7,641 matches
-
România și în străinătate. Ca poet, M. s-a exprimat în primele două decenii de activitate pe coordonatele liricii angajate politic, cu mesaj explicit antifascist, anticapitalist și procomunist, conform ideologiei epocii. Pe lângă temele oficiale - lupta antifascistă ilegală, instituirea și construcția socialismului real, glorificarea dezvoltării industriale, înfierarea imperialismului, dezarmarea etc. -, sunt „cântate” și dragostea, peisaje evocatoare, locurile copilăriei. În anii ’60, odată cu relativa relaxare a presiunilor ideologice, poetul se regăsește pe sine și procedează la o primenire a emisiei lirice. Momentul este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287963_a_289292]
-
început de unii ideologi, a fost rapid înlocuită de cea preluată din tradiția antebelică. În al doilea rând, obsesia teoretică ce a dominat sociologia din țările comuniste - limpezirea rolului sociologiei în ansamblul teoretico-ideologic marxist-leninist, relația sa cu filosofia marxistă, cu socialismul științific, conceptele fundamentale ale acestora - a fost înlocuită cu orientarea empirică a cercetării. Centrarea pe explorare a realității românești a făcut capabilă noua sociologie să evite obsesia angajării în mestecarea teoretico-ideologică a tematicii unui program comunist abstract. Profitând de opțiunea
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
I. Răducanu, 20 octombrie 1935); 5. Școala și criza economică (prof. S. Mehedinți, 27 octombrie 1935); 6. Ieșirea din actualele greutăți economice (prof. Niculae Iorga, 3 noiembrie 1935); 7. Organizarea muncii naționale (M. Ghelmegeanu, 17 noiembrie 1935); 8. Capitalism și socialism (Ghe.Gh. Tașcă, 24 noiembrie 1935); 9) Doctrina economică naționalistă (A.C. Cusin, 1 decembrie 1935); 10. Evoluția economiei liberale (V. Madgearu, 8 decembrie 1935); 11. Organizarea statului țărănesc (N. Ghiulea, 15 decembrie 1935); 12. Libertatea: dreptul pozitiv și dreptul rațional
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
investigator social, ci a fost și un militant social. În concepția sa, sociologia are, pe lângă un scop teoretic, și un scop practic, acela de a fundamenta științific acțiunea socială. Evident că în perioada comunistă o asemenea concepție era prost privită, socialismul științific fiind singura fundamentare pretins științifică a politicilor sociale. Din comoditate teoretică, profesorul Stahl a fost de multe ori încadrat în categoria sociologilor de orientare marxistă. Este adevărat că în formarea sa teoretică a fost mult influențat de Constantin Dobrogeanu-Gherea
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
sala enormă a pornit-o pe un frecat entuziast al podelelor (glasul de aici, al poporului). Rectorul a spus în cuvântarea de înmatriculare... că «Cine nu e naționalist (dintre germani) își are locul în închisoare; fiecare trebuie să răzbată la socialismul hitlerist»”. Este momentul în care sunt puși la punct ereticii și dușmanii național-socialismului, Spengler, Thomas Mann ș.a., în care, într-o prelegere la Universitate, un italian a arătat cum totul începe de la Mussolini, l-a descris pe Duce și n-
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
prin antrenarea copiilor în „acțiuni”, prin regizarea „ingredientelor didactice”, prin tapetarea contextului școlar cu însemne și simboluri specifice, prin antrenarea copiilor în coruri de adulatori ai „iubitului conducător”, prin ritmuri, cadențe, tropăituri, desfășurări de steaguri și inițierea timpurie în tainele „socialismului științific”. Școala, întregul sistem educativ, a fost supusă unui proces de prelucrare, elaborându-se „strategii majore de manipulare a personalității în direcția asimilării, acceptării și perpetuării comunismului ca normalitate biosocială: disciplinarea (având ca scop difuzarea fricii controlate și instituirea reflexelor
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
cu versuri în 1875, la „Revista junimei”, fiind prezent și în „Femeia română”, „Timpul”, „Țara”, „Dunărea română”, publicații la care a fost și redactor. Numele îi apare sporadic în „Literatorul”. În articole cu caracter teoretic a comentat câteva teze ale socialismului, susținând ideea revoluției, cât și pe cea a proprietății colective asupra mijloacelor de producție. Fiica lui S., Paulina, a fost mama poetului Miron Radu Paraschivescu. Meditații-eseu pe teme de sociologie, comentarii în jurul conceptelor de libertate, solidaritate, cultură, patriotism, din perspectivă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289572_a_290901]
-
epocă obsedată de integrism, problema națiunii și respectiv a naționalismului se pune în chip legitim, antrenînd luări de poziție dintre cele mai spectaculoase. De un bun număr de ani, este chiar tema dominantă, la concurență poate cu tema "ieșirii din socialism", dacă e să reluăm o sintagmă care a făcut deja carieră 16. Această "ieșire" a produs de regulă o nesfîrșită patologie, mai peste tot cu ingrediente naționaliste. Era firesc să se întîmple așa, căci eșecul economic al sistemului a stimulat
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
amestecă proiectul separatist cu concepția aproape tehnocratică a unei națiuni basce "catolice, apostolice, romane în toate ma-nifestările sale interne cît și în relațiile sale cu alte popoare"272. Ceea ce este interesant este faptul că dacă Arana profesează un soi de socialism atunci cînd descrie "sărmana clasă muncitoare despărțită de Cristos, pentru a-i urma pe cei care plătesc cu focuri de pușcă"273, el este în același timp un rasist înrăit față de Castilia disprețuită. Totuși, din nou, împrejurările de epocă se
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
inexact să vorbești de o rasă franceză în sens strict: "Noi nu sîntem o rasă ci o națiune"283. Astfel se prefigurează poziția intermediară între civismul național al liberalilor și primordialismul reacționar al Acțiunii franceze, Barrès recla-mîndu-se dintr-un vag socialism federalist din momentul în ca-re, în 1893, el ia conducerea ziarului Cocarda 284. În schimb, Charles Maurras (1868-1952) este foarte de-parte de a admite că Republica timpului său încarnează legitimitatea națională. Dacă și el adoptă ideea de națiune, el
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Dacă prin acest cuvînt,armată, înțelegeți însăși națiunea înarmată pentru apărarea libertății sale naționale, aceasta nu mai este cu-adevărat o armată ci, mai exact, o contra-armată"287. Acest distinguo lămurește ceea ce va urma, anume, agajarea sa în favoarea căpitanului Dreyfus, socialismul său individualist ce-l anunța pe cel al lui Mourier, în sfîrșit, transformarea sa patriotică și războinică simultan cu ambiguitatea crescîndă a adeziunii sale republicane, atunci cînd spune: "Poporul meu este suveranul rațiunii."288. Tocmai această ambiguitate care se va
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
la Kienthal, de la 24 la 30 aprilie 1916, constituie teatrul înfruntărilor lor. Cu toate acestea, acestora nu li se atribuie atunci decît o importanță minimă, considerate fiind drept niște înfrîngeri subversive ale cenaclurilor "trădătorilor". Cea mai mare parte a liderilor socialismului rămîn fideli angajamentelor lor naționaliste: exemplu, Victor Adler, la Viena, rămîne partizanul mereu fervent al războiului defensiv austro-ungar. Se înțelege de aici că Germania părea mai vulnerabilă decît Franța și Marea Britanie. Social-democrația este aici in-finit mai puternică, mai agitată mai
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
condusă de liderul demo-crat-naționalilor, Roman Dmovski. De la o zi la alta, între 1922 și 1926, țara se zbate în anarhia creată de numeroasele sale partide. Apoi, cu toții vor aplauda "marșul Varșoviei" al lui Pilsudski. Conducător charismatic complex, creat inițial de socialism, deportat în Siberia după ce fusese agent terorist în 1905, acesta se transformă în admirator al lui Mussolini, instaurează o dictatură în 1929, interzice partidele cu un an mai tîr-ziu, înainte de a dizolva Dieta și de a promulga o Constituție de
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
În Ungaria, ceea ce s-a numit renașterea societăților civile a coincis cu idealizarea epocii Habsburgilor și a domniei bunului împărat Franz-Josef. În Polonia, biserica și mișcarea Solidarității încarnează tradiția catolică a națiunii, ca replică la spoiala pe care o reprezintă socialismul. În aceste împrejurări însăși personalitatea generalului Jaruzelski constituie răspunsul puterii la sfidarea ce i se adresează. Autorul loviturii de stat de la 13 decembrie 1981 provine din mica nobilime locală; în tinerețe, fiind deportat cu întreaga familie în Siberia, acesta a
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
1-2, p.35-44. 13 John Naisbitt, Patricia Aburdene, Anul 2000. Megatendințe, Bu-curești, 1993, p.124-126. 14 Ibidem, p.126. 15 Marin Aiftincă, Universalism și naționalism, în Academica, IV, 3(39), ian. 1994, p.14, 18. 16 Guy Sorman, Sortir du socialisme, Paris, 1991. 17 Cf. Claude Markovits, L'Inde coloniale: nationalisme et histoire, în Annales. ESC, 37, 1982, 4, p.648-668. 18 Helgor Duda, Nationalismus, Nationalität, Nation: der Fall Albanien, München, 1991. 19 Dusan T. Batakovic, Yougoslavie, Nations, Religions, Idéologies, Paris
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
România, cît și o interesantă privire asupra psihologiei țărănești și a lumii satului, În general. Adelina Ștefan Alina MUNGIU-PIPPIDI, Gerard ALTHABE, Secera și buldozerul. Scornicești și Nucșoara. Mecanisme de aservire a țăranului român, Editura Polirom, Iași, 2002, 208 p. „Impunerea socialismului nu a schimbat doar valorile cîtorva variabile existente, ci a creat o ordine socială condusă după principii complet diferite”, afirma, În lucrarea sa Compromis și rezistență: cultura română sub Ceaușescu, cercetătoarea americană Katerine Verdery. Aceasta este probabil și premisa de la
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
p. 79). Toate aceste formațiuni, mai ales cele din Polonia, Ungaria, RDG și Cehia, au Încercat să formuleze doctrinar schimbările de necesitatea cărora erau conștiente. Un element important, pe care diplomații români Îl subliniază de fiecare dată, este păstrarea valorilor socialismului - dacă nu leniniste, cel puțin inspirate din Marx. De aceea, se consemnează cu satisfacție că protestele mișcărilor de opoziție nu se Îndreaptă Împotriva socialismului, ci se referă doar la conducerea existentă. Aceasta poate fi schimbată, iar socialismul, cu unele amendamente
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
conștiente. Un element important, pe care diplomații români Îl subliniază de fiecare dată, este păstrarea valorilor socialismului - dacă nu leniniste, cel puțin inspirate din Marx. De aceea, se consemnează cu satisfacție că protestele mișcărilor de opoziție nu se Îndreaptă Împotriva socialismului, ci se referă doar la conducerea existentă. Aceasta poate fi schimbată, iar socialismul, cu unele amendamente, poate merge mai departe. Astfel, la 23 iunie, după alegerile din Polonia, Marian Orzechowski, membru al Biroului Politic și secretar al CC al PMUP
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
este păstrarea valorilor socialismului - dacă nu leniniste, cel puțin inspirate din Marx. De aceea, se consemnează cu satisfacție că protestele mișcărilor de opoziție nu se Îndreaptă Împotriva socialismului, ci se referă doar la conducerea existentă. Aceasta poate fi schimbată, iar socialismul, cu unele amendamente, poate merge mai departe. Astfel, la 23 iunie, după alegerile din Polonia, Marian Orzechowski, membru al Biroului Politic și secretar al CC al PMUP, afirmă Într-un interviu (reluat În informarea din 26 iunie a Ambasadei de la
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
23 iunie, după alegerile din Polonia, Marian Orzechowski, membru al Biroului Politic și secretar al CC al PMUP, afirmă Într-un interviu (reluat În informarea din 26 iunie a Ambasadei de la Varșovia): „Verdictul electoratului n-a fost un protest Împotriva socialismului În general, a idealurilor și valorilor lui așa cum au fost ele Înțelese la Plenara a X-a. Nici o forță politică importantă n-a folosit În campania electorală lozinci antisocialiste. Realizarea majorității ideilor din programul electoral al Comitetului cetățenesc de pe lîngă
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
a folosit În campania electorală lozinci antisocialiste. Realizarea majorității ideilor din programul electoral al Comitetului cetățenesc de pe lîngă Lech Watesa ar conduce În mod obiectiv la Întărirea premiselor ordinii socialiste și nu la slăbirea ei” (p. 119). Se propune un socialism „cu față umană”, care, bazat pe dreptatea socială, să concureze pe eșichierul politic cu celelalte forțe. În același sens, ambasadorul român din RDG notează că, În cursul demonstrațiilor de la Berlin, care au culminat cu schimbarea conducerii politice, „nu s-au
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
stranii; Imre Pozsgay acceptă ca, În noua Constituție, sistemul politico-social să fie definit după cum urmează: „Republica Ungară este stat juridic [presupunem că este vorba despre stat de drept], independent, democratic, În cadrul căruia se afirmă deopotrivă valorile democrației burgheze și ale socialismului democratic” (p. 188). În cele din urmă, la 9 octombrie, În cadrul congresului, formula de compromis este Întronată prin alegerea lui Rezsö Nyers ca președinte al partidului, redenumit Partidul Socialist Ungar. Era și momentul să aibă loc o asemenea schimbare a
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
de CC al PCUS cu prilejul aniversării Revoluției din Octombrie. Analiștii din exterior vedeau În Egon Krenz, Înlocuitorul lui Honecker, o soluție temporară, care nu avea să reformeze cu adevărat partidul, mai ales că afirmase cu tărie valorile societății socialiste („socialismul este singura alternativă umanistă față de capitalism”). Totuși, pentru ambasadorul român la Berlin, Krenz era un reformator radical: fapt semnificativ, Începuse prin a renunța la propaganda de partid, permițînd „discuții libere, neorganizate tematic”, transmise În direct la televiziune, telefoane În direct
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
propagandă a CC al PCC afirmă, la 27 octombrie, că grupările de opoziție din Cehoslovacia „Își desfășoară activitatea cu sprijinul mijloacelor de informare din Occident și cu ajutorul material al diverselor grupări reacționare capitaliste”. În replică, „pentru combaterea oricăror manifestări ostile socialismului”, s-au organizat „adunări de partid În diverse regiuni și raioane, s-a insistat asupra Îmbunătățirii muncii politico-ideologice, dar și asupra profilului moral-politic al comuniștilor aflați În munci de răspundere” (p. 256). Un element oarecum inedit ce reiese din corespondențele
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
care a văzut evenimentele interne din Cehoslovacia ca o distanțare față de Moscova. „Partidul și poporul nostru - spunea Ceaușescu - urmăresc cu cea mai caldă simpatie și se bucură din inimă de succesele pe care le obțineți În opera de construcție a socialismului”. Evoluția și repercusiunile reformelor de la Praga Îl interesau mai puțin. Singurul lucru important pentru el era să obțină un nou aliat În „grupul nealiniaților” pentru a-și legitima și consolida regimul intern. La această problemă cartea profesorului Retegan nu oferă
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]