7,503 matches
-
puțin în cea a clasei conducătoare) ca și în cea publică, în cultul și în cultura acestor popoare mediteraneene. Singura excepție în privința reprezentării artistice o reprezintă religia ebraică (cele două decaloguri, din cărțile Exodului și a Deuteronomului, proscriu pictura și sculptura). Statele sumerian, babilonian sau asirian, Egiptul faraonilor, Pământul Făgăduinței promis evreilor produceau toate vin, dar dintre tradițiile lor niciuna nu a atribuit crearea acestuia unei ființe umane. Peste tot, istoria vinului este legată de cea a miturilor, de exemplu de
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
culegători (Les Amours vendangeurs) sau în mijlocul unei societăți lipsite de griji, pentru un Déjeuner de jambon stropit copios cu vin; pe placa dreaptă, îl regăsim pe Jean-Baptiste Chardin (1699-1779), "maestrul naturii moarte", așa cum l-a denumit Academia de pictură și sculptură (devenită în 1816 Academia de arte frumoase). Grație acestuia, natura moartă se situează la nivelul celei mai pure sensibilități și al celei mai sincere emoții. Sfârșitul secolului al XVIII-lea va marca "ultima perioadă de utilizare într-un tablou, ultima
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
a intersectat cu cele ale civilizațiilor Lumilor Vechi și Noi. Încă de la apariția lor, via și vinul și-au lăsat amprenta asupra geografiei și istoriei, mitologiilor și religiilor, științelor (ampelografie și oenologie) și tehnicilor (cules și vinificare) vitivinicole, artelor (pictură, sculptură, poezie) și tradițiilor, dar și asupra obiceiurilor alimentare și comerțului, dreptului și medicinei, contribuind, de-a lungul anilor, la modelarea unui anumit tip de societate: civilizația vinului. În acest sens, trebuie să îl menționăm pe zeul Bachus sau pe "fratele
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
un mit ceresc” și „un mit al pământului”, ambele întrunite în cultul lui Dionysos, imagine a lumii în eterna unduire între teluric și uranic. Prin această paradigmă arhetipală a interpretat B., între primii, capodoperele literaturii populare românești, poezia eminesciană și sculptura lui Brâncuși. Într-o generație cu sensibilitatea răscolită de verbul lui Pârvan, eseistul a contribuit la consolidarea mitului tracic, avatar interbelic al celui dacic. Fără să realizeze o teorie a culturii de consistența celei a lui Blaga, B. a abordat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
creatoare. În artă și literatură se consideră că sunt manevrate toate cele patru tipuri de informații stocate și care pot fi reactualizate prin intermediul unor noi conexiuni: 1. informații figurale sau senzorial-perceptive care includ informațiile vizual figurale (importante în pictură, grafică, sculptură, desen) și cele auditiv-figurale (implicate în poezie, arta coregrafică, muzică); 2. informații semantice, caracteristice poeziei, prozei, dramaturgiei, criticii literare; 3. informațiile simbolice, implicate în pictură și sculptură, mai ales în arta modernă; 4. informațiile comportamentale, utile pentru actorie, beletristică, sculptură
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
informații figurale sau senzorial-perceptive care includ informațiile vizual figurale (importante în pictură, grafică, sculptură, desen) și cele auditiv-figurale (implicate în poezie, arta coregrafică, muzică); 2. informații semantice, caracteristice poeziei, prozei, dramaturgiei, criticii literare; 3. informațiile simbolice, implicate în pictură și sculptură, mai ales în arta modernă; 4. informațiile comportamentale, utile pentru actorie, beletristică, sculptură, pictură,. Aptitudinile specifice au un rol esențial în structurarea creativității artistice, venind în completarea celor generale (intelectuale, atitudinale, motivaționale), printre acestea amintim câteva mai importante: capacitatea de
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
sculptură, desen) și cele auditiv-figurale (implicate în poezie, arta coregrafică, muzică); 2. informații semantice, caracteristice poeziei, prozei, dramaturgiei, criticii literare; 3. informațiile simbolice, implicate în pictură și sculptură, mai ales în arta modernă; 4. informațiile comportamentale, utile pentru actorie, beletristică, sculptură, pictură,. Aptitudinile specifice au un rol esențial în structurarea creativității artistice, venind în completarea celor generale (intelectuale, atitudinale, motivaționale), printre acestea amintim câteva mai importante: capacitatea de discriminare a aspectelor spațiale și a sunetelor; simțul proporțiilor; bogată imaginație; empatia; memoria
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
cele motrice (în special pentru dirijori și instrumentiști) sunt extrem de importante; - abilitățile intelectuale importante sunt: inteligența, imaginația, memoria auditivă); - aspecte afective implicate în muzică: sensibilitate și profunzime în trăiri; - trăsături motivaționale: perseverență, dăruire. 3. Creativitatea din artele plastice (grafică, pictură, sculptură) Prin artele plastice se încearcă o reconstruire a realității prin intermediul personalității creatorului, evocarea se realizează direct, nemijlocit. Indicatorii precocității în pictură pot fi stabiliți chiar de la vârsta preșcolarității: viteză în execuție, produsele grafice sunt calitativ superioare față de cele ale celorlalți
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
construirea unui aparat; prezentarea unei comunicări științifice; publicarea unui studiu științific. 1.2. Scalele de evaluare ale lui J.L. Holland (1961), care au două variante: a. pentru investigarea creativității artistice: cuprinde 11 itemi, de exemplu premierea la diverse concursuri (oratorie, sculptură, muzică, pictură, etc); b. pentru investigarea creativității științifice: cuprinde 5 itemi, de exemplu construcția de aparate sau dispozitive, elaborarea unei comunicări științifice. 2. Studiul de caz (case study): metoda poate fi adaptată fie în cazuri diagnostice, caz în care un
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
poluanți cu efect de acidifiere și eutrofizare (oxizi de azot, dioxid de sulf) care, în urma reacțiilor cu vapori de apă din atmosferă dau naștere la ploi acide, al căror impact asupra mediului natural și construit se manifestă din ce în ce mai pregnant. Clădirile, sculpturile și monumentele din marmură sunt deosebit de vulnerabile, deoarece acizii reacționează cu carbonatul de calciu, producând o degradare semnificativă de-a lungul timpului. Combustibilii fosili, în mod special cărbunii, au în componență și materiale radioactive, în special toriu și uraniu, care
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
Păpuși-Marionete, Coregrafie. *7) Se adaugă, după caz: Management cultural, Jurnalism teatral. *8) Se adaugă, după caz: Regie de film și TV, Imagine de film și TV, Multimedia: sunet-montaj, Comunicare audiovizuală: scenaristică, publicitate media, filmologie. *9) Se adaugă, după caz: Pictură, Sculptură, Grafică, Fotografie - videoprocesarea computerizată a imaginii. *10) Se adaugă, după caz: agricole, medical-veterinare, pentru industria alimentară. B. Lista specializărilor din domeniul Sănătate reglementate sectorial și, respectiv, general ┌────────────┬──────────────┬──────┬───────────────────────────────────────────┐ │ Domeniul Anexa 2 STRUCTURA instituțiilor de învățământ superior de stat, domeniile de studii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205693_a_207022]
-
mai puțin respect pentru două dintre cele mai prețioase lucruri: libertatea și arta. Datorită faptului că grecii aveau o cultură mult mai Înaltă și mai veche decât romanii, aceștia din urmă au preluat multe lucruri de la cei Învinși: poezia, teatrul, sculptura, dansul și muzica. Au Învățat multe de la etrusci și cretani. Ulterior a existat și la Roma o epocă de Înflorire a artelor, Însă ea nu a atins niciodată culmile artei grecești. Cu Roma se Încheie istoria lumii antice și Începe
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Juncă Ciprian () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93535]
-
nu fac nedreptăți, le-am evitat pe amândouă. Am fost, în schimb, la un vernisaj, la noua sală de expoziții Eleusis, de la Biblioteca Centrală Universitară (BCU), unde am văzut expoziția de grafică a regretatului Constantin Baciu și pe cea de sculptură a maestrului Mircia Dumitrescu. A fost lansat și un album Constatin Baciu, primul, și o ediție bibliofilă Ursachi, Marșul spre stele, cu ilustrații de Baciu, Ioan Gînju și Mircia Dumitrescu. A fost plăcut acolo, sala e caldă, probabil din pricina lemnului
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
atmosfera în principiu iradiată. Cum ne-am revăzut sănătoși astăzi, s-ar zice că suntem foarte rezistenți! Cât îl privește pe d-l Mircia Dumitrescu, mi s-a părut într-o formă excelentă. Nu doar că și-a adus splendidele sculpturi animaliere, în metal și lemn, la expoziție, dar a fost sufletul întregului eveniment. A selectat lucrările lui Constantin Baciu, a conceput atât albumul Baciu, cât și ediția bibliofilă Mihai Ursachi, iar noaptea trecută a stat până la 4-5, ca să aranjeze exponatele
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
din lucrările lui Constantin Baciu este reprezentativă, iar animalele lui Mircia Dumitrescu sunt excelent împrăștiate prin spațiul expozițional. Sala este pe două nivele, iar cele câteva trepte care le separă/unesc servesc excelent drept postamente pentru expunerea unor lucrări de sculptură de dimensiunile celor propuse de d-l Dumitrescu pentru această ocazie. Da, trebuie să te duci acolo și să vezi. O să-ți facă bine. La noi, e plin de vipuri și vipițe... Sigur, scriitorul poate încerca și chiar poate deveni
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
vizibile, detalii; oricare ar fi, însă, motivația aparentă, secretul încătușează, taie punțile cu exteriorul, iar în interior „minează” celelalte preocupări și ajunge să devină el însuși esența persoanei, a grupului sau a actului exercitat, a lucrului, a fenomenului etc. Pictura, sculptura, grafica sau fotografia surprind uneori imagini corporale de tip simbol, exploatate și redate ca repere culturale. Mesajele non-verbale (oamenii comunică prin numeroase canale, unele acustice, somatice și artificiale și altele în coduri artistice, vizuale și auditive, în care intră vorbirea
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
prin intermediul mâinii, producerea unei informații frumoase poate depinde de procedeul artistic (prin asemănare ori abstract), depinde de material (sunet, sunet articulat, volum, linie, culoare, mișcare, lumină) și depinde de produs (muzică abstractă/muzică cu temă; poezie/proză/operă dramatică; arhitectură/ sculptură; arabesc/desen; pictură abstractă/ pictură cu temă; dans/dans cu temă; spectacol de sunet și lumină/cinematograf/fotografie). Fiecare dintre noi își cunoaște propria mână, este o țară cu linii, fără nume vizibil, dar cu amprente literare! Aici se va
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
ascuns în soarta fiecăruia. Palma poate fi privită, pipăită, mângâiată, se simte aspră, moale fierbinte sau rece, umedă ori uscată. Imaginea mâinii, ca simbol artistic, în plan fizic sau în realitatea imediată, poate fi statică (de tip portret, în pictură, sculptură, grafică, fotografie, publicitate, benzi desenate), însă poate fi reprezentată și prin imagini ale mișcării sau ale unui gest sugerat, (exemplele fiind date de instantaneele sau imaginea mișcată a filmului, reprezentațiile teatrale ori alte manifestări artistice). Imaginea mâinii rămâne un simbol
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
referiri geometrice, numerele guvernează lumea și, sub variantă filozofică, sub acoperișul academic intră cei care înțeleg valoarea numerelor, jocul, dimensiunea și mărimea fiind principiul esențial al esteticii. Mâinile creează un sistem de proporție special. Punerea în proporție devine principiul arhitecturii, sculpturii, picturii, muzicii, dansului, filmului, literaturii, el devine un model pentru inițierea în semnele din trup și în suflet, toate referitoare doar la Om. Deschideți mâinile și admirați-le, priviți degetele, numărul cinci apare când unei forme cuaternare i se adaugă
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
pentru Papi cu multe secole în urmă, chiar înainte de invenția tiparului. De când au început să fie copiate și răspândite Evangheliile și tălmăcirile lor în primele secole ale creștinismului, Biserica a fost prezentă în manifestările culturale ale fiecărei epoci, prin intermediul artei, sculpturii, teatrului, literaturii, filozofiei. Totuși, intervențiile Magisteriului în aria mijloacelor de comunicare nu au fost plănuite, ci au ținut mai degrabă de conjunctură; ele erau legate mai ales de felul în care se țineau predicile și de publicarea și răspândirea cărților
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în bronz, îmblânzitor și crescător de animale, cultivator de grâu, orz, orez, mei și de alte plante nutritive pentru ca organismul să fie sănătos, mai viguros. în timp apar și alte preocupări estetice, reclamate superior de spirit și concretizate în picturi, sculpturi și în arta olăritului. Astfel la orizontul lumii de acum 7 - 5 mii de ani î.Chr. răsărea un alt soare, destinat să scoată lumea din preistorie și medicina din tatonări și obscurantism. MEDICINA ASIRO-BABILONIANĂ SAU MESOPOTAMIANĂ În Orientul Apropiat
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
exista deja un „spirit medical“, așa cum atestă scrierile egiptene. În Papirusul Ebers capitolele au o intitulare. Exemplu: „Cunoașterea bătăilor inimii“ care vizează deopotrivă cordul, dar și problematica circulației și a calității sângelui, a funcțiilor vieții. Dar și celelalte manuscrise, fresce, sculpturi, privind organismul uman, atestă cunoaștere, nivel medical avansat, grijă pentru om și viață, specializare, așa cum remarcă și Herodot. Înțelepciunea este simbolizată de „șarpele sacru“, mitizat, de origine obscură, prezent în multe religii, cu semnificații, uneori antagonice de la bine la rău
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
strămoș al lui Asklepios (Esculap) și Hippocrat, e reprezentat într-o statuie (Muzeul Vaticanului), ucigând o șopârlă care urcă pe stâlpul de alături, gestul semnificând lichidarea răului, a durerilor lumii bolnave. În Muzeul Arheologic Național din Istambul se află o sculptură în piatră arătând și pe Hygieia (Hygia) hrănind șarpele, simbol al prevederii, sau culegându-i veninul vindecător. Asklepios — fiul lui Apollo — este zeul medicinei. Experiența sa tămăduitoare s-a rafinat în discreția nocturnă și reflexele astrelor, până la a trezi morții
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
formule impresive etc. După secolul VI î.Chr., Asklepios a avut temple în întreaga lume greco romană și templele sale erau, ca la egipteni, clinici și policlinici. Preoții săi erau și medici. în Epidaur se afla Templul său principal. în sculpturile care îl imortalizează, Asklepios e prezentat ca un înțelept cu barbă, cu o expresie de calm și bunătate, alături stându-i șarpele sofiei, sfetnicul curativ și profilactic. Și fiindcă o Istorie a Medicinei nu se adresează numai studenților în medicină
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Iulia (Apulum) care se afirmă spre sfârșitul epocii antice și mai ales când dacii începuseră să fie daco-romani, deci după 106 d.Chr. Magnetismul Daciei - Felix, atrăgea oameni din tot cuprinsul Imperiului Roman și mai ales din Roma, artiști în sculptură, mozaic, constructori de băi și palate, precum și medici, perceptori, magiștri. Doctorul Nicolae Igna din Alba Iulia face cunoscute 36 de instrumente chirurgicale descoperite și recuperate între anii 1889-1932, în fosta Apulum. La acestea se mai adaugă două instrumente medicale: o
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]