9,297 matches
-
era acela de a-și face datoria în ducerea mai departe la îndeplinire a acestui proiect al său. În acest scop, i-a tratat pe Ferdinand și Maria fără nici un fel de menajamente. "„Regele Carol nu avea nici o afecțiune pentru Principele Ferdinand, îl tiraniza cât putea și îl umilea mai mult decât trebuia.”" Cât despre Maria, Carol afirma simplu că "„o prințesă moștenitoare are doar datorii și singurele sale drepturi sunt cele care decurg din această situație.”" De asemenea, raporturile lui
Ferdinand I al României () [Corola-website/Science/296763_a_298092]
-
1903. În anul 1896, Ferdinand și Maria vor reprezenta familia regală română la festivitățile prilejuite de încoronarea țarului Nicolae al II-lea al Rusiei. În conformitate cu uzanțele caselor regale și într-o încercare de a asigura o implicare mai mare a principelui de coroană în activitățile statului, Regele Carol I decide, în 1896, numirea principelui Ferdinand în calitate de comandant onorific al Regimentului 4 Roșiori. În 1897 principele Ferdinand se îmbolnăvește de o formă gravă de febră tifoidă, care a fost aproape de a-i
Ferdinand I al României () [Corola-website/Science/296763_a_298092]
-
festivitățile prilejuite de încoronarea țarului Nicolae al II-lea al Rusiei. În conformitate cu uzanțele caselor regale și într-o încercare de a asigura o implicare mai mare a principelui de coroană în activitățile statului, Regele Carol I decide, în 1896, numirea principelui Ferdinand în calitate de comandant onorific al Regimentului 4 Roșiori. În 1897 principele Ferdinand se îmbolnăvește de o formă gravă de febră tifoidă, care a fost aproape de a-i cauza moartea. După convalescența și însănătoșirea lui Ferdinand, perechea va pleca și va
Ferdinand I al României () [Corola-website/Science/296763_a_298092]
-
În conformitate cu uzanțele caselor regale și într-o încercare de a asigura o implicare mai mare a principelui de coroană în activitățile statului, Regele Carol I decide, în 1896, numirea principelui Ferdinand în calitate de comandant onorific al Regimentului 4 Roșiori. În 1897 principele Ferdinand se îmbolnăvește de o formă gravă de febră tifoidă, care a fost aproape de a-i cauza moartea. După convalescența și însănătoșirea lui Ferdinand, perechea va pleca și va petrece iarna 1897/1898 pe Coasta de Azur, în compania rudelor
Ferdinand I al României () [Corola-website/Science/296763_a_298092]
-
iarna 1897/1898 pe Coasta de Azur, în compania rudelor Mariei din familia imperială rusă, fapt care va provoca nemulțumirea regelui Carol. Cuplul princiar (și apoi regal) Ferdinand și Maria va avea un număr de 6 copii, din care unul, principele Mircea, a murit la o vârstă fragedă. Primul lor copil s-a născut la numai nouă luni și cinci zile de la căsătoria lor, este vorba despre "principele Carol", născut la castelul Peleș, în 1893. A urmat apoi "principesa Elisabeta" (1894
Ferdinand I al României () [Corola-website/Science/296763_a_298092]
-
Ferdinand și Maria va avea un număr de 6 copii, din care unul, principele Mircea, a murit la o vârstă fragedă. Primul lor copil s-a născut la numai nouă luni și cinci zile de la căsătoria lor, este vorba despre "principele Carol", născut la castelul Peleș, în 1893. A urmat apoi "principesa Elisabeta" (1894), "principesa Maria" (1900), "principele Nicolae" (1903), "principesa Ileana" (1909) și "principele Mircea", născut în ianuarie 1913. Relațiile dintre părinți și copii în familia regală Ferdinand și Maria
Ferdinand I al României () [Corola-website/Science/296763_a_298092]
-
la o vârstă fragedă. Primul lor copil s-a născut la numai nouă luni și cinci zile de la căsătoria lor, este vorba despre "principele Carol", născut la castelul Peleș, în 1893. A urmat apoi "principesa Elisabeta" (1894), "principesa Maria" (1900), "principele Nicolae" (1903), "principesa Ileana" (1909) și "principele Mircea", născut în ianuarie 1913. Relațiile dintre părinți și copii în familia regală Ferdinand și Maria au fost în aparență normale, dar în fapt atât regele cât și regina nu s-au implicat
Ferdinand I al României () [Corola-website/Science/296763_a_298092]
-
s-a născut la numai nouă luni și cinci zile de la căsătoria lor, este vorba despre "principele Carol", născut la castelul Peleș, în 1893. A urmat apoi "principesa Elisabeta" (1894), "principesa Maria" (1900), "principele Nicolae" (1903), "principesa Ileana" (1909) și "principele Mircea", născut în ianuarie 1913. Relațiile dintre părinți și copii în familia regală Ferdinand și Maria au fost în aparență normale, dar în fapt atât regele cât și regina nu s-au implicat în educația copiilor regali așa de mult
Ferdinand I al României () [Corola-website/Science/296763_a_298092]
-
în care fiecare copil regal a crescut în voia lui, fără o educație riguroasă, corespunzătoare viitoarei lor misiuni, formarea personalității lor suferind de lacune serioase. Maria recunoștea că „"nu aveam deloc fire de pedagog"” iar în ceea ce-l privea pe principele Ferdinand, spunea că: „"Nando se ocupă de timbrele lui și de regulamentele militare lăsând educația copiilor în seama primei persoane care insistă să o facă. La el groaza de a nu face cumva ceva ce nu se cuvine îl împiedică
Ferdinand I al României () [Corola-website/Science/296763_a_298092]
-
responsabilitățile sale și era dreptul său în calitate de șef al familiei și de rege. Eșecul educării copiilor familiei princiare în sensul înțelegerii rolului și menirii lor publice a fost „"un produs al cooperării dintre prea multe autorități și prea puțină disciplină"”. Principele Ferdinand a ajuns pe tronul României la 11 octombrie 1914, după moartea regelui Carol I. Era o perioadă crucială din istoria României, marcată de izbucnirea Primului Război Mondial, în care atât familia regală cât și întreaga societate românească era profund divizată în
Ferdinand I al României () [Corola-website/Science/296763_a_298092]
-
pe care îl conducea. Ferdinand și întregul guvern român s-au refugiat, în decembrie 1916, la Iași. Pentru rege și familia sa a fost o perioadă extrem de grea, întrucât în noiembrie 1916, murise de febră tifoidă, la numai 3 ani, principele Mircea, cel de-al șaselea copil al cuplului regal. Au fost nevoiți să-l îngroape în grabă, regina Maria amintind în memoriile ei durerea de a nu putea vizita mormântul din cauza ocupației. România era confruntată cu ravagiile făcute de tifosul
Ferdinand I al României () [Corola-website/Science/296763_a_298092]
-
și care nici nu a mai fost repetat ulterior, regina îi înfruntă pe aceștia, demonstrând pentru prima dată că poate fi un factor politic de care trebuie să se țină seama. Regina l-a câștigat de partea ei și pe principele moștenitor Carol, care în Consiliul de Coroană din 3 martie 1918 s-a opus semnării păcii separate, spunând: „"Sper ca în această țară se va găsi un om de stat care să ajute pe Rege să nu semneze o pace
Ferdinand I al României () [Corola-website/Science/296763_a_298092]
-
care trăia o viață scandaloasă și, încălcând legea monarhică, s-a căsătorit clandestin, la Odesa, cu Ioana Lambrino. Căsătoria a fost, în cele din urmă, anulată la Tribunalul Ilfov, Ioana Lambrino fiind exilată împreună cu fiul nelegitim al lui Carol iar principele fiind trimis într-o lungă călătorie în jurul lumii, pentru „a o uita” pe Ioana Lambrino. La 10 mai 1921, Carol s-a căsătorit, la Atena, cu Elena, fiica regelui Constantin I al Greciei, iar în anul 1921, Ferdinand a trăit
Ferdinand I al României () [Corola-website/Science/296763_a_298092]
-
fost regele României între 20 iulie 1927 și 8 iunie 1930, precum și între 6 septembrie 1940 și 30 decembrie 1947. Este unul dintre puținii foști șefi de stat în viață din perioada celui de-al Doilea Război Mondial. Fiu al principelui moștenitor Carol, Mihai a moștenit de la naștere titlurile de "principe al României" și "principe de Hohenzollern-Sigmaringen" (la care a renunțat mai târziu). Mihai a devenit pentru prima dată rege al României în 1927, după moartea bunicului său Ferdinand, întrucât tatăl
Mihai I al României () [Corola-website/Science/296764_a_298093]
-
1930, precum și între 6 septembrie 1940 și 30 decembrie 1947. Este unul dintre puținii foști șefi de stat în viață din perioada celui de-al Doilea Război Mondial. Fiu al principelui moștenitor Carol, Mihai a moștenit de la naștere titlurile de "principe al României" și "principe de Hohenzollern-Sigmaringen" (la care a renunțat mai târziu). Mihai a devenit pentru prima dată rege al României în 1927, după moartea bunicului său Ferdinand, întrucât tatăl său renunțase în decembrie 1925 la tron și rămăsese în
Mihai I al României () [Corola-website/Science/296764_a_298093]
-
septembrie 1940 și 30 decembrie 1947. Este unul dintre puținii foști șefi de stat în viață din perioada celui de-al Doilea Război Mondial. Fiu al principelui moștenitor Carol, Mihai a moștenit de la naștere titlurile de "principe al României" și "principe de Hohenzollern-Sigmaringen" (la care a renunțat mai târziu). Mihai a devenit pentru prima dată rege al României în 1927, după moartea bunicului său Ferdinand, întrucât tatăl său renunțase în decembrie 1925 la tron și rămăsese în străinătate. Minor fiind, atribuțiile
Mihai I al României () [Corola-website/Science/296764_a_298093]
-
primit titlul creat ad-hoc de "Mare Voievod de Alba-Iulia". Următorul deceniu a fost marcat de exilul mamei sale, pe care putea să o vadă doar câteva săptămâni pe an, când o vizita la Florența. Privat de o veritabilă afecțiune familială, principele Mihai a beneficiat în schimb de o educație aleasă, dar nu a fost pregătit pentru domnie. În septembrie 1939 a debutat al Doilea Război Mondial, iar anul 1940 a marcat sfârșitul României Mari, care a pierdut fără luptă, în decurs
Mihai I al României () [Corola-website/Science/296764_a_298093]
-
de ani, la 25 octombrie 2011, Mihai a ținut un discurs în fața camerelor reunite ale Parlamentului României. În martie 2016 a fost anunțată îmbolnăvirea lui de cancer și retragerea din viața publică. Mihai s-a născut la Sinaia, fiu al principelui Carol (viitorul rege Carol al II-lea) și al prințesei Elena. Din partea tatălui este nepot al Regelui Ferdinand I și al Reginei Maria, iar din partea mamei nepot al Regelui Constantin al Greciei. Astfel, Mihai al României este descendentul celor mai
Mihai I al României () [Corola-website/Science/296764_a_298093]
-
Victoria a Marii Britanii atât pe filieră maternă, cât și paternă. Este văr de gradul trei al reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii. Căsătoria propriu-zisă a părinților săi a fost scurtă și nefericită, din cauza nepotrivirii celor două personalități. În 1925, principele Carol a profitat de o îndatorire protocolară, reprezentarea dinastiei la înmormântarea reginei consoarte Alexandra a Marii Britanii, pentru a nu se mai întoarce în România. S-a întâlnit cu amanta sa Elena „Magda” Lupescu în străinătate și a renunțat la tron
Mihai I al României () [Corola-website/Science/296764_a_298093]
-
Argetoianu, au pledat pe lângă rege să se răzgândească, acesta a convocat un Consiliu de Coroană în cadrul căruia Carol a fost exclus de la succesiunea tronului și din familia regală, primind numele de Carol Caraiman. Prinț moștenitor a devenit fiul lui Carol, Principele Mihai. Deja în 1925 starea de sănătate a Regelui Ferdinand era fragilă, și acesta a murit în iulie 1927, de cancer intestinal. În consecință, Mihai i-a succedat la tron bunicului său. La scurt timp a murit însă și Ionel
Mihai I al României () [Corola-website/Science/296764_a_298093]
-
versat politician. Astfel, prima venirea la putere a lui Mihai a stat sub semnul slăbirii autorității celui mai important partid politic de până atunci. Deoarece Mihai avea doar 6 ani și nu putea guverna, o regență a fost formată din principele Nicolae (al doilea fiu al regelui Ferdinand și unchiul lui Mihai), patriarhul Miron Cristea și Gheorghe Buzdugan, președintele Înaltei Curți de Casație (până la 7 octombrie 1929 când a murit, fiind înlocuit cu Constantin Sărățeanu, consilier la Curtea de Casație). Este
Mihai I al României () [Corola-website/Science/296764_a_298093]
-
avut dintotdeauna o reputație de taciturn. I-a spus odată bunicii sale: "Am învățat să nu spun ce simt și să le zâmbesc celor pe care-i urăsc cel mai mult". La vârsta de 16 ani, Regele Mihai, pe atunci principe moștenitor, a accidentat cu mașina o persoană conform Registrelor Cenzurii, un accident, se pare, cenzurat în presa vremii. Regele Mihai este pasionat de automobile, în special de jeepuri militare. Mihai e pasionat și de avioane, lucrând ca pilot de curse
Mihai I al României () [Corola-website/Science/296764_a_298093]
-
Lordul Robertson, fost secretar general al NATO (1999-2004), Madeleine Albright, fost secretar de stat al SUA (1997-2001), maestrul Vladimir Ashkenazy și regizorul Miloš Forman. Din 2007, Regele Mihai este membru de onoare al Academiei Române. Prin naștere, Mihai deținea titlurile de "principe de Hohenzollern-Sigmaringen" și "principe al României". La 4 ianuarie 1926 a devenit "principe moștenitor", în urma renunțării tatălui său la succesiunea tronului. Între 1927 și 1930 a fost "regele României". După așa-zisa restaurație a lui Carol al II-lea, a
Mihai I al României () [Corola-website/Science/296764_a_298093]
-
general al NATO (1999-2004), Madeleine Albright, fost secretar de stat al SUA (1997-2001), maestrul Vladimir Ashkenazy și regizorul Miloš Forman. Din 2007, Regele Mihai este membru de onoare al Academiei Române. Prin naștere, Mihai deținea titlurile de "principe de Hohenzollern-Sigmaringen" și "principe al României". La 4 ianuarie 1926 a devenit "principe moștenitor", în urma renunțării tatălui său la succesiunea tronului. Între 1927 și 1930 a fost "regele României". După așa-zisa restaurație a lui Carol al II-lea, a devenit "principe moștenitor" din
Mihai I al României () [Corola-website/Science/296764_a_298093]
-
stat al SUA (1997-2001), maestrul Vladimir Ashkenazy și regizorul Miloš Forman. Din 2007, Regele Mihai este membru de onoare al Academiei Române. Prin naștere, Mihai deținea titlurile de "principe de Hohenzollern-Sigmaringen" și "principe al României". La 4 ianuarie 1926 a devenit "principe moștenitor", în urma renunțării tatălui său la succesiunea tronului. Între 1927 și 1930 a fost "regele României". După așa-zisa restaurație a lui Carol al II-lea, a devenit "principe moștenitor" din nou, iar la propunerea lui Mihail Manoilescu i-a
Mihai I al României () [Corola-website/Science/296764_a_298093]