8,628 matches
-
aveau să se înfiripe întâiele determinante ale matricei stilistice românești" (p. 227). Refugiul românismului a fost găsit în cătunele izolate în creierii munților și în stânile ciobănești. Prin aceasta s-a configurat o constantă a spiritului românesc - refractaritatea de a păși vijelios în istorie, refuzul tentației de a face istorie, recluziunea într-o viață de tip organic. Prin abandonul istoriei și claustrarea în sine a fost posibilă salvarea duhului etnic românesc de suflul distructiv al istoriei. Sub aceste auspicii s-a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ortodox stătea la baza crezului național din care se împărtășea și S. Mehedinți. Acesta din urmă face clar că "personalitatea fără naționalitate este un adevărat nonsens" (Mehedinți, 2002, p. 104). Împingându-și argumentul până la ultimele sale consecințe logice, dogmaticul ortodox pășește pe gura prăpastiei eretice, dacă nu cumva se și prăvălește în ea, când afirmă că "nu există om anațional. Nici Adam măcar n-a fost anațional [...]. Un om pur, necolorat din punct de vedere național, fără determinante naționale, este o
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
127). Eliade este preocupat să distingă net între eternitatea individuală, cucerită sau cerșită de către persoane ca ființe solitare în fața Istoriei și a lui Dumnezeu, și "eternitatea colectivă, a neamului întreg", prin care întreaga comunitate de dragoste și destin a neamului pășește "peste și dincolo de istorie" (ibidem). Stabilind că "națiunile sunt realități voite etern de Dumnezeu" (p. 45), Stăniloae purcede mai departe la demonstrarea superiorității împletirii între națiune și ortodoxie (cazul românesc), întrucât "singură ortodoxia oferă sinteza și în această privință ca
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
patrioți care, păstrând o loialitate primară față de națiunile lor de apartenență în caz de război, trădează irecuzabil crezul socialist. "Internaționalismul patriot", la care subscriu socialiștii care declară că în caz război sunt gata să își dea viața pentru patriile lor, pășind spre moarte în comuniune cu stăpânii lor de clasă, este denunțat violent ca o contradicție în termeni (1910, pp. 130-131). Patriotismul și internaționalismul sunt logic inconciliabile, solidaritatea clasială și frăția națională neputând conviețui pașnic în cadrul niciunei societăți. Aceste principii puriste
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
criterii decât cele ce se închină acelui "idol cronologic" contestat de F. Simiard. Are loc o prăbușire a temporalității, așa cum e înțeleasă ea în mod convențional, ca o succesiune de evenimente ordonate cronologic. Odată cu renegarea periodizării clasice, simțul istoric românesc pășește în condiția postmodernă. Drept consecință, istoria - devenită deșirată din punct de vedere cronologic - își pierde din funcțiile de legitimare politică pe care le-a îndeplinit de-a lungul timpului. Simplificând lucrurile, liniaritatea cronologică sugerează teleologie (un țel final al istoriei
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a intereselor permanente ale Societății Națiunilor. Din cauza atitudinii marilor puteri, Societatea Națiunilor nu a reușit să impună respectarea Pactului, se limita doar să ia poziție împotriva agresiunii japoneze. Ca semn al nemulțumirii, Japonia s-a retras din Societatea Națiunilor și pășea, tot mai ferm, pe drumul militarismului. Evenimentele se succedau cu repeziciune atât în Asia, cât și în Europa. În mai 1936, Japonia a încheiat cu Germania pactul anticomintern, la care aderase și Italia fascistă. Peste câteva luni, Japonia extindea considerabil
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
de a XV-a sesiuni a Adunării Generale a O.N.U.; șeful delegației României, în cuvântarea rostită la 27 septembrie 1960 la O.N.U., s-a referit la "actele ostile împotriva eroicului popor al Republicii Cuba, care a pășit ferm pe calea independenței sale naționale"98. Contactele româno-cubaneze au continuat în cursul anului 1960 prin sosirea la Havana la 20 octombrie 1960 a delegației guvernamentale române condusă de ministrul comerțului exterior; au avut loc convorbiri cu personalități ale vieții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
opinia observațiilor ce m-au marcat, rămase pildă în amintirea mea. La mulți ani cu sănătate și putere de muncă, același zel și viziune creatoare, o atmosferă familială caldă și stimulativă, însoțeascăvă anii tinereții încărunțite și cărările pe care veți păși încrezător în continuare. OMAGIU PROFESORULUI UNIVERSITAR DR. GHEORGHE MUSTAȚĂ, MEMBRU AL ACADEMIEI OAMENILOR DE ȘTIINȚĂ DIN ROMÂNIA Deși am funcționat la Universități situate la distanță (Iași - București), am avut onoarea să lucrăm și împreună la nivel național și în domenii
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
poate închega o teză în domeniul biologiei aplicate, să-i accepte coordonarea și să-și asume ceea ce derivă din acest fapt. Profesorul Mustață a știut cum să clarifice nenumăratele incertitudini, „rătăciri” pe care le am avut pe drumul pe care pășisem, cu tactul didactic al „domnului Trandafir”, găsind cuvintele potrivite pentru a lămuri și a-mi stârni curiozitatea de-a desluși mai mult din subsidiarul științei entomologiei. Profesorul Mustață este unul dintre puținii poate, al cărui discurs academic te Ține cu
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
oarecare măsură de dependența ei de Moscova, a promovat o politică de destindere în relațiile cu Israelul, ajungând în preajma Războiului de Șase Zile la un nivel apropiat de normalitate. Cazul României este însă cel mai grăitor. Căci această țară va păși, din anul 1966 încoace, în mod treptat, pe calea cristalizării unei politici externe, refuzând alinierea la directivele politice a Moscovei, ceea ce a permis modelarea unui capitol specific în relațiile dintre Israel, un stat cu regim democratic de tip occidental, și
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
Israelului un limbaj de amenințări grosolane, cerând retragerea necondiționată a forțelor armate israeliene care, după ce au zdrobit concentrările de trupe egiptene în Sinai, au cucerit peninsula. Cu această ocazie, Uniunea Sovietică a suspendat, unilateral și formal, acordul comercial, iar Cehoslovacia, pășind pe urmele deciziei sovietice, a devenit primul stat est-european care a denunțat în mod oficial relațiile sale economice cu Israelul, celelalte state din Blocul Sovietic mulțumindu-se doar cu înăsprirea politicii lor anti-israeliene. Face excepție la această regulă, în acest
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
aflu că singura farmacie de serviciu se găsea în Les Planteurs, cartier pur arab și unde n-a călcat picior de european. Mă pornesc la drum cu curaj, zicîndu-mi: Fie ce-o fi, trebuie să cumpăr medicamentele necesare". Îngîndurat, îngrijorat, pășeam hotărît spre rău famatul cartier, cu speranța că voi scăpa eu cumva. Deodată simt o mînuță care mă prinde de mînă și salută inconfundabil: Bună seara, prietene. Mă uit la liliputanul meu prieten și ca să treacă timpul îi povestesc necazurile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
fost făcut probabil în vremea războaielor ruso-turco-austriece din 1788-1792 și 1806-1812, când mănăstirea Hlincea a fost spital militar. Pe vremea „holerei celei mari” din 1848 mănăstirea a fost folosită ca lazaret pentru bolnavii de holeră. Am pătruns în curtea mănăstirii pășind atent la orice zvon venit din jur... - Ai umblat repede, dragule. Întră. În timp ce tu îți vei trage sufletul, eu îți voi povesti câte ceva despre mănăstire. - Abia aștept,mărite Spirit.Intâi trebuie să-ți spun că biserica a fost ridicată în
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
tristețe a trecut peste mine vaerul răniților din 1916, pentru că aici între zidurile Cetățuii a fost instalat un spital de campanie pentru răniții aduși de pe frontul Moldovei. Am iuțit pasul și iată-mă-s intrând pe poarta mănăstirii Socola. În timp ce pășesc pe drumeagul ce urcă ușor spre biserică, mă uit în jur,să văd măcar un petec din Codrii Iașilor de altădată...Nici urmă. Si totuși această biserică a mănăstirii Socola a fost zidită de Alexandru Lăpușneanu voievod pe la 1560 într-
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
a urcat în automotor. De la geam mi-a făcut cu mâna. Avea să fie ultimul gest pe care îl vedeam. M-am urcat în căruță și am dat bici cailor. În timp ce seara se lăsa peste pădurea Băceștilor, Cazac și Rândunica pășeau alene în sus spre culmea dealului. Când am început să coborâm spre Gârceni, căiuții au trecut la un trap ușor. Se grăbeau și ei spre casă. Când am intrat pe poartă, în ogradă, noaptea își intrase demult în drepturi. Am
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
de sub dominația străină. Români, De curajul cu care ne vom apăra cu armele în mână independența împotriva oricărui atentat la dreptul nostru de a ne hotărî singuri soarta depinde viitorul țării noastre. Cu deplină încredere în viitorul neamului românesc să pășim hotărâți pe drumul înfăptuirii României de mâine, a unei Românii libere, puternice și fericite. Mihai Iată și modul de comportare a armatelor sovietice pe teritoriul României după proclamația către țară dată de Majestatea Sa : În perioada 24 august-12 septembrie trupele
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
pe undeva...cine știe pe unde ! Ajuns în preajma gospodăriei unchiului Neculai Solomon și a mătușii Marița, Săndel vede la poarta lor o veche cunoștință, pe nume Brut, care tocmai pleca, iar moș Neculai rămas singur, îl petrecea cu privirea, cum pășea demn, parcă cu o autoritate de bun gospodar al satului. Săndel se apropie de poartă și fără mare întârziere și-l face atent cu un salut milităresc și un : - Bună ziua moș Neculai! El întoarce privirea de la cel ce îl petrecea
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
datele tale, ca și ale celorlalți din familie. -Atunci de ce mai stăm în curte, haideți în casă, vom discuta acolo, dacă dorim mai multe, că deja s-a întunecat. Săndel invită « musafirii », dând dovadă de bună creștere. Emilia și Gică pășesc sprinteni spre scări, apoi însoțiți de Săndel, intră în casă unde erau așteptați de mama tuturor, Maria. Vasile făcea pe gospodarul casei, aducând lemne, întreținând focul și alte munci gospodărești ce se cereau. Din când în când mai apela și
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
cauză extenuarea. Pripită a fost bănuiala, însă și mai pripite măsurile luate; și astfel, la 16 martie, în anul respectiv, el a fost predat deodată diferitelor spitale, pe baza unor presupoziții samavolnice și cu urmări teribile. Contele Odonel i-a pășit pragul casei, l-a luat și l-a dus acolo împotriva tuturor protestelor și... a regulilor de siguranță, într-o casă de sănătate. Astfel, libertatea personală și drepturile individului au fost puse în pericol; astfel, cineva s-a erijat în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
s’a Încâlcit din loc În loc, nodurile fiind schimbări radicale, și mai mari și mai mici. Iar sfoara cu pricina e, Între noduri, când „albastră“, când „roșie“, când „groasă“, când „subțire“, când din „bumbac“, când din „cânepă“. Iar noi, care pășim cu grijă pe ea, neîndrăznind să ridicăm piciorul, ca la circ, nu putem nici sări peste vreun nod, nici măcar vedea culoarea sforii de după sau de dinaintea celor două noduri care ne țin prizonieri. Doar ochii minții le pot face. Dar minți
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
inventa adevărata tipografie și alți doar 500 pentru tipografia „la purtător“ care este calculatorul. Faptul se vede În orice tehnologie. După milenii de la inventarea roții, ea a căpătat și un motor, iar după doar o sută de ani omul a pășit pe Lună. Ar părea că și omul se grăbește. Dar, ca mod de existență, ca mentalitate, el stă pe loc, și Încă cu un substrat biologic: avem tot atâta creier cât Cro Magnonul. Aceeași inteligență, doar că prelucrăm cu ea
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ascendenței mele, iar acum, când l’am obținut, a devenit o victorie à la Pyrrhus, care m’a obligat să cedez Încă mai mult din puținul pe care mi-l oferă „filosofia economică“ actuală. Poate că și acel copil va păși pe urmele mele? Firesc, am căutat o Împăcare Între antitezele care mi se băteau În suflet. Și, tot firesc, am visat la o altă societate, nu Închistatul dar sigur pentru supraviețuirea ca individ biologic „comunism“ - supraviețuire pentru cât timp, totuși
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
un metru 83 mulțumesc astfel generoasei gazde a cărei „cămară“ tocmai o vizitez, pentru șoricelul acestor trei minute. Mă Întreb Însă de ce a invitat la microfon o pisică? Poate pentru că e curioasă, atentă la tot ce e În jur, pentru că pășește imperceptibil pe pământ, pentru că știe să transforme o tortură chinezească Într’un mătăsos tors. Mă refer desigur la sfârâit, nu la genul plastic omonim care, mărturisesc, nu mă lasă nici pe mine rece... mai ales de e și cald... Poate
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
vă pun pe gânduri dacă le raportați la cele trei kilograme ale pisicii care-și câștigă cinstit existența. 1% deci, sunt creier. „Omul e doi și ceva“, rânjește satisfăcut Cristi. Dar Îi amintesc de strămoșul lui arheantropul, acela care a pășit peste Rubiconul cerebral, devenind om. Păi Rubiconul e raportul dintre cele 700 de grame de creier ale aceluia și cele 70 de kilograme; tot 1%! Iarăși recunosc cu modestie că eu Încep „umanizarea“ regnului animal. Hai să Închei cu portretul
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
dis de dimineață, am pornit spre Sighetu Marmației, un municipiu situat foarte aproape de frontiera cu Ucraina. Aici noi am vizitat cel mai important obiectiv turistic al orașului, Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței, o fostă închisoare, acum amenajată ca muzeu. Pășind prin celulele reci și întunecate ne-au cuprins cele mai puternice sentimente de tristețe și de durere față de oamenii deținuți fără vină care au murit acolo. Ieșind din acest mare muzeu, am plecat către Săpânța, o localitate cunoscută datorită Cimitirului
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]