7,505 matches
-
arenariae) DE 2180 Dune împădurite din regiunea atlantică, continentală și boreală DE 2190 Depresiuni intradunale umede DE 2310 Vegetație psamofilă uscată cu Calluna și Genista DE 2320 Vegetație psamofilă uscată cu Calluna și Empetrum nigrum DE 2330 Dune continentale cu pășuni deschise cu Corynephorus și Agrostis DE 3110 Ape oligotrofe din câmpii nisipoase, cu conținut foarte redus de minerale (Littorelletalia uniflorarae) DE 3130 Ape stătătoare, oligotrofe până la mezotrofe, cu vegetație de Littorelletea uniflorae și/sau de Isoeto-Nanojuncetea DE, FR 3140 Ape
32004D0798-ro () [Corola-website/Law/292544_a_293873]
-
cu Salix elaeagnos AT 3270 Râuri cu maluri mlăștinoase cu vegetație de Chenopodion rubri p.p. și Bidention p.p. DE 4010 Pajiști umede nord-atlantice cu Erica tetralix DE 4030 Pajiști uscate europene DE 5130 Formațiuni de Juniperus communis pe pajiști sau pășuni pe soluri calcaroase DE, FR 6110 * Pajiști rupicole calcaroase sau bazofile cu vegetație de Alysso-Sedion albi AT, DE, FR 6120 * Pajiști calcaroase pe nisipuri xerice DE 6130 Pajiști calaminariene cu Violeralia calaminariae BE 6150 Pajiști alpine și boreale pe substrat
32004D0798-ro () [Corola-website/Law/292544_a_293873]
-
1210 Vegetație anuală la linia de țărm DE, FR 1220 Vegetație perenă pe țărmurile stâncoase DE 1230 Faleze cu vegetație de pe coastele atlantice sau baltice DE 1310 Salicornia și alte specii anuale care populează regiunile mlăștinoase sau nisipoase FR 1320 Pășuni udate de apa mării la Spartina (Spartinion maritimae) FR 1330 Pășuni udate de apa Atlanticului (Glauco-Puccinellietalia maritimae) DE 1340 * Pășuni continentale udate de apa mării DE 2160 Dune cu Hippophae rhamnoides DE 2170 Dune cu Salix repens ssp. argentea (Salicion
32004D0813-ro () [Corola-website/Law/292554_a_293883]
-
perenă pe țărmurile stâncoase DE 1230 Faleze cu vegetație de pe coastele atlantice sau baltice DE 1310 Salicornia și alte specii anuale care populează regiunile mlăștinoase sau nisipoase FR 1320 Pășuni udate de apa mării la Spartina (Spartinion maritimae) FR 1330 Pășuni udate de apa Atlanticului (Glauco-Puccinellietalia maritimae) DE 1340 * Pășuni continentale udate de apa mării DE 2160 Dune cu Hippophae rhamnoides DE 2170 Dune cu Salix repens ssp. argentea (Salicion arenariae) DE 2310 Lande nisipoase uscate cu Calluna și Genista DE
32004D0813-ro () [Corola-website/Law/292554_a_293883]
-
de pe coastele atlantice sau baltice DE 1310 Salicornia și alte specii anuale care populează regiunile mlăștinoase sau nisipoase FR 1320 Pășuni udate de apa mării la Spartina (Spartinion maritimae) FR 1330 Pășuni udate de apa Atlanticului (Glauco-Puccinellietalia maritimae) DE 1340 * Pășuni continentale udate de apa mării DE 2160 Dune cu Hippophae rhamnoides DE 2170 Dune cu Salix repens ssp. argentea (Salicion arenariae) DE 2310 Lande nisipoase uscate cu Calluna și Genista DE 2320 Lande nisipoase uscate cu Calluna și Empetrum nigrum
32004D0813-ro () [Corola-website/Law/292554_a_293883]
-
dezvoltă o vegetație de Chenopodion rubri p.p. și Bidention p.p. DE 4010 Lande umede nord-atlantice cu Erica tetralix IE 4020 * Lande umede atlantice temperate cu Erica ciliaris și Erica tetralix ES 4040 * Lande uscate costiere cu Erica vagans FR 6120 * Pășuni xerice nisipoase calcaroase FR 6210 Pășuni uscate seminaturale și facies de acoperire cu tufișuri dezvoltate pe substraturi calcaroase (Festuco Brometalia) (* situri importante pentru orhidee) DE 6220 * Pseudo-stepă cu plante erbacee și specii anuale de Thero-Brachypodietea FR 6230 * Pășuni cu Nardus
32004D0813-ro () [Corola-website/Law/292554_a_293883]
-
p.p. și Bidention p.p. DE 4010 Lande umede nord-atlantice cu Erica tetralix IE 4020 * Lande umede atlantice temperate cu Erica ciliaris și Erica tetralix ES 4040 * Lande uscate costiere cu Erica vagans FR 6120 * Pășuni xerice nisipoase calcaroase FR 6210 Pășuni uscate seminaturale și facies de acoperire cu tufișuri dezvoltate pe substraturi calcaroase (Festuco Brometalia) (* situri importante pentru orhidee) DE 6220 * Pseudo-stepă cu plante erbacee și specii anuale de Thero-Brachypodietea FR 6230 * Pășuni cu Nardus, cu mare diversitate de specii, dezvoltate
32004D0813-ro () [Corola-website/Law/292554_a_293883]
-
FR 6120 * Pășuni xerice nisipoase calcaroase FR 6210 Pășuni uscate seminaturale și facies de acoperire cu tufișuri dezvoltate pe substraturi calcaroase (Festuco Brometalia) (* situri importante pentru orhidee) DE 6220 * Pseudo-stepă cu plante erbacee și specii anuale de Thero-Brachypodietea FR 6230 * Pășuni cu Nardus, cu mare diversitate de specii, dezvoltate pe substraturi silicioase în zone montane (și submontane, în Europa continentală) DE 6240 * Pășuni de stepă sub-panonice DE 6410 Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argilos-mlăștinoase sau pe turbării (Molinion
32004D0813-ro () [Corola-website/Law/292554_a_293883]
-
Brometalia) (* situri importante pentru orhidee) DE 6220 * Pseudo-stepă cu plante erbacee și specii anuale de Thero-Brachypodietea FR 6230 * Pășuni cu Nardus, cu mare diversitate de specii, dezvoltate pe substraturi silicioase în zone montane (și submontane, în Europa continentală) DE 6240 * Pășuni de stepă sub-panonice DE 6410 Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argilos-mlăștinoase sau pe turbării (Molinion caenuleae) DE, FR 6430 Comunități mărginașe de ierburi hidrofile înalte de câmpie și de nivel montan-alpin DE 6510 Fânețe de altitudine mică
32004D0813-ro () [Corola-website/Law/292554_a_293883]
-
specii supuse unei examinări științifice Tip de habitat/specie Statul membru interesat 1 TIPURI DE HABITATE 2110 Dune mobile embrionare DE 2150 Dune fixe decalcificate atlantice (Calluno-Ulicetea) FR 2270 * Dune împădurite cu Pinus pinea și/sau Pinus pinaster FR 2330 Pășuni deschise cu Corynephorus și Agrostis de pe dunele continentale DE 4010 Lande umede nord-atlantice cu Erica tetralix DE 6110 * Pajiști rupicole calcaroase și basofile cu Alysso-Sedion albi FR 7130 Turbării de acoperire (* exclusiv active) ES 7140 Turbării de tranziție și turbării
32004D0813-ro () [Corola-website/Law/292554_a_293883]
-
impozabil care corespunde veniturilor, altele decât cele considerate venituri neimpozabile, potrivit alin. (2) sau potrivit prezentului alineat, asupra căreia se aplică cota prevăzută la art. 17 sau 18, după caz. ... (4) Formele asociative de proprietate asupra terenurilor cu vegetație forestieră, pășunilor și fânețelor, cu personalitate juridică, aplică pentru calculul rezultatului fiscal prevederile alin. (2) și (3). ... (5) Prevederile prezentului articol se aplică cu respectarea legislației în materia ajutorului de stat. ... Articolul 16 Anul fiscal (1) Anul fiscal este anul calendaristic. ... (2
CODUL FISCAL din 8 septembrie 2015 (*actualizat*) ( Legea nr. 227/2015 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279976_a_281305]
-
produse capturate din fauna s��lbatică, cu excepția celor realizate din activitatea de pescuit comercial supuse impunerii potrivit prevederilor cap. II - Venituri din activități independente. (2) Veniturile definite la art. 103 alin. (3) Nu sunt venituri impozabile veniturile obținute din exploatarea pășunilor și fânețelor naturale. ... (4) În cazul persoanelor fizice/membrilor asocierilor fără personalitate juridică, cultivarea terenurilor cu plante furajere graminee și leguminoase pentru producția de masă verde destinate furajării animalelor deținute de contribuabilii respectivi pentru care venitul se determină pe baza
CODUL FISCAL din 8 septembrie 2015 (*actualizat*) ( Legea nr. 227/2015 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279976_a_281305]
-
șase săptămâni și se întoarce o dată la două zile. 4.6. Legătură. Din combinația dintre clima caldă umedă și solul de suprafață roșu provenind din gresie roșie veche și nouă rezultă, de-a lungul unui sezon lung de păscut, o pășune bogată, care produce un lapte plin de savoare. 4.7. Organism de control: Nume: Specialist Cheese Makers Association Adresă: PO Box 256 A, Thames Ditton, Surrey KT 7 0HR 4.8. Etichetare: IGP 4.9. Cerințele legislației naționale:- 1 JO
jrc4212as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89376_a_90163]
-
Bratislava, cu anfluenții principali Vah și Hron; Torysa și Ondava. Cursurile principale de apă (Nitra, Hron) sunt drenate de Dunăre, fluviu care limitează Slovacia în sud. Peste o treime din țară este acoperit de păduri. Se mai găsesc zone de pășuni de stepa. Fauna include vulpea, iepurele și porcul sălbatic, o mare varietate de păsări trăiesc în vai. În ape trăiesc crapul, știuca și păstrăvul. Majoritatea locuitorilor Slovaciei sunt de naționalitate slovaca (86%). Cea mai mare minoritate etnică este cea a
Slovacia () [Corola-website/Science/297289_a_298618]
-
pentru cele două principate, Comisia Comună din Focșani, dominată de conservatori, a refuzat să pună bazele reformei agrare. În schimb, a pus capăt "corvezilor", permițând și țărânilor să aibe control asupra propriilor case de pe pământurile boierești și o parcela de pășune. Cunoscută că "Legea Rurală", proiectul a avut parte de sprijinul premierului de atunci, Barbu Catargiu, lider al conservatorilor, ținta până atunci a unor critici vocale din partea lui Kogălniceanu. Pe 6 iunie 1862, proiectul a fost dezbătut în Parlament, ceea ce a
Mihail Kogălniceanu () [Corola-website/Science/297269_a_298598]
-
Bârjaba (Borzava). Masivele muntoase care înconjoară zona depășesc înălțimea de 2.000 m - Pietrosul Rodnei 2.303 m, Hovârla 2.061 m în masivul Muntele Negru (Černahora) - și la această latitudine, de la 1.500 m în sus, își fac apariția pășunile alpine. Munții, care ocupă mai mult de jumătate din suprafața regiunii, sunt acoperiți de păduri de stejar, fag și molid. Lemnul care se găsea din abundență și-a lăsat amprenta aproape peste tot, de la arhitectura tradițională a caselor și bisericilor
Maramureș () [Corola-website/Science/297292_a_298621]
-
zonele învecinate mai prielnice: Moldova, Ardeal, Sătmar sau Polonia ajungând până în Moravia. Până în perioada medievală locuitorii Țării Maramureșului au fost români, urmașii dacilor romanizați. Organizarea satelor în obști a supraviețuit până târziu, cu folosirea în devălmășie a pădurior, apelor și pășunilor până în secolul XIX, dar cu atribuirea terenurior de șes din lunca râurilor anumitor familii, la început în regim temporar. În timp, aceste suprafețe fertile, destul de puține în această regiune, au ajuns în proprietatea definitivă a familiilor care le dețineau, marcând
Maramureș () [Corola-website/Science/297292_a_298621]
-
mlăștinos își păstrează caracterul natural deosebit în formă de vechiul rău dată sălbatic ( păduri Rin acoperite de brațele luncile Rinului, sursele de ape subterane, râuri ) . în Occident domină Vosges, Vosges sau incizate vai largi de afluenții râului Ill, aici sunt pășunile de altitudine ( bastoane de mare ), care alternează cu păduri, Grand Ballon 1424 de metri ( ex - minge Guebwiller ) este punctul culminant al Alsacia, este situat în Rinului de Sus ; la poalele munților Vosges sunt legătură dintre cele două seturi. La poalele
Alsacia () [Corola-website/Science/297331_a_298660]
-
a contactului sporit cu romanii. Începând cu secolul II d.Hr., mare parte din suprafața agricolă a sudului Suediei a fost divizată, folosindu-se ziduri de piatră. Pământul a fost împărțit, de o parte a zidului în câmpuri încercuite și pășuni pentru furaj pe timp de iarnă, și de cealaltă în meleaguri unde pășteau bovinele. Principiul acesta al organizării peisajului a durat până în secolul XIX. Pe timpul romanilor a avut loc prima expansiune masivă a activității agrare până pe coasta baltică, aparținând celor
Suedia () [Corola-website/Science/297388_a_298717]
-
categoria ,G,-săraci cu 44 gospodării, 4 vădane si 2 burlaci. In total locuiau 46 barbați si 4 femei. (enumerați erau numai partea bărbătească și vădanele care aveau gospodării). Moșia aparținea Dnei postelnicesei Carage din Iași. Pămînturi arabile, fînețe și pășune erau indeajuns. Mai era o luncă revarsată, cu pește, un iaz și o moară pe Prut. Sub Nr. 27 e scris Dănutenii, clasat la categoria A- bogați cu 3 preoți, 2 dascăli, 1 ponomar, 2 diaconi. Mai erau 133 gospodării
Ungheni () [Corola-website/Science/297405_a_298734]
-
vârf din Alpii Bernina este Piz Bernina (). Partea nordică a țării, mai dens populată, cu circa 30% din suprafața totală a țării, mai este numită și Țara de Mijloc. Ea are peisaje deluroase mai deschise, parțial împădurite, parțial acoperite cu pășuni, folosite de obicei de turmele de ierbivore, sau cu lanuri de legume, dar tot pe dealuri. Aici se găsesc marile lacuri ale țării, ca și cele mai mari orașe elvețiene. Cel mai mare lac este lacul Geneva (denumit în franceză
Elveția () [Corola-website/Science/297532_a_298861]
-
Râul Limpede). Fluviul formează o deltă de cca. 15.000 km2 prin care se varsă în Golful Tonkin. Există păduri tropicale ce alternează cu suprafețe întinse de păduri musonice. La altitudini mai mari din extremitatea nord-vestică întâlnim păduri de pin. Pășunile tropicale sunt larg răspândite. Pădurile de mangrove cresc pe alocuri în delta Fluviului Mekong. În sud-vest găsim zone întinse de savană. Fauna include căprioare și bivoli sălbatici în mai multe zone muntoase. Găsim aici multe specii de păsări tropicale și
Vietnam () [Corola-website/Science/297683_a_299012]
-
35% munți, 35% dealuri și podișuri și 30% câmpii) și gruparea reliefului. Carpații Românești se extind ca un inel, ce închide o mare depresiune în centrul țării, cea a Transilvaniei. Sunt munți cu altitudine mijlocie, fragmentați, cu un etaj alpin, pășuni alpine și întinse suprafețe de eroziune, a căror altitudine maximă se atinge în vârful Moldoveanu (din Munții Făgăraș), la 2 544 de metri. Pe teritoriul României, Munții Carpați au o lungime de 910 km. La exterior Munților Carpați se află
România () [Corola-website/Science/296520_a_297849]
-
satele Bârleni, Filipești (azi Dunavățul de sus și de jos), Șontea (azi Mila 23), Tatomirești (azi Tatanir), Pojorâta (ulterior Pojareț, dispărut), între timp locuite de lipoveni care le dau denumiri lipovenești. Pe de altă parte, Dobrogea a fost utilizată drept pășune de iarnă de către oierii români din Ardeal, în special de către cei din zona Marginimea Sibiului pentru o perioadă îndelungată. Aceștia erau cetățeni austrieci și beneficiau de anumite facilități din partea autorităților otomane și române. Existența locuitorilor de origine românească este probată
Dobrogea () [Corola-website/Science/296624_a_297953]
-
350 km) și între 26ș40' și 30ș6' E longitudine estica (aproximativ 150 km). Țara ocupă o suprafață de 33.843 km², din care 472 km² sunt ape. Zonele arabile ocupă 53% de suprafeței ale Republicii Moldova, cele destinate culturii cerealiere — 14%, pășunile — 13%, pădurile — 9%. Alte zone, incluzând terenuri neproductive, formează 11% de teritoriul întreg al statului. Deși Republica Moldova nu are drept ieșire la mare, portul Giurgiulești de pe Dunăre asigură transportul maritim. Relieful actual al Republicii Moldova este fragmentat, reprezentat printr-o succesiune
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]