7,320 matches
-
İbrahim Müteferrika nu s-a rezumat la fondarea primei tipografii turce, ci a încercat să-i dea viață. El însuși a ales cărțile pe care le-a tradus, adunat și scris. A dat o nouă formă cărților prin adăugarea de prefațe, indexuri sau apendice, prin desenarea hărților, ocupându-se și de părțile tehnice. A tradus din latină o carte de geografie intitulată "Mecmua-i Heyetü'l-Kadime ve'l-Cedide". Are și cinci hărți: o hartă a [[Marea Marmara|Mării Marmara]], una a [[Marea Neagră
Ibrahim Muteferrika () [Corola-website/Science/330950_a_332279]
-
aceste îndeletniciri sunt mult mai plăcute și mai sănătoase deoarece se desfășoară în mijlocul naturii, spre deosebire de plimbările mondene de pe străzile poluate ale orașelor sau de jocurile de societate realizate în atmosfera îmbâcsită de fum de țigară din cluburile orășenești. Într-o prefață intitulată „Despre această țară și despre vânat și pescuit” datată 1 octombrie 1936 și care făcea parte din volumul "Istorisiri de vânătoare" (Ed. Cugetarea, București, 1937), prozatorul scria astfel: "„Fără îndoială că vânatul și pescuitul sunt cele mai vechi sporturi
Împărăția apelor () [Corola-website/Science/334879_a_336208]
-
al literaturii române edificată exclusiv pe criterii axiologice. În paginile sale se regăsesc titluri cunoscute din creația lui Caragiale, dar și bucăți literare puțin sau deloc incluse în anterioare lucrări de gen. Arhitectura volumului și punctele de vedere formulate în prefața intitulată sugestiv "Căutându-l pe Celălalt Caragiale" propun o imagine inedită a marelui scriitor. "Tratamentul la care critica l-a supus de obicei [pe Zaharia Trahanache] este prostesc. E meritul unui recent comentator al" Scrisorii "(Gelu Negrea," Anti-Caragiale") de a
Gelu Negrea () [Corola-website/Science/334916_a_336245]
-
modern al povestirilor clasice din Biblie, plasând anacronistic personajele biblice în lumea Europei de est din vremea sa. Atitudinea glumeață a lui Manger față de textul original se plasează în tradiția parodică și purimică existentă la evrei încă din vechime. Cum spunea în prefață, „când am scris această carte, mi-a stat permanent în fața ochilor șapca coțcarului din spectacolele evreiești de Purim”. Inspirat de genul Purimshpiel, care folosea o povestire din tradiția religioasă pentru a ironiza normele și așteptările vieții religioase evreiești din secolele
Itzik Manger () [Corola-website/Science/335028_a_336357]
-
aspru criticate, în timp ce altele, de obicei estompate, ca Agar (Hagar) și Ismael (Ishmael), își dobândesc în fine, vocea cuvenită. În „Cântecele Meghilei”, Manger folosește o tehnică similară pentru a politiza și desacraliza textul biblic citit în public de sărbătoarea Purim. Prefața pe care a scris-o caracterizează cartea ca un fel de ștrengărie după pilda actorilor de Purim din toate epocile. Cartea este o reistorisire a poveștii Esterei, transpusă în Europa de est din vremea scriitorului. Manger introduce în relatarea sa un nou
Itzik Manger () [Corola-website/Science/335028_a_336357]
-
revista "Gândirea" ca și Vintilă Horia, scria în studiile sale: "Fiind foarte român, Eminescu este universal." De ce trăim toate aceste zvârcoliri ale urii și nepotolitei învrăjbiri?! Pentru că nu s-a făcut adevăratul proces al comunismului. S-a scris doar o prefață în care cele mai adânci răni au fost ocolite intenționat, pentru a disculpa și a favoriza. Procesul comunismului, sistem criminal care a cuprins o mare parte a hărții acestei lumi, și a distrus popoare întregi, nu poate favoriza pe nimeni
Marilena Rotaru: Regele Mihai a citat din Vintila Horia. Sunt alături de Oana Stănciulescu by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101310_a_102602]
-
Mizil”, „Agatha Grigorescu Bacovia” (Mizil), festivaluri de creație literară pentru copii de la Urziceni. Victoria Milescu a fost organizator și moderator al „Întîlnirilor cu scriitori” de la Biblioteca Metropolitană „Mihail Sadoveanu” din București (2009-2014). Despre poezia sa, poetul Cezar Ivănescu scria în prefața cărții „Inimă de iepure”: „"Expurgată de sentimentalism și pitoresc, poezia Victoriei Milescu reprezintă sunetul cel mai pur al unui lirism profund, în linia lui Montale, în care biograficul, drama existențială, în general, sunt inserate într-o vertiginoasă dramă cosmică...Nu
Victoria Milescu () [Corola-website/Science/336953_a_338282]
-
Prahova), ,Dor de Dor“ (Călărași), ,Lamura (Craiova), ,Albanezul/ Shqiptari“, ,Miorița noastră“ (SUA), ,Mihai Eminescu“ (Australia), ,Balada“ (Germania), ,Limba română“ (Republica Moldova), ,Roman Pays“ (Belgia), ,Kultura“ (Albania) etc. Romul Munteanu (,Azi‘‘, suplimentul cultural ,Fețele culturii‘‘), Gheorghe Tomozei (ziarul ,Ora‘‘), Cezar Ivănescu ,Luceafărul‘‘; prefață la Inimă de iepure), Radu Cârneci (prezentare la vol. ,Ecoul clipei‘‘), Geo Vasile (,Contemporanul‘‘), Octavian Soviany (,Luceafărul‘‘), Lucian Gruia, Lucian Chișu (,Viața Românească‘‘), Aureliu Goci (,Revista Sud‘‘), Constantin Abăluță, Paul Silvestru (,Universul Cărții‘‘), Iuliu Rațiu (,Universul Cărții‘‘), Radu Voinescu (,Viața
Victoria Milescu () [Corola-website/Science/336953_a_338282]
-
Dochia. Trei legende românești" (2005) și "Prințul din adâncul pământului" (2007), montate la Teatrul Național Radiofonic. Volumele publicate de el conțin eseuri pe teme literare și muzicale și cronici literare ale operelor scrise de poeții și prozatorii contemporani. A scris prefețele și postfețele unor antologii poetice scrise de Constantin Abăluță (1980), Cezar Ivănescu (1982), George Alboiu (1984), Ioanid Romanescu (1993). Activitatea sa de critică literară a fost distinsă cu Premiul revistei "Amfiteatru" (1978) și Premiul revistei "Luceafărul" (1981), pentru critică literară
Costin Tuchilă () [Corola-website/Science/336990_a_338319]
-
perdues", "Despotica"). Din expedițiile și meditațiile sale alpine, a publicat în 2009 o carte de călătorii spirituale, "Valais mistique", care a avut parte de o primire călduroasă. Jean Raspail, în special, a realizat o recenzie entuziastă, care va apărea în prefața la cea de-a doua ediție. Prieten de mult timp al politicianului, poetului și scriitorului elvețian Oskar Freysinger, i-a dedicat, pentru edițiile Favre, o biografie personală care include, printre altele, o confruntare de opinii cu privire la problema Islamului. El este
Slobodan Despot () [Corola-website/Science/336496_a_337825]
-
cu privire la capitalismul globalizat și la dezvoltarea industrială. El subliniază frecvent influența exercitată asupra propriilor sale idei de unii autori pe care i-a tradus sau publicat, cum ar fi Karl Hess, Eric Werner, C. S. Lewis sau Alexandre Zinoviev. În prefața pe care a scris-o la cartea sa "Despotica", sociologul Michel Maffesoli definește sursa de inspirație esențială care, potrivit lui, îl ghidează pe autor: "„Înrădăcinarea devine dinamică. Revenirea unei ordini concrete. Adică a unei ordini sociale care crește împreună cu ordinea naturală
Slobodan Despot () [Corola-website/Science/336496_a_337825]
-
care Yosef Shalom eliashiv și Betzalel Rakow, l-au acuzat pe Sacks de „erezie” . După ei, unele afirmații din carte pot fi interpretate ca sprijinirea unui pur relativism în raport cu religiile, după care iudaismul nu ar fi singura religie adevărată. În prefață la a doua ediție a cărții, Sacks a scris că unele pasaje din carte au fost răstălmăcite: el a critocat explicit relativismul cultural și relativismul religios, si nu a negat caracterul unic al iudaismului. În schimb, el a accentuat învățăturile
Jonathan Sacks () [Corola-website/Science/336515_a_337844]
-
tabele (pyo, 表), monografii (ji, 志), si biografii (yeoljeon, 列傳). Există mulți factori motivanți pentru compilarea Samguk Șagi în secolul al XII-lea. Aceștia ar putea fi caracterizați în general că ideologici și politici. Factorii ideologici au fost enunțați în prefață lucrării lui Kim Bu-sik unde istoricul afirmă: ",Oamenii de știință și oficialii de rang înalt de astăzi sunt cei care sunt bine experimentați și pot discuta în detaliu Cei Cinci Clasici 五 經 și alte tratate filosofice...precum și istoriile Qin
Samguk Sagi () [Corola-website/Science/333525_a_334854]
-
Desmet (sous la direction de), "Chromatikon VIII. Annales de la philosophie en procès — Yearbook of Philosophy în Process", Louvain-la-Neuve, Éditions Chromatika, 2012. (ISBN 978-2-930517-36-0) Traducere 1. Nicholas Rescher, "Essais sur leș fondements de l'ontologie du procès". Tradus din engleză și prefață de Michel Weber. Traducere recitita de autor, Frankfurt / Paris / Lancaster, Ontos Verlag, 2006 (ISBN 3-938793-16-3). Monografie coeditata 1. Philippe Devaux, "La Cosmologie de Whitehead. Tome I, L'Épistémologie whiteheadienne", édité par Thibaut Donck et Michel Weber, publié avec le concours
Michel Weber () [Corola-website/Science/331253_a_332582]
-
1831, poetul citește la Moscova aceste povestiri lui M. P. Pogodin. Pentru a deruta cenzura personală a țarului, Pușkin a hotărât să publice povestirile anonim, dând drept autor un nume fals, pe „răposatul Belkin”. Pușkin a alăturat acestui ciclu de povestiri prefața intitulată „Cuvântul editorului”, scrisă în vara anului 1831. Înainte de a trimite povestirile la tipar, Pușkin a schimbat ordinea lor inițială, după data la care au fost scrise, așa încât „Împușcătura” și „Viscolul” au fost trecute la începutul culegerii. Pletniov, care a
Povestirile răposatului Ivan Petrovici Belkin () [Corola-website/Science/334095_a_335424]
-
a carierei sale literare, se pot enumera Marius Chelaru , Angela Furtună , Valeriu Cușner , Constantin Miu, Adrian Botez , Daniel Corbu , Cezarina Adamescu etc. A fost totodată încurajat de cunoscutul scriitor, dramaturg și regizor de film Corneliu Leu, acesta scriind în 2010 prefața volumului „Poezii de dragoste”. În 2014 publică volumele „Cer fără scări” și „Festina lente”, la editura eLiteratura din București. Despre ele au scris criticii literari Maria Ana Tupan, Ștefan Borbély , Adrian Dinu Rachieru, Ionel Bota, Ioan F. Pop, Emanuela Ilie
Ionuț Caragea () [Corola-website/Science/334112_a_335441]
-
în capitolul „Pastorală” al primului roman și în capitolul „Camera cu vise” al celui de-al doilea roman. Romanul a fost scris în perioada 14 mai - 16 iulie 1932, pe parcursul a 63 de zile, după cum mărturisește Felix Aderca într-o prefață adresată unui prieten imaginar. Mistuit de idei, scriitorul s-a închis în camera sa de lucru, izolându-se de oameni și de zgomotele străzii, și a transcris pe hârtie profeția unui viitor îndepărtat, când civilizația umană se apropie de dispariție
Orașele scufundate () [Corola-website/Science/334109_a_335438]
-
Colecția „Cutezătorii”, 192 p.; tiraj 18.100+2.050 ex.; prefață și note - I. M. Ștefan; având titlul ortografiat "Un romîn în Lună") și 1966 (Ediția a IV-a, Ed. Tineretului, București, Colecția SF, 184 p.; tiraj 25.140 ex.; prefață - I. M. Ștefan). Henric Stahl apelează la procedeul jurnalului de bord în descrierea călătoriei spre Lună. Romanul este format din relatarea la persoana I a unui jurnalist de la un ziar bucureștean, care asistă la căderea unui corp ceresc și descifrează
Un român în Lună () [Corola-website/Science/334389_a_335718]
-
de critic literar. „A vrut mai mult decât asta și a scris, în 1992, un fel de monografie, ratată, despre crâmpeie din viața și opera lui Eliade. E evident că scriitura nu e domeniul său de rezistență, probă fiind și prefețele la unele reeditări ale unor romane. Ca bibliograf și editor al corespondenței savantului a înregistrat câteva realizări importante, printre care ar fi de amintit primul volum (literele A-H) din corespondența savantului și cele două volume din cea primită. Nefiind
Mircea Handoca () [Corola-website/Science/335310_a_336639]
-
aceste îndeletniciri sunt mult mai plăcute și mai sănătoase deoarece se desfășoară în mijlocul naturii, spre deosebire de plimbările mondene de pe străzile poluate ale orașelor sau de jocurile de societate realizate în atmosfera îmbâcsită de fum de țigară din cluburile orășenești. Într-o prefață intitulată „Despre această țară și despre vânat și pescuit” datată 1 octombrie 1936 și care făcea parte din volumul "Istorisiri de vânătoare" (Ed. Cugetarea, București, 1937), prozatorul scria astfel: „Fără îndoială că vânatul și pescuitul sunt cele mai vechi sporturi
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
Reland; și apoi în 1718, într-o descriere mult mai detaliată a textului în limba italiană de către deistul irlandez John Toland. Ambele manuscrise, italian și spaniol, sunt menționate în 1734 de către George Sale în "Discursul preliminar" ("The Preliminary Discourse"), o prefață a Coranului. Traducerea lui Sale a textului Coranului a devenit versiunea standard a acestuia în limba engleză; și grație difuzării acesteia, precum și a "Discursului preliminar", o conștientizare a existenței Evangheliei lui Barnabas s-a răspândit la scară largă în cercurile
Evanghelia lui Barnaba () [Corola-website/Science/331601_a_332930]
-
făcea referire Toland. Unii cercetători ai lucrării susțin originea ei italiană, menționând fraze din Evanghelia lui Barnaba care ar fi foarte asemănătoare cu expresii folosite de Dante și sugerând că autorul evangheliei a împrumutat din lucrările lui Dante, ei iau prefața versiunii spaniole în sprijinul acestei concluzii. Alți cercetători au remarcat o serie de similitudini textuale între pasajele Evangheliei lui Barnaba și diverse texte dintre o serie de vernaculare medievale târzii a celor patru Evanghelii canonice (în engleza medie, în olandeza
Evanghelia lui Barnaba () [Corola-website/Science/331601_a_332930]
-
trebuie căutată în cine știe ce înrâuriri livrești. Pictura noastră naivă, populară, este plină de imagini suprarealiste, rezultate de investigarea visului ca produs al subconștientului. Fiind altoit pe filonul fabulosului folcloric, mitico-magic, n-am ezita să numim acest suprarealism: oltenesc.” Ovidiu Ghidirmic Prefața Albumului de grafică Florin Preda-Dochinoiu, florar, 1999 “O familie de țărani olteni din prea puțin cunoscutul Damian al Sadovei, de Dolj, a comis păcatul benefic de a scoate în lume doi copii însemnați. Zicem însemnați, fiindcă atât CONSTANTIN, cât și
Florin Preda-Dochinoiu () [Corola-website/Science/331700_a_333029]
-
dar posibil din punctul de vedere al artistului. Compoziția, desenul și paleta cromatică folosită de artist sugerează profunda implicare a acestuia în rescrierea unor mituri cunoscute, sentimentul de dragoste ocrotitoare cu care își prezintă personajele alături de care suferă.” Nicolae Ionescu Prefața catalogului expoziției Florin Preda Dochinoiu, decembrie 1994 “Florin Preda Dochinoiu este o certitudine a graficii oltene și nu doar a ei. Nimic de găsit de reproșat, oricât de cârtitor ar fi privitorul specializat.” Viorel Gârbaciu Motru, 27 octombrie 2000 Grafica
Florin Preda-Dochinoiu () [Corola-website/Science/331700_a_333029]
-
3 martie 1878 a Tratatului de la San Stefano. Prima publicare a poveștii în volum a avut loc abia în anul 1890, după moartea scriitorului, când editorul Herșcu Goldner din Iași a tipărit "Scrierile lui Ion Creangă", vol. I, cu o prefață de A.D. Xenopol și o biografie a autorului de Grigore I. Alexandrescu. Poveștile și povestirile lui Ion Creangă sunt axate pe observații morale. Narațiunea epică este completată cu o atitudine umoristică înțeleaptă și binevoitoare față de limitele semenilor, ce exprimă plenar
Ivan Turbincă () [Corola-website/Science/335584_a_336913]