandarmeriei a fost cerută de sub-secretarul de stat la ministerul de interne și comandantul Jandarmeriei, generalul „Piki” Vasiliu, pentru a crea o umbrelă retroactivă de legalitate activității criminale a Jandarmeriei din anii 1941-42. În data de 12 iunie 1943, în Transnistria se organizează 2 inspectorate de jandarmi Balta și Odessa. Inspectoratul de Jandarmi Transnistria se
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
Legea nr.264 din 22 aprilie 1943 pentru organizarea și funcționarea Jandarmeriei a fost cerută de sub-secretarul de stat la ministerul de interne și comandantul Jandarmeriei, generalul „Piki” Vasiliu, pentru a crea o umbrelă retroactivă de legalitate activității criminale a Jandarmeriei din anii 1941-42. În data de 12 iunie 1943, în Transnistria se organizează 2 inspectorate de jandarmi Balta și Odessa. Inspectoratul de Jandarmi Transnistria se desființează. În ziua de 14 septembrie 1943, în zona localității Toply (în mijlocul Crimeei), unde se
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
purtat numele de cod „Operațiunea Autonomous” și a avut ca obiectiv luarea legăturii cu opoziția politică română în vederea ieșirii țării noastre din război. Misiunea acestor ofițeri britanici a eșuat. Cei 3 agenți au fost duși la sediul Inspectoratului General al Jandarmeriei și cazați la ultimul etaj al acestuia și au rămas în custodia organelor de siguranță până în 1944, când au fost eliberați. Jandarmeria a înregistrat în Transnistria în perioada 1-17 ianuarie 1944: 34 de morți, 91 de răniți, 1 dispărut și
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
război. Misiunea acestor ofițeri britanici a eșuat. Cei 3 agenți au fost duși la sediul Inspectoratului General al Jandarmeriei și cazați la ultimul etaj al acestuia și au rămas în custodia organelor de siguranță până în 1944, când au fost eliberați. Jandarmeria a înregistrat în Transnistria în perioada 1-17 ianuarie 1944: 34 de morți, 91 de răniți, 1 dispărut și 6 prizonieri. În perioada 25-30 martie 1944, Inspectoratul de Jandarmi Chișinău evacuează legiunile astfel: Legiunea de Jandarmi Soroca la Legiunea de Jandarmi
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
întreaga divizie "pentru bravura dovedită în luptă". La 25 mai 1944, jandarmii au capturat în apropierea Craiovei, 2 spioni englezi Ricu Lufi - Lupescu și Ițhak Măcărescu. În luna iunie 1944, generalul de brigadă Constantin Anton - șeful de Stat Major al Jandarmeriei este convins după numeroase întâlniri și discuții, de către colonelul Dămăceanu (șeful de Stat Major al Comandamentului Militar al Capitalei), să participe la lovitura de stat, din 23 august. În ziua de 23 august 1944, orele 09.30, generalul de brigadă
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
Militar al Capitalei), să participe la lovitura de stat, din 23 august. În ziua de 23 august 1944, orele 09.30, generalul de brigadă Constantin Anton, a ordonat începerea unui exercițiu de alarmare cu evacuare a Comandamentului Inspectoratului General al Jandarmeriei, fără să-l înștiințeze comandantul Jandarmeriei, generalul de corp de armată Constantin Z. Vasiliu, care a fost arestat. Conform directivelor date de Guvern, s-a trecut la executarea misiunilor în cadrul noii situații operative, cu o contribuție notabilă și în etapa
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]