7,546 matches
-
PENEȘ CURCANUL: Eram în armată în 1877 când Rusia a pornit războiul împotriva Imperiului Otoman. Făceam parte din Regimentul 7 Dorobanți care mai târziu și-a schimbat denumirea în Regimentul 13 Dorobanți. În aprilie 1977, România a decretat mobilizarea și regimentul meu a plecat spre București; am trecut Dunărea prin fața cetății Nicopole. Regimentul meu a primit ordin să se apropie de întăriturile otomane de la Grivița 1. REPORTERUL: În aceste lupte v-ați remarcat și dumneavoastră și ați fost avansat la gradul
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
împotriva Imperiului Otoman. Făceam parte din Regimentul 7 Dorobanți care mai târziu și-a schimbat denumirea în Regimentul 13 Dorobanți. În aprilie 1977, România a decretat mobilizarea și regimentul meu a plecat spre București; am trecut Dunărea prin fața cetății Nicopole. Regimentul meu a primit ordin să se apropie de întăriturile otomane de la Grivița 1. REPORTERUL: În aceste lupte v-ați remarcat și dumneavoastră și ați fost avansat la gradul de sergent dacă îmi aduc aminte bine. PENEȘ CURCANUL: Așa este. Dar
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
-n noi, domnule maior, n-o să facem Vasluiul nostru de rușine.” REPORTERUL: Și v-ați ținut de cuvânt? PENEȘ CURCANUL: Tu ce crezi? Bineînțeles! Redanul din fața Griviței 1 a fost cucerit iar a doua zi după atac, pe 28 august, Regimentul 13 Dorobanți a primit înalta distincție „Steaua României” iar eu am primit Ordinul „Steaua României cu spade”. Iar la 30 august 1877, reduta Grivița 1 a căzut în mâinile noastre. Apoi, neam îndreptat spre cucerirea Griviței 2, unde, din nefericire
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
războiul de independență. Printre aceste poezii se număăr și „Peneș Curcanul”. Dvs sunteți Peneș Curcanul? PENEȘ CURCANUL: Nu știu. Doar Vasile Alecsandri vă poate răspunde la această întrebare. Poate prin această poezie poetul a dorit să-i premărească pe dorobanții Regimentului 13 format din ieșeni și vasluieni. REPORTERUL: Ce alte medalii și distincții ați mai primit pentru participarea la războiul de independență? PENEȘ CURCANUL: Pe lângă ordinul „Steaua României cu spade”, de care deja am menționat, am mai primit medaliile „Trecerea Dunării
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
la acest spital se internau și pacienți militari în termen, iar pentru hrană și medicamente se alocau câte trei lei pe zi. Numai în primul trimestru din 1861, au fost internați 16 militari care aparțineau Batalionului II din Vaslui a Regimentului 13 Dorobanți din Iași. Din raportul întocmit în primul an de funcționare, 1860, de către Doctorul Ignat Markstein și semnat și de doctorul Benjamin Tausig, reiese nu numai mișcarea bolnavilor, dar și unele intervenții efectuate la acea vreme în spital: rezecții
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
arondismente: Negrești, Ivănești, Codăești și Vaslui. Un moment important în istoria modernă a României l-a constituit Războiul pentru independență a României din anii 1877-1878. Orașul Vaslui și zona din jur a participat cu Batalionul II, care făcea parte din Regimentul 13 Dorobanți din Iași, înființat la 26 noiembrie 1876. Batalionul, cu sediul în Vaslui, era compus din 4 companii: Vaslui, Negrești, Stemnicu și Racova. O contribuție însemnată în organizarea asistenței sanitare în timpul Războiului pentru independență a avut-o generalul Dr.
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
spitalului, primirea bolnavilor, regimul alimentar, procurarea medicamentelor. După luptele de pe Jiu, urmată de ocupația germană, răniții au fost evacuați cu trenuri sanitare speciale în Moldova rămasă neocupată. Printre răniții refugiați s-a aflat și eroina neamului nostru Ecaterina Teodoroiu din Regimentul 18 Gorj. A fost repartizată pentru prima dată la un spital improvizat într-o tabără de cercetași din Vaslui, după care a fost mutată la Spitalul Regina Maria din Iași. După însănătoșire a părăsit Iașul și a fost repartizată la
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
vor lua ființă: Societatea de Cruce Roșie (1876) și Societatea Științelor Naturii (1865). A condus două reviste medicale: “Monitorul medical” (1862) și “Gazeta medicală” (1865). A venit de foarte multe ori în Vaslui împreună cu dr. Gustav Otremba cu ocazia inspecției Regimentului 25 Racova, iar, împreună cu dr. Iacob Felix, a controlat și ajutat Spitalul Drăghici. O contribuție deosebită a avut-o dr. Carol Davila în timpul Războiului pentru Independență (1877 1878). Împreună cu dr. Colonel Ion Russ și cu dr. Colonel Gustav Otremba, a
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
unica farmacie din centrul orașului. În timpul primului război mondial când țara era ocupată de germani în proporție de 2/3, la Spitalul din Vaslui, într-o tabără improvizată, printre răniți s-a aflat și eroina de la Jiu, Ecaterina Teodoroiu, din Regimentul 18 Gorj. Tot în timpul primului război mondial, marele muzician George Enescu, a susținut concerte pentru răniți acompaniat de pianistul Caravia. În anul 1930, soția primarului de atunci, Nadina Buzdugan, călărind la o vânătoare, calul s-a împiedicat de o buturugă
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
Stat Maghiar și la Institutul Pedagogic Ortodox Român din Caransebeș (1916-1920), iar mai târziu urmează cursurile unor școli militare. A funcționat un timp ca profesor la Școala CFR din Timișoara, în 1929 intrând în armată, cu gradul de sublocotenent, la Regimentul de Vânători din Timișoara, de unde a fost mutat în 1942 la Marele Stat Major. În 1947 a devenit director al Regionalei Banat a Arhivelor Statului. Debutează cu publicistică în 1920 la „Banatul românesc”. Primele poezii i-au apărut în 1921
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288957_a_290286]
-
Stalingrad, vecinii germani ai Diviziei 20 română au urmărit “masele de tancuri sovietice și valurile de infanterie în cantități nemaivăzute înainte, avansând împotriva românilor”. Remarca aparține lui Bruno Gebele, comandantul unui batalion de infanterie. Acesta fusese în contact cu comandantul regimentului învecinat, colonelul Gross, care vorbea bine germana. “Unitățile românești aveau un singur tun anti-tanc!, tras de cai, pentru întregul sector”. Gebele a urmărit atacul dintr-un punct de observare din sectorul său și a consemnat că “românii au luptat vitejește
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
Cifra probabilă, inclusiv 1 Antony Beevor, Op. cit., p. 353; 2 Ibidem, p. 370; - 79 aliații și hiwi, era cam de trei ori și jumătate mai mare: aproape 290.000 de oameni. Printre aliați, se numărau rămășitele a două divizii românești, regimentul croat de pe lângă Divizia 100 infanterie ușoară și o coloană de mijloace de transport auto italienească, ai cărei șoferi aleseseră un moment prost să vină să caute lemne în ruinele Stalingradului 1. Viața soldaților români în acest infern nu putea fi
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
de frig. Zăpada, ploaie deasă, îngheț, apoi dezgheț brusc. Noaptea șoarecii iți trec peste față.” Progresivă infestare a hainelor a început în zilele haotice ale încercuirii, când erau în continuă mișcare. “Pacostea păduchilor era înfricoșătoare”, scria un caporal dintr-un regiment de tancuri “pentru că nu puteam să ne spălăm, să ne schimbăm hainele sau să-i vânăm. În cască, am găsit cam 200 de astfel de fiare mici și credincioase”1. Frigul și foamea făceau ca soldații, când nu erau în
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
Stalingrad, vecinii germani ai Diviziei 20 română au urmărit “masele de tancuri sovietice și valurile de infanterie în cantități nemaivăzute înainte, avansând împotriva românilor”. Remarca aparține lui Bruno Gebele, comandantul unui batalion de infanterie. Acesta fusese în contact cu comandantul regimentului învecinat, colonelul Gross, care vorbea bine germana. “Unitățile românești aveau un singur tun anti-tanc!, tras de cai, pentru întregul sector”. Gebele a urmărit atacul dintr-un punct de observare din sectorul său și a consemnat că “românii au luptat vitejește
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
că Operațiunea Uranus prinsese în cursa circa 86.000 de oameni. Cifra probabilă, inclusiv aliații și hiwi, era cam de trei ori și jumătate mai mare: aproape 290.000 de oameni. Printre aliați, se numărau rămășitele a două divizii românești, regimentul croat de pe lângă Divizia 100 infanterie ușoară și o coloană de mijloace de transport auto italienească, ai cărei șoferi aleseseră un moment prost să vină să caute lemne în ruinele Stalingradului. Viața soldaților români în acest infern nu putea fi cu
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
de frig. Zăpada, ploaie deasă, îngheț, apoi dezgheț brusc. Noaptea șoarecii iți trec peste față.” Progresivă infestare a hainelor a început în zilele haotice ale încercuirii, când erau în continuă mișcare. “Pacostea păduchilor era înfricoșătoare”, scria un caporal dintr-un regiment de tancuri “pentru că nu puteam să ne spălăm, să ne schimbăm hainele sau să-i vânăm. În cască, am găsit cam 200 de astfel de fiare mici și credincioase”. Frigul și foamea făceau ca soldații, când nu erau în posturile
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
pe Ion, care, interpretat de un fascinant George Vraca tânăr, se numește, semnificativ, Străjeru, în vreme ce pe Ilie ( Niculescu-Brună) îl cheamă doar Păduraru. Respins de Ileana, Ilie sare la bătaie, dar e biruit de Ion. Sunt mobilizați pe front în același regiment. În vreme ce Ion își face datoria cu eroism, fiind grav rănit, Ilie dezertează pentru a o lua în posesie pe Ileana. Secvența- cheie este cea a pedepsirii lui Ilie pentru fuga de sub arme. Un intertitlu anunță : „Își va primi pedeapsa cuvenită
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
în armată, cu gradul de maior, și participă la asaltul Plevnei. Cu acest prilej compune poezia Marșul călărașilor, care, pusă pe note de I. Mețescu, a fost tipărită și răspândită pe foi volante de societatea Junimea. Ajunge colonel, comandant de regiment și de garnizoană la Bacău, Buzău și Brăila. În 1893, ca urmare a unor conflicte cu superiorii, părăsește definitiv armata, puțin timp înainte de a avea dreptul la gradul de general. În 1894 este ales membru corespondent al Academiei Române. Ș. a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289636_a_290965]
-
statuată ca precedent istoric legitimator al unirii din 1918. Ca atare, nimic surprinzător în investirea unui asemenea volum de energii simbolice în hiperbolizarea semnificației unirii din 1600. Ce frapează este modul în care alte personaje istorice au fost racolate în regimentul de unificatori (în intenție) a fragmentatei vetre românești. Neașteptată este românizarea moldovenilor Ștefan cel Mare, Rareș cel Mare și Vasile Lupu în imediatul postludiu al unirii din 1859. Într-un manual de Istoria Romaniloru publicat tocmai în anul unirii, A
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
până la transmiterea documentelor doveditoare l-a trimis pe proaspătul doctor în drept să facă armata la Depozitul de furaje al Bucureștilor, un loc nedemn, în opinia personajului nostru, pentru statutul și pregătirea să, dorind să fie transferat la un alt regiment "convenabil culturii ce posedă"30. Astfel, îl ruga pe Eugen Mavrodi să ceară de la Secretariatul Universității Noi măcar "bacalaureatul [...] obținut de la Liceul Mihai Viteazul din București, pe care il reține pe nedrept" și să certifice Depozitului de furaje din capitală
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
toata literatura universală, a crezut că dacă moștenea firea de boem a poetului, a moștenit și geniul"60. Era conștient însă că nu era așa! Tot Gheorghe Eminescu evocă în amintirile sale un moment în care Victor, propaspăt mobilizat în Regimentul I Geniu, s-ar fi întâlnit la Iași cu Alexandru C. Cuza, care îi fusese profesor, și ar purtat această conversație: "Mă Victore, de câte ori te văd, îmi amintești prietenia care am avut-o cu moși-tu. Dar spune drept, este
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
la servitoarele lui care erau și ale negustorilor jidani, după voturile cărora umbla și... adrisantul. Într-o notă publicitară erau invitați alegătorii aflați în cimitirele urbei „precum cimitirul Eternitatea, Trei Erarhi și cimitirul evreiesc de la Hanul Epure și cel din regimentele de roșiori, să se prezinte la primărie pentru a-și ridica cărțile de alegători pentru comună." Erau tușați și vitriolați tot felul de opozanți din Bârladul acestui timp: Dorneanu de la țărăniști „agățat acum de barba dlui Iorga", Simionescu, Georgescu, Lupașcu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
lor, gospodăriile, cu teren și multe atenanse au fos t înstrăinate. Dar nu mai arată ca pe vremea lor... Duh Nou, Bârlad, anul III nr. 3‐4 martie - aprilie 1938, p. 18 - 19 se ocupă despre faptele de arme ale regimentului bârlădean - 12 Infanterie „Cantemir”. * Dihonia intrată în „Asociația învățătorilor” de la județul Tutova, venită în conflict și cu „tagma” profesorilor, pentru interese sindicale, dar mai ales profesionale, este descrisă și de I.C. Antonovici când vorbește despre Ștefan Toporaș, ajuns la un
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Just Filipescu (Cuget în zig-zag), preot Const. P. Beldie (Intelectualii și biserica), Gif (Contribuția femeilor la sarcinile impuse de vremuri), G. Nedelea (Cele două vulpi... - traducere). În revista cu numărul 1, din ianuarie 1942, soldatul Th. Călin Delapraja dintr-un regiment de cavalerie semna și expedia poezia “Scrisoare de pe front”, apărută în revistă; îl reîntâlnim și în alte numere: în numărul 4 din aprilie 1942 cu poezia „Primăvara” iar în luna mai 1942 cu poezia „Flori de-o clipă”. Au mai
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
revistă mai semnau:I. Antonovici, I. Cașu, I . Ciolan, Z. Corlăteanu, V.C. Nicolau, pr. Gh. Vartolomeiu, pr. T. Bălășel, A.Gorovei ș.a. * Adesea, în primii ani, revista făcea popularizarea muzeului Al Saint - Georges din Bârlad. Muzeul era opera ofițerului de la regimentul 2 roșiori Bârlad, bun colaborator la revista Miron Costin, îndrăgostit de arhivistică. După ce și‐ a realizat o colecție cu piese din trecutul poporului nostru a deschis la Bârlad primul muzeu particular unde inițiatorul era custode, muzeograf dar și îndrumător al
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]