9,377 matches
-
pune cruce / Dintr-o creangă de măr dulce. În această lume de pe Valea Izei, înconjurată din toate părțile de munți, preistoria s-a întâlnit în mod miraculos cu postistoria, așa cum uneori apusul lunii continuă spre dimineață și se întretaie cu răsăritul soarelui, de nu mai știi care e un astru și care altul, și această atingere a extremelor temporale și paradigmatice de civilizații a produs în ființa mea tânără de atunci un scurtcircuit din ale cărei energii mă hrănesc și acum
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
19-20. Intru În pridvorul bisericii, dau mulțumire lui Dumnezeu, mă Închin și apoi privesc pictura de pe pereții de aici până vine părintele superior, fiindcă fusese anunțat de venirea mea. Am văzut o frumusețe de pictură. În pridvor, pe partea de răsărit a bisericii este pictată harta României În toată splendoarea ei. Sunt punctate județele țării cu biserici și chipul Sfintei Cruci. În partea de sus, pe hartă, este pictată icoana Maicii Domnului cu Pruncul În brațe. De o frumusețe uimitoare și
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
toți să vedem / Că astăzi ni S-a născut/ Proorocia de demult: Că se va naște Hristos, / Mesia, chip luminos, / Din Fecioara Maria / Și din neamul lui Avraam, / Din sămânța lui David / Și din Duh Sfânt zămislit. / Trei crai de la răsărit / Lanchinare au venit, / Daruri scumpe aducând / Și către Hristos cântând: / Culcă-Te, Împărat Ceresc / În sălaș dobitocesc. Te culcai pe fân uscat / De Îngeri Înconjurat. / Craii Te vor lăuda / Și mărire Îți vor da: / Slavă Întru cei de sus / Și
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Înfățișează o mulțime cu făclii și obiecte de luptă și este zugrăvită pe chipul lor multă ură. Iar În fruntea și mijlocul lor este Iuda conducându-i. În fața lor, Mântuitorul blând Îi Întreabă pe cine caută. Iar pe peretele dinspre răsărit vezi o altă icoană tot așa mare și te Înspăimântă ce poți vedea. Este tot acea mulțime multă cu torțe, furci, ciomege și alte obiecte de luptă și multă ură pe fețele lor. Și cum Sf. Apostol Petru a tăiat
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Mult șes cu multă verdeață, copaci de multe feluri cu stoluri de păsări care se Întrec În cântul lor. Sunt și câteva clădiri cu magazine. Iordanul este un râu frumos și liniștit care trece agale, mi se pare că spre răsărit. Pe malurile râului sunt mulți copaci Înalți, frumoși și umbroși. Parcă s-ar uni deasupra râului, că sunt pe ambele părți. Sunt atât de frumoși și plăcuți. Mai ales că se aud păsărelele cu glasul lor fermecător. În acest râu
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
noi din sfințenia locului. Cugetăm la viața aspră pe care a trăit-o Sfântul. Peștera este ca o scobitură În piatră, În munte, de Înălțimea unui om și cam de 1,50 m de lată cu un gemuleț mic spre răsărit. Foarte simplu, nici pat, nici masă. Avea doar din piatră ca un pat pe care dormea. Și foarte puțin dormea. Mai mult se ostenea cu rugăciunea. Dormea pe piatră, mânca rădăcinoase și fructe din pădure și haină aspră purta. Dar
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Dar imediat după ce au trecut evreii, Domnul a dat drumul valurilor și au Înecat pe toți egiptenii. Mare ești Tu, Doamne, și minunate sunt lucrurile mâinilor Tale! Ce minune mare! I-a salvat. Marea Roșie are mai multe culori. Dimineața, la răsăritul soarelui e mai grena, peste zi valurile au multe culori, iar la asfințit de soare altă culoare. Se spune că și Irod avea palat la Marea Roșie. Și aici, la acest palat, și-a serbat ziua de naștere. Aici i-a
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
la Înțelegere cu părintele Irineu, cât să le ofere, și ne-au alungat. Eram cu toții obosiți și fără să ne odihnim a trebuit să plecăm. Vă imaginați ce supărați puteam fi, era singurul loc din lume de unde se poate vedea Răsăritul Soarelui la 430 dimineața. Unicul loc În lume! După efortul nostru făcut pe Întuneric, la lumina lunii, merita să-l vedem. Dimineața se deschidea și biserica de pe munte și participam și noi la slujbă, dar așa, nici măcar n-am văzut
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
unde a stat pentru ultima oară cu picioarele pe pământ. Acum este un arab acolo și este Închis. Dacă Îi oferi ceva bani Îți deschide să intri și să vezi. Betfaghe Ca la 2 km depărtare de Muntele Eleonului spre răsărit este un sătuc. Din acel sătuc a fost adus mânzul unei asine pentru Domnul. Domnul Iisus a urcat pe mânz, și a intrat În Ierusalim, cu câteva zile Înainte de Răstignire. S-a construit ca o capelă pe acel loc unde
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Încă mai trăiesc fiecare moment pe care Îl povestesc sau la care mă gândesc. Parcă Îl văd acum. Parcă aș fi acolo. Da! Cu duhul. Și cu gândul. Valea lui Iosafat Valea Chedronului Între Muntele Ierusalimului și Muntele Eleonului spre răsărit se vede o vale foarte mare și largă. Se vede până departe spre Râul Iordan. Acolo se spune că va fi Judecata Universală. Acolo va fi mai Întâi Armaghedonul, va fi o luptă mare Între forțele Binelui și ale răului
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
va spune cineva: Iată-L pe Hristos colea! Înăuntru, În chilie ... S-au departe-i În pustie! N-ascultați! Că mulți Hristoși Răsări-vor mincinoși Înșela-vor mult popor Crezământ să nu dați lor! Precum fulgerul ivit De acolo din răsărit Până la apus se-arată Strălucirea-i dintr-o dată Astfel fi-va-n omenire Și cu-a Fiului venire Astfel va veni de sus Fiul Omului, Iisus! Și-or vedea popoarele Strălucind ca soarele Coborându-se pe nori Îngeri va trimite
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Veniți cu toți să vedem Astăzi s-a născut Prorocirea de demult Că se va naște Hristos Mesia Chip Luminos Din Fecioara Maria Și din neamul lui Avram Din sămânța lui David Și din Duh Sfânt zemislit Trei Crai de la Răsărit La-nchinare au venit Daruri scumpe aducând Și către Hristos cântând Culcă-Te Împărat Ceresc În sălaș... dobitocesc Te culcai pe fân uscat De Îngeri Înconjurat Craii te v-a lăuda Și mărire Îți va da Slavă Întru cei de sus
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
de 3 august după ora 6 seara, și printre alte discuții cu caracter social economic au discutat chestiuni politice în raport cu mersul războiului din Răsărit și din Italia, s-a exprimat despre armata germană că este neputincioasă, pe toate fronturile în răsărit îi bate rușii de îi rupe așa îi bate de nu mai poate face un pas înainte și se retrag strategic o spun nemții, ei se retrag de nevoie că nu poate rezista forței rușilor, iar pe italieni a spus
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
În realitate, suspectul nu atenta cu nimic la siguranța statului, după cum s-a putut constata în urma percheziției la domiciliu și a supravegherii atente, fiind, mai degrabă, „beneficiarul” unei nedorite popularități, decât agitator. În altă ordine de idei, soarta războiului în răsărit a fost o temă de interes major pentru lucrătorii din cadrul Atelierelor Nicolina. Întrevederile liderilor politici, înaintarea frontului sau eșecurile puterilor Axei reprezentau tot atâtea subiecte discutate de muncitori, care dădeau bătăi de cap agenților de poliție ce aveau Atelierele sub
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
scopul înarmării pentru un nou război mondial. Pe lângă războaiele de cotropire, pe care le duceau pretutindeni pe glob, în alianță cu „trădătorul Tito” și „călăul Franco”, capitaliștii anglo-americani trecuseră la remilitarizarea Germaniei apusene și a Japoniei imperialiste. În schimb, în răsărit, în lagărul muncii oneste, în frunte cu Uniunea Sovietică și țările cu o democrație populară - cea instaurată cu tancurile Armatei Roșii - se poartă o luptă acerbă pentru menținerea păcii și creșterea productivității. Textul în sine oferă o imagine fidelă asupra
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
fost nevoiți să părăsească fabrica, pentru un alt loc de muncă sau pentru șomaj. Devenită societate pe acțiuni, fosta întreprindere a început să piardă personalul calificat, foștii parteneri de afaceri tradiționali (prăbușirea comunismului a dus și la transformarea piețelor din Răsăritul Europei, afectate de dispariția C.A.E.R. precum și la abandonarea altora, din lumea arabă) și comenzile aferente. Căderea regimului comunist a găsit uzina într-o situație vulnerabilă. Nu era pregătită să facă față tranziției spre economia de piață postdecembristă. O
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
actul de editare, răbdarea și competența ei profesională mi-au fost alături în ultima vreme și mi-au spulberat numeroase îndoieli. Vasile Calestru Huși, 27 iulie 2010 I. CONSIDERAȚII GENERALE CU PRIVIRE LA GEOGRAFIA ȘI PREISTORIA ZONEI HUȘENE Așezat în partea de răsărit a județului Vaslui, într-o mică depresiune, larg deschisă către râul Prut, care constituie hotarul cu Republica Moldova, în centrul fostului județ Fălciu, orașul Huși este înconjurat din trei părți de dealuri acoperite cu vii, livezi și păduri, toate la un
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
-și părerea pe aceste documente, Melchisedec considera că boierul Husul stăpânea o moșie întinsă, care cuprindea nu numai locul unde s-a format târgul Huși, vatra satului Buzești și bucata de pământ dinspre râul Elan, dar și un loc la răsărit de Prut, pe râul Sărata, unde fusese odată târgul Sărata. Or, desființarea acestui târg trebuie să fi fost o consecință a deplasării locuitorilor spre Huși, a cărui înființare coincide cu acele timpuri. Prin ispisocul din 23 ianuarie 1502, Ștefan voievod
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Huși nu a fost construită o cetate. Cetățile Chilia și Cetatea Albă, pierdute în 1484, au avut o mare importanță în strategia de apărare a Moldovei, dar și în dezvoltarea economiei: acum a fost înreruptă legătura comercială între Apusul și Răsăritul Europei, fapt reflectat în diminuarea veniturilor Vistieriei domnești. Istoricul D. Ciurea a stabilit o legătură între evoluția târgului Huși și dezvoltarea căii comerciale spre Galați, după pierderea Chiliei (1484) și, în general, se consideră că orașul a cunoscut o mai
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
în partea de sud-est a orașului Huși, satul este străbătut de pârâul Drăslăvăț. Chiar de la înființarea Episcopiei, a intrat în patrimoniul ei. Moșia Plopeni se învecina la sud cu moșia Cârligați (astăzi satul Pădureni), la sud-est cu moșia Voloseni, la răsărit se întindea până la Pruteț, la locul numit Cotul Stejarului. Informația lui Gh. Ghibănescu, privitoare la întemeierea satului în 1592 este îndoielnică, deoarece afirmația nu are susținerea documentară („Documentele ne arată...”). Istoricul consemna că satul nu era „așa de tare populat
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
află orașul Vaslui, depărtat de Huși cu patru miliare ungurești - est oppidum waslo distans Ungaricis milliaribus - care întrece cu mult pre Huși prin frumusețea locului, căci este lung și în lat situat pe o colină, la apus râul Bârlad, la răsărit pârâul Vaslui îl înfrumusețează”. Raportul său, scris în limba latină, asupra Observațiunii generale a tuturor bisericilor de ritul romano-catolic din provincia Moldova (Codex Bandinus) este unul din cele mai importante memorii de călătorie din secolul al XVII-lea privind țările
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și rânduielile din Moldova. Despre poziția geografică a târgului Huși, episcopul catolic scria că „se întinde pe trei coline despărțite de o vale adâncă, de unde poate fi numit «târgul celor trei coline»”. Interesante sunt informațiile despre viile de la Huși: „La răsărit are vii, aflate în apropiere pe o colină mai înaltă și mai lată; spre apus și spre miazăzi sunt dealuri acoperite cu păduri, <iar> unele părți ale celor aflate mai aproape sunt plantate cu vii care aparțin unui sat valah
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
al naturii” l-a emoționat și pe scriitorul Virgil Caraivan, atunci când l-a vizitat, în 1926. Din gara Crasna, un tren mititel, cu vagoane puține, îl duce la Huși. Pe dealul Dobrina, scriitorului i se arată înaintea ochilor, „în splendoarea răsăritului de soare”, o priveliște încântătoare, „cu mărețele biserici ale Hușilor”, cu mulțimea de case mici, „înconjurate ca de un brâu de flori, de colanul nesfârșit al viilor”. Fascinat de „orașul liniștit”, „curat și binișor întreținut”, el descrie aceste locuri pitorești
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
seamă a soliei (contelui Iosif Podoski), găsea la 18 august 1760, că Hușii erau un „oraș destul de frumos”. Nu frumos, ci „însemnat” îi apărea orașul lui Peter Zöld (1706-1767), care scrisese Călătorie în Moldova și notase: „este în partea de răsărit a Moldovei, la râul Prut în însemnatul târg Huși” (subl. ns.). Ori a citit în alte cărți de călătorie, ori a preluat informația orală, conform căreia locuitorii erau „unguri”, „urmașii acelor husiți unguri pe care i-a alungat regele Matei
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
misionari de la Huși, Răchițeni, Călugăra și Grozești: ei primeau 25 de scuzi pe an, iar celorlalți nu li se dădea nimic. Misionarul descrie orașul Huși, împrejurimile, locuitorii și bisericile sale, ortodoxe și catolice. După zile de mers de la Săbăoani spre răsărit, ajunge la Huși, care i se pare „un oraș mic și prăpădit (!)”, unde se găsea ceea ce el numește reședința episcopală a moldovenilor. Aici erau 65 de case de catolici cu 300 de suflete. Biserica catolică din oraș era descrisă astfel
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]