7,321 matches
-
Italia, Concursul Internațional Giovanni Pierluigi da Palestrina, Corala Sursum Corda, Timișoara, dirijor Diodor Nicoară • "Chiot", pentru cor mixt (versuri Mariana Dumitrescu), 1999 • "Dăruire", pentru cor mixt, dedicată dirijorului Diodor Nicoară, 4 decembrie 1999, Corul Filarmonicii Banatul, Timișoara, dirijor Diodor Nicoară • "Jertfa laudei." Liturghie psaltică în glasul III, de Florin Bucescu, prelucrare corală la două și trei voci, de Vasile Spătărelu, Iași, 2006 - lucrare publicata postum. Teatrul muzical "Prețioasele ridicole", adaptare dupa Moliere, p.a. 11 mai 1985, "Vacanțe muzicale", Piatra Neamț, dirijor Corneliu
Vasile Spătărelu () [Corola-website/Science/329527_a_330856]
-
La finalul filmului sunt date câteva explicații cu privire la acțiunile ulterioare ale Armatei Române în confruntarea cu trupele germane: "„După insurecția națională antifascistă armata română a continuat lupta împotriva dușmanului, eliberînd pămîntul Transilvaniei contribuind apoi cu eroismul și prinosul său de jertfe la înfrîngerea definitivă a Germaniei naziste.”". După arestarea mareșalului Ion Antonescu la 23 august 1944, Comandamentul Militar al Capitalei a transmis în secret ordinul cu indicativul "Stejar, extremă urgență" prin care s-a dispus intrarea trupelor în dispozitiv de luptă
Stejar – extremă urgență (film) () [Corola-website/Science/327665_a_328994]
-
rugăciune conținea un mozaic, având inscripții în limba arameică, consacrate, după câte se pare, celor care au donat pentru zidirea lăcașului de cult. Pe podea se văd și scene biblice ca de pildă Sacrificiul lui Isaac, scene de aducere de jertfe, Menora cu șapte brațe, un coș cu prinosul primelor roade (Bikurim) etc. În centrul podelei se afla zodiacul, asemanator cu cel de la sinagoga antică din Beit Alfa. În cadrul operațiilor de conservare a clădirii, au fost construiți pereți și un acoperiș
Sepphoris () [Corola-website/Science/327673_a_329002]
-
a luat una dintre făcliile aprinse și, ridicat de unul dintre camarazii săi, a aruncat focul prin Fereastra de Aur, care ducea în încăperile de lângă Sfânta Sfintelor.” Odăile sunt îmbrăcate cu lemnărie veche și conțin, pe lângă materiale ușor inflamabile pentru jertfe, vase cu ulei sfințit. Focul torțelor găsește imediat hrană din belșug. Titus vede flăcările și încearcă să oprească răspândirea focului. „Atunci Cezar a dat ordin să se stingă focul, strigând cu glas tare la soldații care erau în luptă și
Asediul Ierusalimului (70) () [Corola-website/Science/327098_a_328427]
-
în jurul lor era din aur pur... Și astfel a ars casa sfântă până la temelii fără acordul lui Cezar.” În luna august a anului 70 d.Hr. legionarii romani și-au înălțat drapelele în zona sacră a evreilor și au adus jertfe în fața lor. Deși jumătate de Ierusalim se află în mâinile dușmanului, deși - asemenea unor semne prevestitoare de rău -din Templul arzând se ridică sumbre coloane de fum, zeloții nu se predau. Ioan din Ghisala scapă, cu o ceată mai mare
Asediul Ierusalimului (70) () [Corola-website/Science/327098_a_328427]
-
tuturora". Astfel a luat naștere ideea ridicării unui monument în memoria eroului național Avram Iancu, monument care să întruchipeze cinstirea ce se aduce de urmaș faptelor străbunilor, pe care Ioan Russu-Șirianu îl considera "o icoană sfântă-piatră de hotar care amintește jertfa de sânge pe altarul sfânt al patriei al acestui fiu al pământului românesc". După încetarea apariției ziarului "Tribuna" din Sibiu, la 29 aprilie 1903, ziarul "Tribuna Poporului" din Arad, își schimbă numele în "Tribuna" începând cu ianuarie 1904. Ioan Russu-Șirianu
Ioan Russu-Șirianu () [Corola-website/Science/327249_a_328578]
-
Popescu Marian și Primarul Mun.Turda, Stefanie Tudor. Sculptorul care a realizat lucrarea este Cornel Toșa din Cluj-Napoca. La baza obeliscului sunt inscripționate numele eroilor:<br> Dedesubt este inscripționat: „Pentru că o națiune să fie liberă, e de ajuns să vrea. Jertfă lor - libertatea noastră. Amin”.
Monumentul Eroilor Revoluției din 1989 în Turda () [Corola-website/Science/330589_a_331918]
-
cântec de luptă bătrân ca Unirea / Voi, compatrioți, ascultați”"; strofa a 5-a: ""Cu săbii făcură Unirea, ce inimi / Spre Alba cu toții mergeam / Toți oamenii țării semnau întregirea / Voința întregului neam""; strofa a 7-a: ""[...] Istoria-ntreagă cu lupte și jertfe / "Trăiește-n Unirea de azi“"). O modificare în spiritul antimonarhist al vremii este referirea la "comandantul suprem" din penultima strofă (a 9-a), contrară titulaturii regelui Ferdinand I, în timpul căruia s-a înfăptuit unirea, de "cap al oștirii". O variantă
Treceți batalioane române Carpații () [Corola-website/Science/330652_a_331981]
-
țării semnau întregirea Voința întregului neam Cu toții eram regimente române Moldova, Muntenia, Ardeal Fireasca unire cu patria mumă Ne-a fost cel mai drept ideal Aceasta-i povestea Ardealului nostru Și-a neamului nostru viteaz, Istoria-ntreagă cu lupte și jertfe Trăiește-n unirea de azi! Dreptatea și pacea veghează Carpații Și țara e frunze și flori, A noastră izbânda, ai noștri sunt frații; Trăiască în veci trei culori! Vrem liniște-n țară și pace în lume, Dar dacă-ar veni
Treceți batalioane române Carpații () [Corola-website/Science/330652_a_331981]
-
au participat și luptat activ în toate revoltele și răscoalele din diferite perioade istorice, fiind prezenți și la Marea Unire din 1918, vărsându-și sângele pentru libertatea și demnitatea neamului românesc și în cele două războaie mondiale. Drept recunoștință pentru jertfa strămoșilor, în curtea bisericii s-a înălțat monumentul eroilor satului. Prima biserică s-a construit aici la mijlocul secolului al XVII-lea și era făcută din lemn de stejar, în stilul specific Maramureșului, având hramul „Cuvioasa Parascheva”. Bisericuța din lemn a
Biserica Cuvioasa Paraschiva din Cetățele () [Corola-website/Science/330805_a_332134]
-
respectiva țară. Ne prezintă pentru început geografia țării și informațiile despre fluviul Nil („"Egiptul fiind un dar al Nilului”"). Ne prezintă amănunțit practicile religioase ale egiptenilor ce diferă de cele ale elenilor, despre viața preoților și cum erau celebrate festivalurile, jertfele și sărbătorile, și ne descrie templele și altarele închinate zeilor Egiptului (denumite de autor cu numele zeilor greci: Osiris=Dionysos, Isis=Demetra, Ammon=Zeus), unele dintre acestea fiind închinate și eroului grec Heracle,despre care localnicii egipteni povesteau că a
Istorii (Herodot) () [Corola-website/Science/330255_a_331584]
-
un despot, iar Cyrus un părinte”" Cartea a IV-a (Melpomene) începe cu relatarea invaziiei conduse de Darius I asupra Sciției (de la nord de Marea Neagră). Herodot ne prezintă pe larg informații despre modul de viață al sciților, ceremonii, ritualurile funerare, jertfe, xenofobia acestora, despre cum trăgeau cu arcul și despre geografia Sciției, enumerând râurile Tyras, Hypanis, Borysthenes, Panticapes, Hypacyris, Gerrhus, Tanais și fluviul Istru (Dunărea); oferă indicații despre alte popoare ca: Sauromatii, Budinii, Tyssagetii, Argippaenii, Issedonii, Arimaspii si Hiperboreenii. După ce povestește
Istorii (Herodot) () [Corola-website/Science/330255_a_331584]
-
comparație geografică dintre Libia (Africa), Europa și Asia. Darius invadează Scitia traversând Bosforul pe un pod de vase, dar atacul eșuează și se retrage. Îi menționează pe Geți ca fiind "cei mai viteji dintre traci" și ne descrie ceremonialul de jertfe umane aduse lui Zamolxis. Ne descrie costumația popoarelor ca Tauri, Agathyrsi, Neuri, Androphagi (canibali), Melanchlaeni, Geloni, Budini, Sauromatae și căsătoria amazoanelor cu sciții, formând poporul Sauromatiilor. Ne povestește despre Minyæ(descendentul argoonauților) și fondarea orașului Cyrene și enumeră o serie
Istorii (Herodot) () [Corola-website/Science/330255_a_331584]
-
binecuvântarea copilului și a mamei. După ceremonia de 40 zile se plătesc persoanele care au contribuit la spălarea copilului cu bani sau daruri - basmale, batiste. Atât rudele cât și vecinii sunt invitați la masă. După nașterea copilului se ofereau și jertfe, ce constau de obicei în berbeci sau oi. Animalul jertfit, era tranșat în bucăți care erau împărțite unor vecini, rude sau unor oameni săraci. În unele zone din Turcia, când se năștea un băiat, se tăiau animale și se împărțeau
Obiceiuri și tradiții la turci () [Corola-website/Science/329088_a_330417]
-
ce constau de obicei în berbeci sau oi. Animalul jertfit, era tranșat în bucăți care erau împărțite unor vecini, rude sau unor oameni săraci. În unele zone din Turcia, când se năștea un băiat, se tăiau animale și se împărțeau jertfe, se plantau copaci și se făcea halva. Mama și copilul nou născut nu au voie să iasă din casă în primele patruzeci de zile de la naștere. Timp de 3 zile de la nașterea copilului, în camera unde se află copilul pot
Obiceiuri și tradiții la turci () [Corola-website/Science/329088_a_330417]
-
Șugar, mama poetului, și-a donat casa pentru a fi transformată în muzeu al comunității. Acest gest a fost omagiat de către Zaharia Stancu, în acel moment președinte al Uniunii Scriitorilor, acesta exprimându-și într-o scrisoare oficială „înalta prețuire” față de „jertfa poetului Ion Șiugariu, căzut eroic pe frontul antifascist”, subliniind faptul că „mama care a dat naștere și a crescut un asemenea fiu, dăruit țării până în ultima sa clipă de viață, împarte cu fiul-erou gloria și recunoștința ce li se cuvine
Ion Șiugariu () [Corola-website/Science/328648_a_329977]
-
energia creatoare a artistului evocă celebra maximă a lui Camus „orice blasfem este ceremonios, ține de sacru”- într-atât voința de ruptură care traversează creația să este plină de memoria tradițiilor. În 2014, la comemorarea a 300 de ani de la jertfă lui Constantin Brâncoveanu, Ștefan Râmniceanu va celebra din nou - la 26 de ani după Curtea Veche - memoria domnitorului, cu o expozitie personală la palatul Mogoșoaia.
Ștefan Râmniceanu () [Corola-website/Science/328760_a_330089]
-
trei copaci, iar sacrificiul uman este o caracteristică a cultului acestei zeițe. Al-Lat este la origine o divinitate celestă, al cărei simbol era un bloc de piatră situat la Aț-. Într-un asemenea loc nu se puteau săvârși crime sau jertfe. Herodot menționează această zeiță printre divinitățile nabateene, sub numele de Alilat. În Coran luna apare descrisă în sura 54:1 "Se apropie ceasul și luna se despică". Ea reprezintă astrul important al nopții și ajută la stabilirea calendarului religios,introduce
Simboluri în islam () [Corola-website/Science/329364_a_330693]
-
rugăciunii, Liviu Olah a cerut bisericii să-l sprijine în mod direct prin rugăciune, a învățat biserica să practice rugăciunea stăruitoare. Caracterul de om integru și smerit a molipsit comunitatea locală; credința aprinsă în pocăința zilnică, în invocarea consecventă a jertfei purificatoare a Mântuitorului și îndemnurile insistente adresate bisericii de a se pocăi au dat rezultate. Mulți enoriași au renunțat total la băutură - o mare problemă a bisericii la acea vreme - sau la alte practici păcătoase care Îl dezonorau pe Dumnezeu
Liviu Olah () [Corola-website/Science/335378_a_336707]
-
înțelesul de zeitate. Astăzi termenul eren înseamnă , spirit bun”, ,sfânt”. Idolii cu nume de , ongon”, , töz” sau ,eren” erau fabricați din lemn, piatră, iarbă, lut sau metal. Acești idoli aveau rolul de a proteja tribul respectiv și li se aduceau jertfe. Mulți specialiști etnografi au ajuns la concluzia că totemul se află la originea ,ongonului”. Cea mai importantă sarcină a șamanului era să vindece bolnavii. Tözurile (totemurile) triburilor de pe malul fluviului Enisei aveau o formă zoomorfică, ceea ce înseamnă că erau mai
Credințele și religiile preislamice din Turcia () [Corola-website/Science/331928_a_333257]
-
ce înseamnă această, pentru că este smerita (și nu tresare de bucurie, ca și cum i s-ar fi cuvenit). Ci păstrează tăcerea. BUNĂ VESTIRE. Îngerul o liniștește pe data: „Nu te teme, Mărie, căci ai aflat hâr la Dumnezeu" (Dumnezeu a primit jertfă inimii sale). Apoi îi dă Vestea extraordinară, unica, sublima: iată, vei lua în pântece și vei naște fiu, și vei chema numele lui Iisus (numele ales de Dumnezeu Tatăl), și îi dă criteriile după care să poată recunoaște în acest
Buna Vestire: De ce NU este bine să te cerți de Blagoveștenie. Tradiții pentru a avea noroc tot anul by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101279_a_102571]
-
cunoscând credința și atașamentul față de Sfânta Biserică ale credincioșilor din localitatea Motru, cu multe familii catolice, în mare parte tinere cu copii, care pentru a-și îndeplini datoriile creștinești în duminici și sărbători și pentru primirea sfintelor sacramente, cu mari jertfe, trebuiau să se deplaseze până la Drobeta Turnu Severin sau Târgu Jiu, după matură gândire și rugăciune, am hotărât să înființăm Parohia Romano-Catolică Motru”. Până la anul 1992 parohia a fost deservită de preoții de la Turnu Severin. Primul paroh a fost pr.
Biserica romano-catolică „Nașterea Sf. Ioan Botezătorul” din Motru () [Corola-website/Science/336952_a_338281]
-
și sovietici, precum și relațiile literare româno-ruse („A.S. Pușkin și literatura română”, „Ecoul creațiunii lui Turgheniev în literatura română”, „Nuveliștii ruși în România: V. Garșin și V. Korolenko”, „Dostoievski în România”) și asemănările între folclorul românesc, folclorul ucrainean și folclorul rus („Jertfa zidirii la ucraineni și ruși”, „Lumea bâlinelor”, „A. I. Iațimirski și folclorul român”). A cercetat curentul poporanist inițiat de Constantin Stere și opera literară a Hortensiei Papadat-Bengescu. Studiile sale au fost publicate în revistele "Cadran", "Litere și arte", "Jurnalul literar", "Gândirea
Valeriu Ciobanu () [Corola-website/Science/336981_a_338310]
-
toate orașele subacvatice par să realizeze o căutare disperată a gazului lipsă pentru lampa fuziunii nucleare. Capitolul al șaselea, "„Gazul 8”", descrie dependența de energie și eliberarea ei prin fuziune nucleară: "„În locul turbinelor greoaie, ținute aproape de suprafața apelor - cu atâtea jertfe umane - oamenii ar suge electricitatea din materia descompusă, cu aparate mici, la fundul mării, comod.”" Atmosfera artificială a civilizației submarine care oferă oamenilor constantele de bază precum aerul și lumina ajunge în pericol de dispariție. Mediul de viață generat de
Orașele scufundate () [Corola-website/Science/334109_a_335438]
-
perioadă, s-au editat peste 20 de Antologii de Cenaclu. În anul 1990 Generalul Titus Popescu a fondat editură Vasile Cârlova, care a tipărit lucrările de memorialistica de război a A.N.V.R., 3 volume din „Veteranii de pe drumul onoarei și jertfei 1941-1945”. După revoluția din 1989, a fost avansat că general de brigadă și apoi general-maior. La împlinirea vârstei de 90 de ani a lui Titus Popescu, Generalul Vasile Bărboi scrie: Din salutul adresat de General Maior Titus Popescu, militarilor artileriști
Titus Popescu () [Corola-website/Science/335175_a_336504]