8,987 matches
-
crud în România ca represiune fizică, nu a reușit ce a reușit Ceaușescu ulterior prin persuasiune. Ceaușescu este cel care, practic, a reușit comunizarea României. Iar comunizarea României a fost un proiect reușit, în vreme ce comunizarea Poloniei nu a fost o reușită. Niciodată ! Acolo a fost o bătĂlie continuă și la un moment dat balanța a înclinat în favoarea celor care ținuseră steagul sus. Iar cei care ținuseră steagul sus erau Biserica, stu‑ dențimea, fermierii, sindicatele libere și intelectuali mar‑ xiști precum Kołakowski
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
să negocieze ultima cru‑ ciadă ; cam prin timpul lui Ștefan cel Mare - unul din proiectele de cruciadă care nu s-au mai făcut, după căde‑ rea Constantinopolului, într-o ultimă încercare de a-i împinge pe turci înapoi. Evident că reușita proiectului ar fi trasat altfel destinul României. Trebuie să ai 20 de ani ca să te gândești la așa ceva, să încerci să prinzi istoria din urmă și să o întorci. Celălalt personaj - care mi-a făcut o mare impresie, căci atunci
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
folosit ca mijloc predilect, pentru atingerea țelurilor sale, crearea unei noi mitologii. Acum, la distanță temporală și în climatul democratic în care viețuim, este de natura evidenței că experimentul construirii acestei mitologii "à rebours" a fost, în mare parte, o reușită. Cum remarca Lucian Boia, în lucrarea pe care a coordonat-o, Miturile comunismului românesc (Editura Universității București, 1995), în primul eseu: "Mitologia comunistă se afirmă în aceeași măsură ca deterministă și voluntaristă, libertară și totalitară, democratică și elitistă, internaționalistă și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
între torționari. Un colonel, Marin Constantinescu, îi organizează în comitete ce urmăreau educarea partinică a celor din lagăr. Comunismul a fost o societate a suspiciunii generalizate. Țandără avea un comitet secret care supraveghea comitetul constituit oficial, conform indicațiilor colonelului. După reușita deplină în organizarea lagărului, va primi sarcină să meargă periodic, pe cîte 30-35 de zile, la Spitalul nr. 9, cu promisiunea personală a tovarășului Teohari Georgescu că în scurt timp va fi grațiat, dacă, se înțelege, va lucra bine. Era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
o seară, ce ? Puteai s-o spui de la bun început. — Puteam și poate trebuia, dar am zis să-ncerc totuși. — O, dar, dragul meu Cristian, răspunde imediat profe- sorul pe un ton ironic, ce om conștiincios, plin de ambiție și reușită ești mătăluță... Ia, hai, povestește-ne tu mie și colegilor tăi, dacă tot nu cânți azi, unde mai exact ai fost tu aseară, de te-ai distrat așa bine ? Poate mergem și noi, că doar nu ne-om fi pocăit
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
glumit despre amicul său. „N-au mai avut chef de nimic.“ Lăsa toate răutățile să treacă și mergea înainte. În fiecare seară o altă sală arhiplină de urale și aplauze, de bucurie și muzică, de dans și petrecere, atât de reușită, că închideau gura oricărui invidios. Și-apoi iar stătea ore întregi dimineața la birou sau în pat în camera de pe Cobălcescu, printre tone de foi și caiete cu cântece. Ore întregi, prin fum de țigară, printre pahare de vin, uneori
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
cu o viteză nemaiîntâlnită. Iar dacă pe de o parte societatea devine tot mai agitată, mai colorată și mai liberă ca oricând până atunci, pe de alta, tensiunile politice și vărsarea de sânge tot mai crudă știrbesc din entuziasmul noilor reușite. Carol al II-lea este din ce în ce mai huiduit pentru decizi- ile sale aproape fasciste, mai întâi alegându-și singur miniștrii în ianuarie 1938, pentru ca o lună mai târziu să înceapă desființarea partidelor politice, astfel încât să-și asigure puterea supremă în stat
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
pe un sclav. Ce artă e aceea fără libertate ? Și mai mult, ne coboară pe toți la statutul unui om de rând, de parcă oricine ar putea face ceea ce am făcut noi. S-a aruncat cu noroi peste orice fel de reușită, arătând numai distracțiile noastre ca pe niște destrăbăleli odioase, în timp ce preaslăvit este sclavul care muncește pe șantier și în uzine fără să știe de ce, care nu-și pierde timpul cu gânditul și mai ales cu trăitul. Prostia, pare- se, va
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
a fost pustie și nicio femeie frumoasă nu a mai călcat pe-acolo, în speranța că-l va cuceri pe cel mai mare interpret al timpului său. Am ținut la tine ca la copilul meu, m-am bucurat de fiecare reușită, care veneau una după alta, când înregistrai șlagăr după șlagăr ce urmau să fie fredonate în tot orașul. Și plângeam ca propria-ți mamă când auzeam până și cel mai mic zvon neadevărat, care circula prin oraș sau prin ziare
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
și monstruos, un tsunami cu ale cărei efecte dezastruoase luptăm și azi, În economie, politică, dar și În mentalități. Să fie oare o caracteristică „lașă” a firii sau a conștiinței umane aceea de a-și atribui, ca responsabile, doar victoriile, reușitele personale sau colective și de a ne da În lături când trebuie să ne afrontăm „minusurile”, eșecurile, erorile, derapajele dese, falsele entuziasme și chiar și falsele victorii?! Dar eu cred - sper și sunt convins că nu sunt singurul care gândește
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
și schimbătoare. Și dacă sub dictatură, noi, scriitorii, trebuia, uniți cum n-am mai fost nicicând și bucurându-ne de o complicitate enormă a publicului larg, al lectoririlor care, În cei mai buni dintre noi și În textele noastre, cele reușite, „curate”, citeau și descopereau nu numai valențele „creierului”, dar și pe cele ale „inimii”, trebuia doar să supraviețuim, cu cât mai puține pierderi, cu cât mai puține reale sau false compromisuri -, acum, după ’89, ne-am simțit, obligați sau „chemați
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
limbă latină, e drept, dar de restrânsă circulație - precum limba suedeză, de altfel, al cărei Institut decernează cele mai prestigioase premii literare și științifice! -, cu o cultură relativ recentă și o literatură care În valorile ei majore este uneori o reușită și necesară „imitație”! - după marile modele apusene ale genului -, că În ciuda acestor lucruri (precum și ale altora, nu mai puțin importante, cum ar fi spiritul nostru orientalo-fatalist, Înclinat spre depresie, și o slabă, proastă solidaritate intelectuală, un excesiv și anarhic spirit
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
cuvinte slave)? S-a Încercat să se spună, mai pe latinește, amor; cuvântul Însă nu a prins decât cu o nuanță de ironie. Dragostea românilor se declină și astăzi tot În slavonă. Până la urmă, modernizarea limbii române a fost o reușită. Soluțiile extreme nu au prins. S-a procedat radical, dar până la o anume limită. Dacă s-ar fi mers mai departe, se risca ruperea În două a limbii: o limbă pentru popor și o alta pentru elite (ceea ce s-a
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
a ajuns la București la 10 mai 1866 și a fost proclamat domnitor al României; din nou Europa s-a trezit În fața unui fapt Împlinit. Cu o eficiență neînchipuită, românii marcau punct după punct În jocul european. Cea mai mare reușită a fost Însă chiar alegerea făcută. Deși recomandat de Franța și având pe jumătate „sânge francez“, Carol s-a dovedit un german desăvârșit, corespunzător Întocmai „tipului ideal“ al germanului. Era disciplinat, metodic și perseverent; avea În cel mai Înalt grad
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
cedat sau a acceptat noile reguli. Grupuri Înarmate s-au refugiat În munți și au supraviețuit, unele dintre ele, până spre sfârșitul anilor ’50. O epopee eroică, limitată Însă la un număr mic de oameni și fără nici o șansă de reușită (au pierit În ciocnirile cu Securitatea sau, capturați, au fost condamnați la moarte și executați). Nu puțini țărani s-au opus colectivizării. Au izbucnit și răscoale țărănești, localizate Însă și repede Înăbușite. O bună parte dintre intelectuali nu s-au
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
opoziție“, decât când a fost la guvernare. Câte nu i s-au reproșat guvernării anterioare pentru mai puține concesii făcute maghiarilor decât li s-au acordat de un partid care până În 1996, și chiar după aceea, jucase cartea naționalismului! Dar reușita cea mai mare a echipei Iliescu-Năstase a fost deschiderea spre Occident. În sfârșit, românii au fost „iertați“ de vize; de la 1 ianuarie 2002 au Început să călătorească liberi În țările din spațiul Schengen. Obiectivul final este, firește, intrarea În Uniunea Europeană
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
A trecut vremea când dădea tonul În România o elită Întru totul prooccidentală (firește, ortodoxă, dar neamestecând ortodoxia cu proiectele politice și culturale). Acum, apropierea de Occident este mai curând pragmatică decât sentimentală. Occidentul Îi atrage pe cei mai mulți români prin reușita și bogăția lui. Intrarea În N.A.T.O. și Uniunea Europeană a fost dorită de o mare majoritate. Dar când s-a declanșat conflictul din Kosovo și au Început bombardamentele asupra Iugoslaviei, N.A.T.O. s-a prăbușit În sondaje, pierzând câteva zeci
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
nicăieri! Interesant este că elita aceasta de formație rusească, marginalizată sub Ceaușescu (nu chiar persecutată, dar socotindu-se nedreptățită), a contribuit la răsturnarea regimului, susținând varianta Iliescu de postcomunism. Tentativa rusească de a reinstala România În Est a avut o reușită și o nereușită. Ceea ce a reușit nesperat de bine a fost implantarea sistemului sovietic, de care românii se desprind cu greu. România este și astăzi mai departe de Occident decât era În momentul instaurării comunismului. Așadar, rușii au reușit să
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
lor e lungă: Gheorghe țițeica (1873-1939), Dimitrie Pompei (1873-1954), Traian Lalescu (1882-1929), Octav Onicescu (1892-1983), Dan Barbilian, una și aceeași persoană cu poetul Ion Barbu, Grigore Moisil (1906-1973)... Românii văd În școala lor de matematică una dintre cele mai semnificative reușite științifice naționale; astăzi, mulți matematicieni și informaticieni lucrează În afara României. Românii țin mult la prioritățile lor științifice și tehnologice și cad ușor În complexul persecuției atunci când li se pare că nu sunt apreciate Îndeajuns. Unii dintre ei, cel puțin, se
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
lui ca „a desființa” românesc. Dar altă traducere nu e posibilă; prin urmare, logic, poezia versului francez se pierde. Totuși Lucreția Andriu a câștigat rămășagul, ca să mă exprim așa, și a tălmăcit expresia franceză prin românescul „cu turnul dat pierzării”. Reușită remarcabilă: traducerea nu e inferioară originalului. Voi lăsa pe alții să vorbească de poeziile originale ale Lucreției Andriu; tonalitatea lor e puternic feminină. Constituie aceasta o scădere? Nu văd de ce. E curios că pe această sensibilitate, se altoia o reală
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
meu, vă dorim cele mai frumoase realizări În viață. Marie Kalmicov </citation> <citation author=”MIHĂESCU (KALMICOV) Maria” loc=”Brașov” data =”7 Nov. 1970”> Mult stimate Domnule Dimitriu, Monografia primită, mi-a dat o mare satisfacție! Mai Întâi Vă felicit pentru reușita din toate punctele de vedere! Aceasta se datorește desigur, competenței, talentului, perseverenței și În bună parte și bunăvoinței Dvs. față de orașul Fălticeni, față de Dl. Ciurea (motorul dinamic la etatea de 87 de ani) și față de mine. M-a mirat faptul
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
meu, cu scriere veche, ștampile vechi și format mare (...). Oare nu ar fi potrivit să figureze În Muzeu? Vă rugăm să ne răspundeți, așteptăm cu plăcere să citim rândurile trimise de mata. Vă dorim din tot sufletul multă sănătate și reușită În ceea ce Întreprindeți (...) Cu deosebită stimă, Maria și Evsei Kalmicov </citation> <citation author=”MIHĂESCU (KALMICOV) Maria” loc=”Brașov” data =”19 aug. 1971”> Mult stimate Domnule Dimitriu, Rândurile trimise din Sibiu, ne-au făcut o mare plăcere. Ne-am bucurat că
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
recunoștință și să vă bucurați de rezultatul strădaniei dvs. intelectuale. Cu mulțumiri, Viorica Mihăescu </citation> <citation author=”MIHĂILESCU Viorica ” loc=”Buc., Str. Acvila 45” data =”6.I.1975” desc=”C.P. ilustrată”> „La mulți ani” 1975, cu multă sănătate și deplină reușită În activitatea frumoasă ce o desfășurați. Asemenea și soției multă sănătate și mulțumire. Cu toată stima, V. Mihăilescu Am primit scrisoarea. </citation> <citation author=”MIHĂILESCU Viorica” loc=”Buc.” data =”7.I.1978”> Stimate D-le Dimitriu, Vă mulțumesc mult pentru
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
tot ce este În legătură cu acest Însemnat Muzeu, unic În felul său În provincie. De la dnii prof. Popa, Tatos, Turculeț, Balan, Frițescu etc. numai felicitări, deși știu că fiecare - În ramura lui - lucrează intens și sper că ajută și dânșii la reușita Înfiripării Muzeului, care va fi mândria orașului lor. Închei cu urări de sănătate de la ai mei și de la cel ce Vă trimite salutări amicale. V. Tempeanu P.S. Trimit spre eventuală publicare, În foaia suceveană „Zori noi” articolul despre Înființarea Șc.
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
fost bunul meu prieten, ca și Mihai Lupescu, n-a avut decât o fată, care a stat la mine, Didina, măritată cu Pr. Todicescu - Iași (care a decedat), deci cele trei fete sunt ale altuia. 4) Mulțumesc pt. ilustrata, foarte reușită, a Muzeului. 5) Col. Gheorghiu mi-a trimis „Orizontul” cu S. Mândrescu. 6) Salutări d-lor Popa și Moscaliuc. Mă bucur mai mult decât dl. Popa, că va ieși la pensie și se va putea dedica lucrărilor literare. Ceva delicat
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]