8,023 matches
-
Iisus Hristos prin care lumea este răstignită față de mine și eu față de lume’’, cînd este încolțit și pus în lanțuri de către teocrația mozaică o cotește plin de viclenie și spune că nici usturoi nu a mîncat, nici gura nu-i miroase. În Faptele apostolilor vrea să îi convingă ce iudeu sadea și cu credință în Tora este el: ,,23,4 Am prigonit pînă la moarte această Cale, am legat și am pus în temniță bărbați și femei’’. Calea sau Legea la
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
comparatism și stilistică, estetică și critică de poezie, poezie română și străină, poezie clasică și modernă - totul capătă audiență la spiritul criticului, totdeauna aderent la fenomen și în permanentă vibrație și încântare la descoperirea unui vers frumos în revista încă mirosind a cerneală de tipar." Fără a se ridica la nivelul criticului de poezie, criticul de proză Vladimir Streinu poate fi consultat și astăzi cu un real profit intelectual. Pagina critică înglobează nenumărate judecăți estetice exacte despre autori de primă mână
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
adică un fel de trup însuflețit. Se comportă ca un balaur cu multe capete. Balaur zic, fiindcă acesta este cel mai cunoscut printre ființările cu mai multe capete. Mai zic balaur și pentru că el stă gata să te înghită dacă miroase că ești vulnerabil, slab, indecis, neautoritar, manipulabil, inexpresiv, plictisit, ezitant. Și când ea nu poate, clasa știe când tu nu poți. Și se răzbună. Și atunci tu trebuie să fii un bun comunicator în stare să urnească munții cei încremeniți
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
numai că na fost dizolvată, dar sa metamorfozat în exponenți ai capitalismului. Aceste confesiuni sunt ale unui domn care acționa din interiorul mafiei cafelei, dar cu o atitudine de fecioară care nici usturoi nu mâncase, nici complexe că i-ar mirosi în vreun fel gura nu are. - Lectura descoperă arheologia lumii văzute. Dacă ar fi să le dăm crezare structuraliștilor, un loc structurează o lume. Ceea ce este exotic, natural, rămas în afara focului ultracivilizator care uneori și usucă nu numai simplifică viața
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
flăcări dansând. Cât pe ce să leșine, scoasă din magazin de soțul ei, strivită de bolovanul greu al vinovăției. Morți, îi șoptește conștiința. Și tot conștiința, necruțătoare îi șoptește: Din vina ta, tu le-ai deschis drumul spre moarte, au mirosit mâncarea scoasă de tine și au năvălit spre scările ucigașe ale pivniței. - Conștiința este ceea ce desparte animalul de umanitate. În orbirea ei contagioasă, omenirea pierde ce are ea mai de preț: conștiința. Omul devine un animal de turmă, orb care
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
Aici experimentează distanța dintre el și iubire. Strategia care îl salvează este luciditatea. Trebuie să mă supun acestor nebuni de doctori pentru a ieși teafăr de aici. Mirosul spitalului de nebuni este mirosul deznădejdii, asemănător cu cel al pușcăriilor. Nădejdea miroase diferit, ca sânul mamei. O chilie de călugăr miroase altfel decât spitalul de nebuni sau închisoarea, deși baia se face în fiecare caz săptămânal. Nietzsche este o soluție viabilă pentru desfacerea din adormirea spirituală dar falimentar ca parcurs personal. - Convertirea
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
îl salvează este luciditatea. Trebuie să mă supun acestor nebuni de doctori pentru a ieși teafăr de aici. Mirosul spitalului de nebuni este mirosul deznădejdii, asemănător cu cel al pușcăriilor. Nădejdea miroase diferit, ca sânul mamei. O chilie de călugăr miroase altfel decât spitalul de nebuni sau închisoarea, deși baia se face în fiecare caz săptămânal. Nietzsche este o soluție viabilă pentru desfacerea din adormirea spirituală dar falimentar ca parcurs personal. - Convertirea. Jacob este un convertit, o persoană care se întoarce
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
chiar un mai cuprinzător sistem sedativ de carceralizare voluntară și reeducare fără coerciție plin încă de neexplorate posibilități. Începu să privească atent la ceilalți conducători auto pe lângă care trecea, cu aerul lor blazat și apatic, care numai a libertate nu mirosea; abia amintirea celor șase luni de detenție îl îndreptățea să se simtă mai slobod decât ei, în vreme ce mașina nu făcea decât să sporească o penibilă confuzie. Dacă totuși... Aproape nu-îndrăznea să-și formuleze gândul de teamă să nu i se
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
spre a-și acoperi câteva momente fața de privirile iscoditoare ale urmăritorilor; abia atunci chipul ei răsări în toată splendoarea-i dintre șuvițele ondulate de păr agitate de briză, culoarea spicelor de ovăz din lanul unde dormise el în ajun. Mirosea ca un înger, dar avea privirile cam sticloase și cârma zâmbetului avariată rău; "precis fata asta a fumat ceva de prin tutungerii clandestine!" își zise Rică. S-ar fi așteptat ca lunile de detenție, cât nu se apropiase de vreo
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
din corpul diplomatic odată cu venirea Anei Pauker la Externe (a stat În Portugalia aproape cinci ani!). Aștepta aici viza franceză. Locuia Într-o casă În curs de dezafectare, În jur maidan și piață de pește, noaptea se săra pește, casa mirosea de trăsnea, se impregnase. Iarna, frig, imposibil de Încălzit cu soba de fier această locuință. Adormea În zori, epuizat, fără speranțe. Își pierduse de câteva luni soția, Își impunea să nu se ducă la mormânt ca să nu o localizeze acolo
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
De acord cu un cont de țigări pentru Johan, să primească 2 cor. pe zi dacă nu fumează. La început 1 cor. dacă fumează sub 5 țigări. N-ai cum să-l controlezi. M. nu crede că putem să-l mirosim în gură în caz de suspiciune. (Acum patru ani am observat că ia o mulțime de pastile pentru gât și că ascunde faptul că fumează.) Chestia cu încrederea e tentantă, dar n-ar putea fi și controlul un sprijin în
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
disting greu. Dimineața la minister. Ar fi trebuit să discutăm condițiile pentru Düsseldorf. Ce harababură! Atât secretarul de stat, cât și Gård prinși într-o ședință. După aceea Gård interviu pentru știrile TV. M-am întâlnit cu el pe culoar, mirosea a alcool, n-avea chef (incapabil?) să discute problema ISA în momentul respectiv. (Nu se ocupă nimeni de conduita lui Gård?) Am subliniat că nemții insistă să primească confirmarea până cel mai târziu la 15.06. Nu se poate lua
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
Min. pregătit să confirme comanda de la Düsseldorf. Vrea totuși să luăm avionul până acolo și să discutăm detaliile. De ce nu s-or putea ăștia hotărî la timp! Termenul limită a fost joia trecută. 19 iunie Am lăsat Renaultul la Visby, mirosea ciudat de la o vreme. S-a dovedit că era o scurgere de oxid de carbon și mecanicul zice că era o concentrație așa de mare, că ar fi trebuit să fim morți cu toții! Maistrul a mai înmuiat-o, cică nu
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
omul civilizat de simțul olfactiv, "legătura noastră cea mai apropiată cu natura". Ofițerului îi plac mult copiii, care pot veni în vizită la momentul potrivit, dar nu au totuși voie să intre direct la alsacieni, "pot deveni periculoși dacă îți miros cumva hainele a carne de porc." Se oferă să se ocupe într-o zi de copii și să-i învețe să se înțeleagă cu câinii și să aibă grijă de ei. "E o favoare de care ar trebui să se
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
putea să fie fata. Johan nu mai povestește nimic acasă. E ciudat mai ales faptul că le ține în geanta de școală; de obicei se țin în portofel sau într-un buzunar interior. A trebuit să fiu de acord că miroase a neglijență, căci nu-i nicio noutate că Petter are obiceiul să scotocească prin gențile fraților lui. M. avansează ideea că Johan a cumpărat prezervativele numai ca să-și impresioneze colegii de școală. (Mai demult am povestit că eu însumi făcusem
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
și chiar de farmecul ei discret, cum spunea titlul unui film celebru?) la un procent nesemnificativ, imaginea unui om care vine din America, aruncă milioane în vânt și ajunge la Cotroceni nu poate constitui un blazon care inspiră încredere. Prea miroase a cazinou de Las Vegas. Să fii perceput ca „omul lui Bush la Cotroceni”, cum s-a și speculat deja ori ca un Agamiță mai sofisticat și trimis de la un centru mai acătării decât cel de unde fusese expediat venerabilul Dandanache
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
fioroși lei autohtoni și milionarul în răpciugoși dolari americani, credeți-mă, România se poate lipsi de „aportul” unor astfel de investitori. Când e vorba de oameni cu un asemenea comportament, există șansa nefericită ca măcar unii din banii lor să miroasă foarte urât. De ce era nevoie să se întoarcă în România acest tip de gigei, când țara îi avea pe alde Gigi Kent și Fane Căpățână, ca să numesc numai doi „șefi de promoție” ai Școlii naționale de dans și bune maniere
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
reîntoarse la zi, mai lesne decât dai înapoi limbile unui ceas. Să fim serioși. Ceva, poate chiar bunul simț, mă face să cred că Vătămatu’ a avut sub control mai toate mișcările Vătămătorului. A înțeles repede slăbiciunile amicului, i-a mirosit trădările. Obsedat de jocul de-a marea politică, Vătămatu’ s-a jucat de-a șoarecele și pisica cu Vătămătoru’. Atâta timp cât necazurile suferite de pisică nu se dovedeau fatale, șoaricele era lăsat să se creadă The Deep Throat. Cine și de ce
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
extraordinar, dar când Gangs of New York a fost ras cu sânge rece, și cu el un actor genial ca Daniel Day-Lewis, s-a văzut ce pot face oamenii de artă deveniți comisari politici. Cu câteva zile înainte de decernarea acelor Oscaruri, mirosind ceea ce se pregătește, regele interviurilor, Larry King, l-a invitat pe Scorsese la un talk-show. Ajungând la Daniel Day-Lewis, Larry King i-a spus lui Scorsese cam așa: „Dacă nici el nu va lua Oscarul, chiar nu văd cine și
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
de la prima ochire, substituirea unui silogism adevărat cu unul fals. Prin anii ’70, un poet scria cam așa: „Toți oamenii au problema Veneției./ Numai venețienii nu au problema Veneției./ Deci, venețienii nu sunt oameni”. Cum poetul mai semnase și versul „Miroase a sarmale peste munții Carpați”, care lăsase muți de admirație câțiva dintre prietenii mei, falsul silogism despre venețieni i-a cucerit definitiv. Noroc cu Internetul, prin intermediul căruia azi ne putem verifica cunoștințele în domenii care nu ne sunt foarte apropiate
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
prin lume. Și dacă lumea nu îi bagă în seamă, fac ei tot ceea ce pot spre a băga spaima în lume. Deseori reușesc. Lege înseamnă doar legea lor. Restul este fărădelege. Forma lor preferată de dialog este dictatul. Analizele lor miros apăsat a Procuratură. Ideile lor au iz de sentințe capitale. Murdăriile lor invocă asentimentul eternității. În funcție de cum bate vântul, își atacă victimele separat sau la grămadă. Mânați de culoarea ideologiilor care îi orbesc, își sortează armele de cu seara. Pleacă
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
posibilitatea unei înțelegeri cu personalitățile conducătoare germane, eroare fatală care avea să fie ispășită câteva luni mai târziu, într-un fel atât de tragic. În acea perioadă nu puteam conta deloc pe bunăvoința celui mai înalt funcționar din imperiu, care mirosea de fiecare dată în mine un rival; între timp, și eu trebuie să recunosc acest lucru și să-i dau dreptate, el mi-a dat consimțământul pentru semnarea și publicarea tratatului, în cursul ultimei întrevederi (asupra căreia voi reveni) pe
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
trezită la viață de flirt, începe să se simtă tot mai mult pradă unei neliniști pe care nu știe "ce anume ar putea-o domoli". Odată cu apropierea primăverii, când aerul se umple de parfumul "liliacului, trandafirilor și rezedelor", iar "pietrișul miroase a cald", tânăra începe să se simtă atrasă de Lisbeth. Faptul că din preajma noastră lipseau bărbații tineri dădea prieteniei noastre, deja surescitată în ceea ce mă privea, o nuanță aparte. [...] Lisbeth mi se păruse întotdeauna drăguță; și ea avea parte de
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
la virtutea lor... Într-o seară, explică Bab, au venit săracele de ele șifonate, înlăcrimate, înfuriate, jurând că n-or să mai facă așa ceva în viața lor. Eu, mă cunoști doar, nu uită ea să adauge, nu eram deloc mirată, mirosisem imediat cu cine aveau de-a face, însă erau așa de sigure pe ele! Pe scurt, fățarnicii aceia le-au atras în mașină și pe o stradă întunecoasă... în fine, nu-i cazul să-ți fac un desen..". Solicitată urgent
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
se tem nu atât că ar putea "cădea în păcat", cât că ar putea să fie "ridicoli". Nu le este frică de cicălelile părinților, ci de batjocura colegilor. Să faci o mișcare neinspirată, să nu știi să săruți sau să miroși a transpirație după un rock dezlănțuit: acestea sunt noile coșmaruri ale tinerilor care flirtează. Un episod pe care îl relatează Herman Raucher în romanul său Un été 42 ilustrează foarte bine confuzia care domnea adesea, în acea eră hollywoodiană, în
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]