12,849 matches
-
mă ținea de brațe, altul Mă lovea cu sete în burtă. Afară, striga un bețiv, afară. Strigau alții mai treji. La mine strigau? De ce? Pentru ce? De unde această beznă? Orice beznă are o cauză. Bezna din tine, dinafară. M-am luminat. Nu era nimeni. Mă luptam cu propriile mele Fantome ale trecutului. Eram cu toții la fel, neiertători, Orgolioși peste măsură, Iar poezia plângea undeva, Într-un colț, ghemuită, Să n-o încaseze și ea. Vorbele Nu mă dor vorbele tale, Deși
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
pata-ntre hârtoape Și-mi tot trimite șoapte... De la lingură Am început iubirea noastră de la lingură. Nimic n-aveam! Am construit-o singură Și an de an am înălțat-o pe un munte. Iubitul meu, am plete moi, cărunte... Am luminat-o noaptea cu fulgere și lună Și i-au cântat un tunet și chiar și o furtună, Au răpăit-o ploi și au secat-o veri, Prin primăveri altoi, din ochi îi creșteau meri. Grămezi de fructe-n toamne și
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
de frământările lumii și să-și ia fructul mersului înainte. Întind umbra mea peste pământul reavăn în care să plantez sămânța pe care tu, urmașul meu, ai s-o culegi când eu n-am să mai fiu și o să-ți lumineze cărarea spre generațiile viitoare. Am să mă întind pe mine în mine și din mine în Infinit. Cine? Cine-ți mai sărută ochii Cu beția dintre gene? Soarele îți dă cu bobii, Sorbind roua din sprâncene. Unde ai să-ți
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
etc. e-mail: cristu1georgi@yahoo.com </biography> Pledez nevinovat Ce frumos ai scris în CV că ești cinstită dar umbli cu inima mea în piept și intentezi proces de iubire m-ai aprins ca pe un băț de chibrit să-ți luminezi cărarea decapitată de hăul nocturn arunci înspre mine cuvinte crescute în greutate pe celelalte le dai la minim și le calci în picioare ca să fii sigură că ai rămas singură de acum încolo și încoace umblu așa (cu părul încărunțit
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
linia înclinată pe unde va ajunge la cer să alunge norii cu razele lui ascuțite apoi să deseneze multe stele luminoase în care vom citi până în zori noapte după noapte. Am aflat de la un înger Rătăceam prin omăt împreună cu strada luminați de stâlpi înghețați și felinare chioare în minte își făcuse loc un vers neștiut dintr-un cântec vechi de beție luna pe acoperiș nasul tău lipit de fereastră zâmbete ușoare așterneai peste mine îți doreai să-mi fii credincioasă (aflasem
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
am luat înapoi răsuflarea poate îmi trece prin minte ideea de moarte într-un stol dragostea ta n-a avut curaj fluier-o să se-ntoarcă singură într-un castel sparg oglinzi nicio zi nu îndepărtează cerul de mine câtă lumină în cămașă de noapte luna pândește din râu cai țesălați bat din picioare un șarpe nu vreau să vorbesc mai ales cu voi ăștia oamenii le vent le cri vântul mișcă pereți ce împart în câteva zile inima ta ca și cum
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
adevăr înverșunat. Ciocnindu-se, doi nori fulgeră-n zare și-n barbă mi se înnoadă instantaneu două lacrimi. Nu se mai aude suspinul ci numai hohotul ploii. Eu tot mai cred, că purtați de vântul sălbatic, norii se izbesc să lumineze pământul. Miraj Plănuiam să mergem la Ermitage, iubitule! Voiam să-mi arăți bogăția lumii. Gândurile însă au ajuns înaintea noastră. Știam că ești un vrăjitor prin naștere! Mi-ai dăruit dintr-un singur hocus-pocus mirajul nopților albe. Schiez și nu
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
logodiți ca două paie. să nu mă uiți iubito peregrin în ploaie, mi-e inima a toamnă cu ochii tăi mari lunatici. câteodată... câteodată tremurul frunzei îl simt adânc în buze acolo unde nourii și țărâna își duc în geană lumina un foșnet de frunze moarte se coboară din tălpi în sus către genunchi *** câteodată tremurul frunzei îl port cu mine în sânge până-n jos la glezne acolo unde iarba și roua se unesc sub tălpile goale într-o părtașă solitudine
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
în privire, îl supun unui test găsit într-o carte: Îți propun un joc la care nu există învingător și învins. Nu, eu sunt învingătorul, pe brațele mele și-au făcut cuib rândunele, iar dincolo de mine, stelele, adunate grămadă, îmi luminează destinul. Pentru o clipă, doar pentru o clipă, ne vom schimba rolurile: tu-i vei deveni adolescenta ce aleargă pe zăpada vieții, încercând să oprească timpul la o anumită zi, iar eu să-mi agăț în păr muguri de culoarea
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
taci inimă de femeie ascultă e noapte și visurile au adormit în brațele obosite de prea multă toamnă gem de muguri în căutarea albului inima precum o poartă deschisă spre cerul tivit cu lacrimi dincolo de tine și de mine atinge lumina atât cât poate ajunge cu un freamăt de iubire taci inimă de femeie ascultă pasărea care strigă primăvara și roagă-te să-ți fie lutul de pe urmă cămașă albă de dor Bătăi de inimă pentru o scrisoare ar trebui să
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
de sforile unor măști azi peste tot zboară fluturi e prea puțin loc între secunde îmi spui și eu alerg pe scară sus-jos încât se dilată pereții până încapi știi totul este dezmierdat de un colind mai întâi mi se luminează glezna apoi îți înfrunzesc mâinile și cresc spre tâmple ca un copac lampadar sunt vie priviți-mi ochii sunt lemn de vioară și aștept noaptea acelui cântec un cântec auzisem din toată povestea asta cum se evadează dintr-un străin
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
cu plete lungi de parcă ar fi făcut parte dintr-o trupă rock și nu din colectivul de profesori, cu ochi albaștri și priviri blânde, cu un glas liniștit de ardelean sadea și un zâmbet care-i făcea toată fața să lumineze. Înalt, cu o constituție atletică, părea că va impune ordinea lui pe acolo, dar din felul în care ne vorbea, înțelegeam că dorește mai mult să ne fie prieten. Știa cum e viața departe de casă, știa să privească prin
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
fac. M-am întors în oraș încercând să-mi amintesc pe unde venisem și priveam mirat la clădirile cu ziduri groase, de parcă nu le mai văzusem niciodată. Ca din pământ se ridică în surdină o melodie în vogă. Deasupra capului lumina fosforescent o pancartă pe care scria colorat și cu litere inegale „Discoteca Tineretului”. O ușă mare și grea din metal decupată pe alocuri pentru a i se insera câteva foi de sticlă, mă despărțea de o lume străină mie. Îmi
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
un tip bâlbâit care-mi cerea șase lei ca să mă lase să intru. Am plătit imediat fiindcă auzeam voci cunoscute, am coborât scările spiralate apoi m-am întânit pentru prima oară în viață cu o orgă de lumini. În sală luminau ca de pe altă planetă postere imaginând dansatori sălbateci, chitare electrice, portative muzicale și note care se desprindeau din planul lor. Bașii din boxele mari cât un perete îmi zguduiau pe ritm de rock toate măruntaiele din mine. În mijlocul sălii, tineri
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
de alături și ce ne-ar mai fi displăcut? Era greu să ai șaisprezece ani departe de casă. Luminile cantinei se stinseră una câte una și parcul se lăsă cuprins brusc de beznă. Doar la poartă mai pâlpâia un bec, luminând gălbui o cărare până la mine. M-am oprit din alergat de frică să nu mă împiedic prin gropi, dar continuam să merg, așa cum mă învățase profesoara de sport. Unde crezi că fugi de mine? aud un glas care mă face
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
prima mea aventură. Am pășit cu grijă peste geam și sărind în cameră, am simțit podeaua sub tălpi și o mică satisfacție că ajunsesem cu bine până acolo. A durat puțin până să mă acomodez cu lumina difuză, fiindcă luna lumina greu și se strecura în încăpere prin spatele meu. Ceilalți erau deja cuibăriți prin cearșafuri în timp ce eu orbecăiam ca blegul prin mijlocul camerei. Vino mai aproape să vezi ce ți-a pus moșul în cizmulițe! se auzi un glas de
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
Casa de cultură și reușea de multe ori să ne aducă concerte de calitate. Am mâncat pe fugă apoi, întors în internat, m-am spălat și mi am călcat hainele albe, fiindcă Florin aducea lămpile de cuarț și voiam să luminez fosforescent ca un cer scufundat în ocean. Nu-mi mai făceam griji de lipsa unei partenere de dans, nu- mi mai păsa de nimic. Eram fericit că mă sărutasem cu Creața și îndrăzneam să visez la un blues cu ea
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
văzut pentru întâia oară, îmi întindea obrazul cu degetele lui aspre ștergându-mă apăsat, așteptând să găsească pe dedesubt, ceva anume care-i lipsea. A ascultat de Baci și nu mi-a mai pus nicio întrebare în timp ce fața lui se lumina tot mai mult. Nu mai era repezit și devenise suspect de grijuliu, chiar dacă nu-i stătea în fire. Tot drumul până în sat a mormăit. Doar când am ajuns la ușa mătușii a vorbit tare și clar. L-am adus de la
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
că țăranii de pe-aici se ocupă de creșterea viermilor de mătase. În curțile spațioase se află mașini personale, cumpărate probabil din banii obținuți În urma negoțului cu frunze de dud. Ca și În alte părți, magazinele de aparate electrice sînt luminate foarte puternic. Se găsesc și dogari, În pragul ruinei, bănuiesc. Magazinele sînt Îmbelșugate și mai păstrează un iz al vremurilor trecute... Doar luminile rare de pe străzi sînt o dovadă a faptului că vechiul sat a fost uitat, că de el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
am privit ferestrele lămîiatice, am ezitat puțin, să intru? să nu intru?... Mi-am zîmbit de parcă mă priveam În oglindă cînd am oprit motorul. Am urcat treptele de ciment pe furiș... Dreptunghiurile Întrepătrunse de alb și negru ale palierelor erau luminate ca un altar de; lumina naturală a nopții... Și eu eram cu mîinile goale, de parcă fusesem jefuit de un tîlhar la drumul mare. „SÎnteți băut.” Nu avea dreptate. Dimpotrivă, stătusem vreo două ore cu aeroterma pornită și cu geamul larg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
și Îndreptate În toate direcțiile. Mie mi-a atras atenția priveliștea de pe partea cealaltă a rîului, peste mal. Nu se văzuse pînă atunci pentru că fusese mascată de livada de peri. Un teren viran Întins, necultivat, fără case, fără copaci, era luminat strălucitor, ca o scenă, din trei părți de proiectoare mari cu diametrul de vreun metru pătrat. Cam la o sută de metri spre dreapta se Înălțau o grămadă de birouri și diverse clădiri, ca niște adevărate blocuri de lumini, debordînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
au reușit să-și croiască drum, claxonînd, cu faza mare aprinsă. Unul reuși să scape, dar celălalt pierdu viteză pe la jumătatea pantei. Atacanții l-au răsturnat și l-au lăsat așa, la poalele dîmbului. Planul Înclinat al digului era puternic luminat pe o Întindere de aproximativ douăzeci de metri. Un stîlp alb, perpendicular, În iarba uscată, mustea de semnificație, dar nu-mi puteam da seama ce anume vroia să Însemne. Pe fundalul digului, atacanții se dizolvară În Întuneric, roind În jurul microbuzului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
se vindeau discuri. La capătul lor, o porțiune numai cu baruri și cafenele și o singură farmacie. Am mai traversat o stradă principală și aceasta plină de baruri, cabarete și dughene cu băuturi. Coama clădirilor părea proiectată pe cerul Întunecat, luminată de tunelul de. neon din spatele nostru, dar acolo unde ne aflam noi era tare Întuneric și grupurile de oameni hoinărind agale umpleau strada. Treptat, contururile lor au Început să se evapore. Mai Încolo, din nou un mănunchi de neon strălucitor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
și se transforma Într-un zgomot ciudat, cenușiu și lipsit de contur, Într-o gîngăveală asemănătoare unei halucinații auditive. Propriile mele simțuri, care se dizolvau Încet În Întuneric, continuau să se risipească și ele. Mi-am grăbit pașii Înspre zona luminată de neon. Încercam să imit și eu mersul trecătorilor ce se Îndreptau spre propriile lor ținte... Și eu cît mergeam mai repede, cu atît Îmi dădeam seama că altcineva, În urma mea, nu se lăsa cu nimic mai prejos, urmărindu-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
de gînd să Închid dacă n-ați fi răspuns la următorul apel, dar vreau să vorbesc neapărat cu dumneavoastră. Ia ascultă! Încă-i Întuneric afară. Nu te mai sclifosi ca un copil răsfățat! — Nu-i adevărat. A Început să se lumineze... cerul are o culoare tare tristă... Și unde mă aflu eu acum s-a distribuit deja laptele și-l aud și pe băiatul cu ziare. Latră și-un cîine... Primul tramvai a și plecat din depou... — Termină cu prostiile! Îți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]