7,897 matches
-
alta este verbul). În unele limbi substantivele se modifică după număr și caz. În propoziție, substantivele au adesea rolul de subiect sau complement direct, pot fi înlocuite de pronume sau pot fi determinate de adjective. În exemplele de mai jos substantivele sînt subliniate: Din categoria substantivelor pot face parte și cuvinte care denumesc acțiuni, calități, moduri de desfășurare a acțiunilor etc., care sînt de obicei exprimate prin verbe, adjective sau adverbe. Categorizarea corectă se face ținînd cont de rolul pe care
Substantiv () [Corola-website/Science/299435_a_300764]
-
limbi substantivele se modifică după număr și caz. În propoziție, substantivele au adesea rolul de subiect sau complement direct, pot fi înlocuite de pronume sau pot fi determinate de adjective. În exemplele de mai jos substantivele sînt subliniate: Din categoria substantivelor pot face parte și cuvinte care denumesc acțiuni, calități, moduri de desfășurare a acțiunilor etc., care sînt de obicei exprimate prin verbe, adjective sau adverbe. Categorizarea corectă se face ținînd cont de rolul pe care aceste cuvinte îl au în
Substantiv () [Corola-website/Science/299435_a_300764]
-
de desfășurare a acțiunilor etc., care sînt de obicei exprimate prin verbe, adjective sau adverbe. Categorizarea corectă se face ținînd cont de rolul pe care aceste cuvinte îl au în propoziție și de proprietățile lor morfologice. Exemple de astfel de substantive sînt cele subliniate în fragmentele de mai jos (nu toate substantivele au fost marcate). ul (sau numele) propriu denumește individual o ființă sau un lucru pentru a le deosebi de alte ființe sau lucruri din aceeași categorie. Substantivele proprii se
Substantiv () [Corola-website/Science/299435_a_300764]
-
verbe, adjective sau adverbe. Categorizarea corectă se face ținînd cont de rolul pe care aceste cuvinte îl au în propoziție și de proprietățile lor morfologice. Exemple de astfel de substantive sînt cele subliniate în fragmentele de mai jos (nu toate substantivele au fost marcate). ul (sau numele) propriu denumește individual o ființă sau un lucru pentru a le deosebi de alte ființe sau lucruri din aceeași categorie. Substantivele proprii se scriu cu inițială majusculă: "Franța", "Ion Luca Caragiale", "Pământ" (când e
Substantiv () [Corola-website/Science/299435_a_300764]
-
astfel de substantive sînt cele subliniate în fragmentele de mai jos (nu toate substantivele au fost marcate). ul (sau numele) propriu denumește individual o ființă sau un lucru pentru a le deosebi de alte ființe sau lucruri din aceeași categorie. Substantivele proprii se scriu cu inițială majusculă: "Franța", "Ion Luca Caragiale", "Pământ" (când e vorba de planetă). Substantivul comun servește la indicarea obiectelor de același fel. Se scrie cu inițială minusculă cu excepția cazurilor cînd majuscula este cerută de alte reguli gramaticale
Substantiv () [Corola-website/Science/299435_a_300764]
-
ul (sau numele) propriu denumește individual o ființă sau un lucru pentru a le deosebi de alte ființe sau lucruri din aceeași categorie. Substantivele proprii se scriu cu inițială majusculă: "Franța", "Ion Luca Caragiale", "Pământ" (când e vorba de planetă). Substantivul comun servește la indicarea obiectelor de același fel. Se scrie cu inițială minusculă cu excepția cazurilor cînd majuscula este cerută de alte reguli gramaticale sau necesități stilistice. Se numesc substantive numărabile cele care denumesc obiecte separate, care "se pot număra". Cele mai multe
Substantiv () [Corola-website/Science/299435_a_300764]
-
majusculă: "Franța", "Ion Luca Caragiale", "Pământ" (când e vorba de planetă). Substantivul comun servește la indicarea obiectelor de același fel. Se scrie cu inițială minusculă cu excepția cazurilor cînd majuscula este cerută de alte reguli gramaticale sau necesități stilistice. Se numesc substantive numărabile cele care denumesc obiecte separate, care "se pot număra". Cele mai multe substantive care denumesc ființe, lucruri, fenomene ale naturii și locuri intră în această categorie. Substantivele numărabile au formă de plural, pot fi determinate de atribute (numerale, adjective) care exprimă
Substantiv () [Corola-website/Science/299435_a_300764]
-
comun servește la indicarea obiectelor de același fel. Se scrie cu inițială minusculă cu excepția cazurilor cînd majuscula este cerută de alte reguli gramaticale sau necesități stilistice. Se numesc substantive numărabile cele care denumesc obiecte separate, care "se pot număra". Cele mai multe substantive care denumesc ființe, lucruri, fenomene ale naturii și locuri intră în această categorie. Substantivele numărabile au formă de plural, pot fi determinate de atribute (numerale, adjective) care exprimă cantitatea: "trei purceluși", "o mulțime de probleme", "cîteva minute". Substantivele nenumărabile denumesc
Substantiv () [Corola-website/Science/299435_a_300764]
-
cazurilor cînd majuscula este cerută de alte reguli gramaticale sau necesități stilistice. Se numesc substantive numărabile cele care denumesc obiecte separate, care "se pot număra". Cele mai multe substantive care denumesc ființe, lucruri, fenomene ale naturii și locuri intră în această categorie. Substantivele numărabile au formă de plural, pot fi determinate de atribute (numerale, adjective) care exprimă cantitatea: "trei purceluși", "o mulțime de probleme", "cîteva minute". Substantivele nenumărabile denumesc noțiuni care nu pot fi numărate și deci nu admit ideea de singular sau
Substantiv () [Corola-website/Science/299435_a_300764]
-
număra". Cele mai multe substantive care denumesc ființe, lucruri, fenomene ale naturii și locuri intră în această categorie. Substantivele numărabile au formă de plural, pot fi determinate de atribute (numerale, adjective) care exprimă cantitatea: "trei purceluși", "o mulțime de probleme", "cîteva minute". Substantivele nenumărabile denumesc noțiuni care nu pot fi numărate și deci nu admit ideea de singular sau plural, precum o mare parte din noțiunile abstracte. Aceste substantive fie au numai formă de singular (sau forma lor de plural are un sens
Substantiv () [Corola-website/Science/299435_a_300764]
-
atribute (numerale, adjective) care exprimă cantitatea: "trei purceluși", "o mulțime de probleme", "cîteva minute". Substantivele nenumărabile denumesc noțiuni care nu pot fi numărate și deci nu admit ideea de singular sau plural, precum o mare parte din noțiunile abstracte. Aceste substantive fie au numai formă de singular (sau forma lor de plural are un sens diferit), fie au numai formă de plural (sau forma de singular este practic nefolosită). Exemple: Substantivele colective sînt acele substantive care exprimă o colectivitate. Dupa modul
Substantiv () [Corola-website/Science/299435_a_300764]
-
sau plural, precum o mare parte din noțiunile abstracte. Aceste substantive fie au numai formă de singular (sau forma lor de plural are un sens diferit), fie au numai formă de plural (sau forma de singular este practic nefolosită). Exemple: Substantivele colective sînt acele substantive care exprimă o colectivitate. Dupa modul de formare substantivele colective sînt: Substantivele simple pot fi primare ("carte", "floare" etc.) sau derivate cu sufixe ("bunătate", "geamgiu", "îndoială" etc.) Substantivele compuse sînt formate din două sau mai multe
Substantiv () [Corola-website/Science/299435_a_300764]
-
mare parte din noțiunile abstracte. Aceste substantive fie au numai formă de singular (sau forma lor de plural are un sens diferit), fie au numai formă de plural (sau forma de singular este practic nefolosită). Exemple: Substantivele colective sînt acele substantive care exprimă o colectivitate. Dupa modul de formare substantivele colective sînt: Substantivele simple pot fi primare ("carte", "floare" etc.) sau derivate cu sufixe ("bunătate", "geamgiu", "îndoială" etc.) Substantivele compuse sînt formate din două sau mai multe cuvinte cu sens unitar
Substantiv () [Corola-website/Science/299435_a_300764]
-
numai formă de singular (sau forma lor de plural are un sens diferit), fie au numai formă de plural (sau forma de singular este practic nefolosită). Exemple: Substantivele colective sînt acele substantive care exprimă o colectivitate. Dupa modul de formare substantivele colective sînt: Substantivele simple pot fi primare ("carte", "floare" etc.) sau derivate cu sufixe ("bunătate", "geamgiu", "îndoială" etc.) Substantivele compuse sînt formate din două sau mai multe cuvinte cu sens unitar. Exemple: Substantivele epicene sînt acele substantive care denumesc ființe
Substantiv () [Corola-website/Science/299435_a_300764]
-
singular (sau forma lor de plural are un sens diferit), fie au numai formă de plural (sau forma de singular este practic nefolosită). Exemple: Substantivele colective sînt acele substantive care exprimă o colectivitate. Dupa modul de formare substantivele colective sînt: Substantivele simple pot fi primare ("carte", "floare" etc.) sau derivate cu sufixe ("bunătate", "geamgiu", "îndoială" etc.) Substantivele compuse sînt formate din două sau mai multe cuvinte cu sens unitar. Exemple: Substantivele epicene sînt acele substantive care denumesc ființe, dar care au
Substantiv () [Corola-website/Science/299435_a_300764]
-
sau forma de singular este practic nefolosită). Exemple: Substantivele colective sînt acele substantive care exprimă o colectivitate. Dupa modul de formare substantivele colective sînt: Substantivele simple pot fi primare ("carte", "floare" etc.) sau derivate cu sufixe ("bunătate", "geamgiu", "îndoială" etc.) Substantivele compuse sînt formate din două sau mai multe cuvinte cu sens unitar. Exemple: Substantivele epicene sînt acele substantive care denumesc ființe, dar care au o singură formă pentru ambele sexe. Exemple: "pește", "veveriță", "elefant" . În limba română, substantivele se remarcă
Substantiv () [Corola-website/Science/299435_a_300764]
-
exprimă o colectivitate. Dupa modul de formare substantivele colective sînt: Substantivele simple pot fi primare ("carte", "floare" etc.) sau derivate cu sufixe ("bunătate", "geamgiu", "îndoială" etc.) Substantivele compuse sînt formate din două sau mai multe cuvinte cu sens unitar. Exemple: Substantivele epicene sînt acele substantive care denumesc ființe, dar care au o singură formă pentru ambele sexe. Exemple: "pește", "veveriță", "elefant" . În limba română, substantivele se remarcă prin faptul că articolul hotărît este "enclitic", adică se așază la sfîrșitul cuvîntului și
Substantiv () [Corola-website/Science/299435_a_300764]
-
modul de formare substantivele colective sînt: Substantivele simple pot fi primare ("carte", "floare" etc.) sau derivate cu sufixe ("bunătate", "geamgiu", "îndoială" etc.) Substantivele compuse sînt formate din două sau mai multe cuvinte cu sens unitar. Exemple: Substantivele epicene sînt acele substantive care denumesc ființe, dar care au o singură formă pentru ambele sexe. Exemple: "pește", "veveriță", "elefant" . În limba română, substantivele se remarcă prin faptul că articolul hotărît este "enclitic", adică se așază la sfîrșitul cuvîntului și face corp comun cu
Substantiv () [Corola-website/Science/299435_a_300764]
-
îndoială" etc.) Substantivele compuse sînt formate din două sau mai multe cuvinte cu sens unitar. Exemple: Substantivele epicene sînt acele substantive care denumesc ființe, dar care au o singură formă pentru ambele sexe. Exemple: "pește", "veveriță", "elefant" . În limba română, substantivele se remarcă prin faptul că articolul hotărît este "enclitic", adică se așază la sfîrșitul cuvîntului și face corp comun cu acesta. Alte limbi balcanice și limbile scandinave prezintă aceeași particularitate, dar în familia limbilor romanice limba română reprezintă o excepție
Substantiv () [Corola-website/Science/299435_a_300764]
-
articolul hotărît este "enclitic", adică se așază la sfîrșitul cuvîntului și face corp comun cu acesta. Alte limbi balcanice și limbile scandinave prezintă aceeași particularitate, dar în familia limbilor romanice limba română reprezintă o excepție. În timp ce la celelalte limbi romanice substantivele se împart după genul gramatical în două clase - substantive masculine și feminine - în limba română există și o a treia clasă, cea a substantivelor neutre. Acestea se comportă ca o combinație a celorlalte două clase, în sensul că la singular
Substantiv () [Corola-website/Science/299435_a_300764]
-
cuvîntului și face corp comun cu acesta. Alte limbi balcanice și limbile scandinave prezintă aceeași particularitate, dar în familia limbilor romanice limba română reprezintă o excepție. În timp ce la celelalte limbi romanice substantivele se împart după genul gramatical în două clase - substantive masculine și feminine - în limba română există și o a treia clasă, cea a substantivelor neutre. Acestea se comportă ca o combinație a celorlalte două clase, în sensul că la singular necesită același fel de acord gramatical cu adjectivele ca
Substantiv () [Corola-website/Science/299435_a_300764]
-
particularitate, dar în familia limbilor romanice limba română reprezintă o excepție. În timp ce la celelalte limbi romanice substantivele se împart după genul gramatical în două clase - substantive masculine și feminine - în limba română există și o a treia clasă, cea a substantivelor neutre. Acestea se comportă ca o combinație a celorlalte două clase, în sensul că la singular necesită același fel de acord gramatical cu adjectivele ca și substantivele masculine, iar la plural același acord ca și substantivele feminine: "măr galben" (n.
Substantiv () [Corola-website/Science/299435_a_300764]
-
și feminine - în limba română există și o a treia clasă, cea a substantivelor neutre. Acestea se comportă ca o combinație a celorlalte două clase, în sensul că la singular necesită același fel de acord gramatical cu adjectivele ca și substantivele masculine, iar la plural același acord ca și substantivele feminine: "măr galben" (n.) - "nasture galben" (m.); "mere galbene" (n.) - "jucării galbene" (f.) Substantivele din limba română își modifică forma în funcție de număr. Limbile romanice se împart din acest punct de vedere
Substantiv () [Corola-website/Science/299435_a_300764]
-
treia clasă, cea a substantivelor neutre. Acestea se comportă ca o combinație a celorlalte două clase, în sensul că la singular necesită același fel de acord gramatical cu adjectivele ca și substantivele masculine, iar la plural același acord ca și substantivele feminine: "măr galben" (n.) - "nasture galben" (m.); "mere galbene" (n.) - "jucării galbene" (f.) Substantivele din limba română își modifică forma în funcție de număr. Limbile romanice se împart din acest punct de vedere în două categorii: Geografic, această separație se face pe
Substantiv () [Corola-website/Science/299435_a_300764]
-
două clase, în sensul că la singular necesită același fel de acord gramatical cu adjectivele ca și substantivele masculine, iar la plural același acord ca și substantivele feminine: "măr galben" (n.) - "nasture galben" (m.); "mere galbene" (n.) - "jucării galbene" (f.) Substantivele din limba română își modifică forma în funcție de număr. Limbile romanice se împart din acest punct de vedere în două categorii: Geografic, această separație se face pe linia La Spezia-Rimini care unește două localități din Italia. Limbile romanice vorbite la nord
Substantiv () [Corola-website/Science/299435_a_300764]