7,372 matches
-
figurile centrale ale simbolismului polonez, poet, romancier, critic de artă, nota decadentă în cazul său fiind potențată și de profesarea "satanismului" estetic la modă în cercurile franceze și pe care Huysmans îl imortalizează în romanul său, Liturghia neagră. În Polonia, revendicarea unei autonomii artistice în raport atât cu puterea politică, cât și cu tradiția narațiunii istorice, apare odată cu înființarea, în 1887, de către Przybyszewski împreună cu Stanislaw Wyspiański, revistei de artă și literatură Zycie (Viața), revista mișcării "Nova Polska" (Noua Polonie). Opera lui
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
iar Joséphin Péladan va reclama pentru simbolistele saloane rozacruceene autoritatea lui Gustave Moreau și Puvis de Chavannes. În toate aceste cazuri, alegerile au vizat personalități artistice menite să impună, reprezentând vârfuri incontestabile al generației anterioare de pictori. Fapt semnificativ pentru revendicările noviste "libertariste" ale junimii artistice, Nicolae Grigorescu realizase o deschidere în ce privește gustul estetic printr-o pictură care depășea cadrul canonic al picturii academice. Catalogul manifestării secesioniste (cuprinzând 123 de lucrări) conținea și un manifest polemic, subliniind necesitatea unei arte libere
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
prima perioadă a activității sale artistice, Cecilia Cuțescu- Storck se arată interesată de redarea unei sensibilități pe care umanitatea o relevă prin suferință, sensibilitate care dobândește la artistă conotații maternale, ocultând uneori chiar un sens mariologic. Feminitatea nu face obiectul revendicării unei sexualități virtual punitive, a unui erotism pervers, a unei senzualități rafinate în registru decadent, ci dimpotrivă, se dorește spiritualizată în căutarea unui sens superior. Mai mult, se poate observa dramatizarea unei atitudini protectoare din rolul pe care-l joacă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cap tăiat, transformat într-un fetiș macabru, de la un sfânt predat ei ca preț simbolic al propriei sexualități oferite lasciv. Pictorița nu surprinde în act sau în intenție acest sărut sângeros al unei imposibile uniuni, capriciu de o senzualitate maladivă, revendicare eșuată, neputincioasă, a puterii de seducție a nimfetei. În pictura Ceciliei Cuțescu-Storck, Salomeea înconjoară cu un braț capul Sf. Ioan și își lipește fața de obrazul lui. Sfântul nu mai are nimic din acea frumusețe stilizată, imberbă, de efeb-androgin, ca
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a le Încălca pe ale altora, precum și curajul de a susține drepturile cuiva neprivilegiat. Fleming, În lucrarea sa "Become Assertive!" (trad. "Cum să devii sigur pe tine", 1998, 21-22) vorbește despre dreptul de a avea drepturi și despre modalități de revendicare a acestora. El prezintă câteva drepturi de bază pe care fiecare om ar trebui să le aibă: dreptul de a te face auzit ; dreptul de a fi respectat ca persoană și de a ți se respecta opiniile dreptul de a
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
propria dorință, fără a-i răni pe ceilalți și de a fi mai deschis și mai cinstit față de ceilalți dau siguranța de sine, ceea ce oferă o mai mare libertate și satisfacție În legătură cu propria persoană și cu ceilalți. Apărarea, recunoașterea și revendicarea propriilor drepturi, acceptarea responsabilităților și respectarea nevoilor celorlalți corelate cu dorința de afirmare și pregătirea succesului social sunt componente foarte importante ale sferei creativității. Comportamentul asertiv depinde În mare măsură și de aspectele sinelui social care oferă individului un sens
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
românești - generația pașoptistă - de a edifica un model al dezvoltării societății românești ca proces de modernizare este cuprins în programul revoluției de la 1848 („Proclamația de la Islaz” și „Dorința partidei naționale din Moldova”), izvorât direct din principiile Revoluției Franceze. Acesta cuprindea revendicări care solicitau schimbări structurale moderne: autonomia puterilor și precizarea rolului statului, responsabilitatea miniștrilor, autonomia locală, desființarea robiei, abolirea boierescului (iobăgiei), împroprietărirea țăranilor, votul universal, egalitatea drepturilor politice, încurajarea comerțului și a industriilor (Lovinescu, 1924/1972, pp. 117-118, 140-144). Valorile care
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Comisia pentru Politica Economică Externă / 163 Statele Unite și națiunile din Grupul Consultativ (GC) / 164 Consiliul pentru Politică Economică Externă (CPEE) / 168 Securitatea și comerțul / 170 Europa de Est / 172 America și România, 1954-1956 / 174 Capitolul VII. De la un fals început la soluționarea revendicărilor, 1956-1960 / 186 O revoltă maghiară / 186 CPEE, COCOM, Congresul și politica economică externă / 188 Washingtonul și Europa de Est / 192 București-Moscova-Washington / 193 O soluționare a revendicărilor și un schimb cultural / 198 Capitolul VIII. De la stabilirea revendicărilor la acorduri comerciale / 204 Politica economică
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
170 Europa de Est / 172 America și România, 1954-1956 / 174 Capitolul VII. De la un fals început la soluționarea revendicărilor, 1956-1960 / 186 O revoltă maghiară / 186 CPEE, COCOM, Congresul și politica economică externă / 188 Washingtonul și Europa de Est / 192 București-Moscova-Washington / 193 O soluționare a revendicărilor și un schimb cultural / 198 Capitolul VIII. De la stabilirea revendicărilor la acorduri comerciale / 204 Politica economică externă a lui Kennedy, dintre 1961-1962 / 204 București și Washington / 211 București și Moscova / 213 Porți deschise de Crawford și Kennedy pentru România / 220
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
De la un fals început la soluționarea revendicărilor, 1956-1960 / 186 O revoltă maghiară / 186 CPEE, COCOM, Congresul și politica economică externă / 188 Washingtonul și Europa de Est / 192 București-Moscova-Washington / 193 O soluționare a revendicărilor și un schimb cultural / 198 Capitolul VIII. De la stabilirea revendicărilor la acorduri comerciale / 204 Politica economică externă a lui Kennedy, dintre 1961-1962 / 204 București și Washington / 211 București și Moscova / 213 Porți deschise de Crawford și Kennedy pentru România / 220 De la Kennedy la Johnson / 229 Independența României aprilie 1964 / 231
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și rațiunea trimiterii pe pămîntul american a unei Misiuni Naționale Române 6. Misiunea și Legația României la Washington, care a început să funcționeze la 15 ianuarie 19187, au contribuit, prin acțiunea lor, la mai buna recunoaștere de către națiunea americană a revendicărilor naționale ale României. De asemenea, prezența pe pămînt american a unor oameni de știință și de cultură precum: dr. N. Lupu, L. Mrazec, C. Danielopol, N. Petrescu, Paul și Gogu Negulescu a servit cauzei naționale românești. În anii 1914-1918, Washingtonul
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și Iași8, sau în alte țări din Europa est-centrală și de sud, ca și prin misiunile de informare 9 trimise pe bătrînul continent și în România 10 Hugh Gibson, A.C. Coolidge, Halstead, H.H. Bandholtz s-a familiarizat cu problemele și revendicările românilor. În 1917, o misiune diplomatică britanică, condusă de A. J. Balfour, a abordat, în discuțiile cu oficialitățile americane, chestiunea teritoriilor românești aflate atunci sub dominația unor imperii vecine 11 din delegație au mai făcut parte generalul Bridges, colonelul Goodwin
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
implicit, fără o înțelegere prealabilă cu Statele Unite". Pe 28 decembrie, Eden a plecat de la Moscova, promițîndu-i lui Stalin să discute despre aceste pretenții teritoriale cu Statele Unite și Dominioanele Britanice. Așa cum avea să precizeze mai tîrziu Averell Harriman, "într-un cuvînt, revendicările teritoriale sovietice nu fuseseră respinse, ci doar amînate"137. Întrucît sovieticii nu recunoscuseră nicidecum cedarea Basarabiei României, Stalin continua s-o revendice. Sesizînd, pe bună dreptate, că britanicii nu sînt atît de legați de o interpretare textuală a Chartei Atlanticului
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Chartei Atlanticului precum americanii, Molotov a relansat aceste pretenții teritoriale asupra Basarabiei și Bucovinei de Nord la convorbirea avută cu Eden, din mai 1942. Molotov a propus ca cele două țări să încheie un tratat secret, prin care să satisfacă revendicările Uniunii Sovietice cu privire la România. Eden a refuzat. America nu era dispusă să sprijine nici o modificare teritorială în vreme de război. De la Stalingrad la Teheran Victoria sovietică de la Stalingrad i-a determinat pe Roosevelt și Churchill să ia mai în serios
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Uniunii Sovietice cu privire la România. Eden a refuzat. America nu era dispusă să sprijine nici o modificare teritorială în vreme de război. De la Stalingrad la Teheran Victoria sovietică de la Stalingrad i-a determinat pe Roosevelt și Churchill să ia mai în serios revendicările teritoriale ale lui Stalin cu privire la România. Trupele sovietice aveau să ajungă 138 în curînd în Europa de Est. Prin urmare, în martie 1943, cînd Eden a ajuns la Washington, a remarcat că președintele american era mai receptiv ca niciodată negocierii teritoriale cu
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de asigurări 452. În urma aplicării acestor legi s-au înregistrat 55 de cazuri în care americanii au solicitat despăgubiri, însă acest număr era mic în comparație cu cele 400 de cazuri înregistrate în Ungaria 453. Strădaniile americanilor de a soluționa repede aceste revendicări au fost zadarnice, căci au avut de așteptat pînă în 1960, ca și în cazul cererilor emise în urma Legii reformei agrare. Aviația civilă și implementarea Tratatului Departamentul de Stat era preocupat și de modul în care era respectat Articolul 31
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
acela de a atrage investiții americane. Și avînd în vedere că tratamentul pe care Bucureștiul îl acorda companiilor americane lăsa mult de dorit, erau puține șanse ca guvernul să sprijine investițiile particulare 558. Pînă cînd România nu-și rezolva problema revendicărilor cu Statele Unite, guvernul nu avea să sprijine investițiile americane din România. Această lipsă de sprijin nu afecta, însă, și problemele alimentare ale României. După îndelungi dezbateri în cadrul Cabinetului Comitetului pentru Probleme Alimentare de Război, pe 17 februarie 1947, președintele Truman
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
valoare de 20,5 milioane de dolari într-un cont american din Elveția. Acești bani aveau să fie folosiți pentru a cumpăra alimente, pentru a gira împrumuturi și, în funcție de disponibilitatea României, pentru a onora o parte din cele mai importante revendicări de daune. Bucureștiul a acceptat să deschidă contul. Întrucît Washingtonul nu avea obiecții împotriva legăturilor dintre organizațiile particulare și România, Banca Națională Chase din New York a deschis o linie de credit de 7,5 milioane de dolari pentru achiziționarea de
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
urmare a acestei revizuiri și a evenimentelor interne din România, Washingtonul și-a schimbat atitudinea față de București. În 1952, America voia să rupă relațiile cu România, pentru ca în 1956 să fie dispusă să înceapă tratativele cu Bucureștiul pentru soluționarea unor revendicări importante. Au existat de la început dificultăți în ceea ce privește coordonarea eforturilor diferitelor agenții responsabile de restricții pentru export. În noiembrie 1951, Truman a dispus ca secretarul de stat care răspundea de implementarea CSN 104/2 să colaboreze cu administratorul Legii Battle, pentru
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a sosit la Londra pe 29 martie. La început, tratativele s-au desfășurat anevoie. Thorneycroft cerea reducerea drastică și rapidă a restricțiilor. Impasul a fost, însă, depășit datorită lui Churchill și secretarului său de la Externe, Eden. Britanicii și-au retras revendicările, solicitînd o revizuire urgentă și sistematică a articolelor din Listele Internaționale sau ale COCOM. Churchill a remarcat că Partidul Laburist de stînga dorește extinderea relațiilor comerciale cu Uniunea Sovietică, mai mult decît comercianții din Partidul Conservator 758. Pe 30 martie
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pus guvernul american în situația de a-și schimba viziunea asupra României. Liderul român încerca, fără îndoială, să lanseze niște inițiative comerciale către Occident. La începutul anului 1954, luase legătura cu britanicii, pentru o serie de tratative menite să soluționeze revendicările occidentale mai importante 816. Aceștia, însă, nu voiau să răspundă înainte de încheierea revizuirilor COCOM. Gheorghiu-Dej a făcut aceleași demersuri și către Washington, dar nu a primit nici un răspuns. În august, cu ocazia aniversării a zece ani de la eliberarea României, a
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a subliniat necesitatea lărgirii comerțului cu Occidentul. A apelat, de asemenea, la țările occidentale, cerîndu-le să renunțe la restricțiile pentru export 817. Într-un tîrziu, a răspuns și Washingtonul. În iulie 1954, în SUA a luat ființă Comisia pentru Soluționarea Revendicărilor Externe, care înlocuia atât Comisia Revendicărilor de Război, cît și Comisia Revendicărilor Internaționale. Noua comisie trebuia să soluționeze revendicările de proprietăți și de altă factură ale cetățenilor de naționalitate americană din țările comuniste 818. În decembrie, Londra a informat Departamentul
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Occidentul. A apelat, de asemenea, la țările occidentale, cerîndu-le să renunțe la restricțiile pentru export 817. Într-un tîrziu, a răspuns și Washingtonul. În iulie 1954, în SUA a luat ființă Comisia pentru Soluționarea Revendicărilor Externe, care înlocuia atât Comisia Revendicărilor de Război, cît și Comisia Revendicărilor Internaționale. Noua comisie trebuia să soluționeze revendicările de proprietăți și de altă factură ale cetățenilor de naționalitate americană din țările comuniste 818. În decembrie, Londra a informat Departamentul de Stat că Marea Britanie acceptase să
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
țările occidentale, cerîndu-le să renunțe la restricțiile pentru export 817. Într-un tîrziu, a răspuns și Washingtonul. În iulie 1954, în SUA a luat ființă Comisia pentru Soluționarea Revendicărilor Externe, care înlocuia atât Comisia Revendicărilor de Război, cît și Comisia Revendicărilor Internaționale. Noua comisie trebuia să soluționeze revendicările de proprietăți și de altă factură ale cetățenilor de naționalitate americană din țările comuniste 818. În decembrie, Londra a informat Departamentul de Stat că Marea Britanie acceptase să poarte tratative cu românii pentru a
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pentru export 817. Într-un tîrziu, a răspuns și Washingtonul. În iulie 1954, în SUA a luat ființă Comisia pentru Soluționarea Revendicărilor Externe, care înlocuia atât Comisia Revendicărilor de Război, cît și Comisia Revendicărilor Internaționale. Noua comisie trebuia să soluționeze revendicările de proprietăți și de altă factură ale cetățenilor de naționalitate americană din țările comuniste 818. În decembrie, Londra a informat Departamentul de Stat că Marea Britanie acceptase să poarte tratative cu românii pentru a soluționa revendicările financiare importante, inclusiv cele rezultate
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]