64,222 matches
-
Teorii ale nevoilor. În ce priveste nevoile există două teorii majore, teoria lui Abraham Maslow și teoria lui Vance Packard. 1) Abraham Maslow a elaborat în 1943 o teorie privitoare la „human motivation” pe care ulterior, a definitivat-o în lucrarea „Motivation and Personality” (1954) . Maslow constată o ierarhizare a
Stefan Vladutescu: Teorii ale nevoilor. Din cărțile profesorilor () [Corola-blog/BlogPost/339524_a_340853]
-
Teorii ale nevoilor. În ce priveste nevoile există două teorii majore, teoria lui Abraham Maslow și teoria lui Vance Packard. 1) Abraham Maslow a elaborat în 1943 o teorie privitoare la „human motivation” pe care ulterior, a definitivat-o în lucrarea „Motivation and Personality” (1954) . Maslow constată o ierarhizare a needs pe
Stefan Vladutescu: Teorii ale nevoilor. Din cărțile profesorilor () [Corola-blog/BlogPost/339524_a_340853]
-
Teorii ale nevoilor. În ce priveste nevoile există două teorii majore, teoria lui Abraham Maslow și teoria lui Vance Packard. 1) Abraham Maslow a elaborat în 1943 o teorie privitoare la „human motivation” pe care ulterior, a definitivat-o în lucrarea „Motivation and Personality” (1954) . Maslow constată o ierarhizare a needs pe cinci trepte care a fost
Stefan Vladutescu: Teorii ale nevoilor. Din cărțile profesorilor () [Corola-blog/BlogPost/339524_a_340853]
-
Teorii ale nevoilor. În ce priveste nevoile există două teorii majore, teoria lui Abraham Maslow și teoria lui Vance Packard. 1) Abraham Maslow a elaborat în 1943 o teorie privitoare la „human motivation” pe care ulterior, a definitivat-o în lucrarea „Motivation and Personality” (1954) . Maslow constată o ierarhizare a needs pe cinci trepte care a fost denumită Maslow΄s pyramid: physiological needs (breathing, water, food, sleep, homeostasis), safety
Stefan Vladutescu: Teorii ale nevoilor. Din cărțile profesorilor () [Corola-blog/BlogPost/339524_a_340853]
-
Maslow arată: „What humans can be, they must be. They must be true to their own nature” (Maslow A., 1987, p. 22). 2) O altă perspectivă asupra needs instaurează Vance Packard. Preocupat de persuasiune, acesta constată că nu întotdeauna conform teoriei lui A. Maslow, nevoile primare sunt satisfăcute înaintea celor secundare. Dincolo de nevoile manifeste care se satisfac după regulile lui Maslow, există și nevoi ascunse. Nevoile ascunse nu se satisfac pe cale directă, ci pe o rută ascunsă, pe ruta persuasiunii. V.
Stefan Vladutescu: Teorii ale nevoilor. Din cărțile profesorilor () [Corola-blog/BlogPost/339524_a_340853]
-
filosofic; - explicarea modului cum mesajul filosofic motivează și întemeiază activitatea filosofică. Logica demersului argumentativ este orientat de trei principii de cercetare: - selectarea itemilor de argumentare se va face cu conștiința că „problemele sunt puse și datele sunt colectate în lumina teoriei” (M. Bunge, 1967, p. 214 ) și că „teoriile de astăzi se construiesc cu fapte puse în lumină de teoriile de ieri” (Pierre Duhem); - coerența, coeziunea și orientarea întreprinderii vor rămâne permanent în intervalul de intersecție epistemologică între noutatea ideii în
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
-
întemeiază activitatea filosofică. Logica demersului argumentativ este orientat de trei principii de cercetare: - selectarea itemilor de argumentare se va face cu conștiința că „problemele sunt puse și datele sunt colectate în lumina teoriei” (M. Bunge, 1967, p. 214 ) și că „teoriile de astăzi se construiesc cu fapte puse în lumină de teoriile de ieri” (Pierre Duhem); - coerența, coeziunea și orientarea întreprinderii vor rămâne permanent în intervalul de intersecție epistemologică între noutatea ideii în argumentare și temeinicia teoriei ce comandă alegerea faptelor
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
-
de cercetare: - selectarea itemilor de argumentare se va face cu conștiința că „problemele sunt puse și datele sunt colectate în lumina teoriei” (M. Bunge, 1967, p. 214 ) și că „teoriile de astăzi se construiesc cu fapte puse în lumină de teoriile de ieri” (Pierre Duhem); - coerența, coeziunea și orientarea întreprinderii vor rămâne permanent în intervalul de intersecție epistemologică între noutatea ideii în argumentare și temeinicia teoriei ce comandă alegerea faptelor pe baza cărora se argumentează (faptul, spunea J.B. Grize, este cel
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
-
p. 214 ) și că „teoriile de astăzi se construiesc cu fapte puse în lumină de teoriile de ieri” (Pierre Duhem); - coerența, coeziunea și orientarea întreprinderii vor rămâne permanent în intervalul de intersecție epistemologică între noutatea ideii în argumentare și temeinicia teoriei ce comandă alegerea faptelor pe baza cărora se argumentează (faptul, spunea J.B. Grize, este cel mai puternic argument, 1990, p. 44); - pentru ca faptele reale să poată fi integrate argumentării ca evidențe, vor fi cenzurate în limita a două criterii ale
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
-
în comunicarea de masă, așa cum s-au cristalizat acestea în ultima jumătate a secolului trecut, lucrarea de față marșează pe ideea inexistentei unui model unic, potrivit pentru toate obiectivele și pentru orice tip de analiză. Astfel, autorul ne va prezenta teorii despre comunicarea mass-media, structuri, semnificația relației dintre media și mediul acestora, organizațiile care produc și distribuie comunicare, conținutul comunicării de masă, audiența comunicării de masă, efectele comunicării de masă. Începând cu deceniul șase al secolului trecut, teoria societății de masă
Denis McQuail: Teoria Comunicării de masă, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339538_a_340867]
-
ne va prezenta teorii despre comunicarea mass-media, structuri, semnificația relației dintre media și mediul acestora, organizațiile care produc și distribuie comunicare, conținutul comunicării de masă, audiența comunicării de masă, efectele comunicării de masă. Începând cu deceniul șase al secolului trecut, teoria societății de masă care concepea cetățenii societăților moderne ca fiind vulnerabili la manipularea elitelor puterii prin intermediul media, a fost înlocuită de o teorie în care cetățenii înșiși joacă un rol mai activ, adoptând sau respingând orientările prefigurate de mass media
Denis McQuail: Teoria Comunicării de masă, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339538_a_340867]
-
de masă, audiența comunicării de masă, efectele comunicării de masă. Începând cu deceniul șase al secolului trecut, teoria societății de masă care concepea cetățenii societăților moderne ca fiind vulnerabili la manipularea elitelor puterii prin intermediul media, a fost înlocuită de o teorie în care cetățenii înșiși joacă un rol mai activ, adoptând sau respingând orientările prefigurate de mass media. Considerarea comunicării de masă drept un flux dinspre oameni mai curând decât un flux către oameni a stat la baza încercărilor avansate pentru
Denis McQuail: Teoria Comunicării de masă, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339538_a_340867]
-
oameni a stat la baza încercărilor avansate pentru prima oară de Katz (1959) care avertiza că trebuie să ne preocupe mai puțin „ce la fac media oamenilor“ și mai mult „ce fac oamenii din media“, acesta fiind axul central al teoriei numite „utilizări și recompense“ (uses and gratifications). Se considera că această teorie înseamnă un prim pas important în sprijinul perspectivei expunerii selective la mesajele media (audiențele tind să realizeze o corespondență între alegerea canalelor și a conținutului, pe de o
Denis McQuail: Teoria Comunicării de masă, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339538_a_340867]
-
1959) care avertiza că trebuie să ne preocupe mai puțin „ce la fac media oamenilor“ și mai mult „ce fac oamenii din media“, acesta fiind axul central al teoriei numite „utilizări și recompense“ (uses and gratifications). Se considera că această teorie înseamnă un prim pas important în sprijinul perspectivei expunerii selective la mesajele media (audiențele tind să realizeze o corespondență între alegerea canalelor și a conținutului, pe de o parte, si gusturile, ideile, nevoile de informare pe care le au, pe
Denis McQuail: Teoria Comunicării de masă, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339538_a_340867]
-
modurilor și canalelor de comunicare și estomparea granițelor dintre comunicarea publică și cea privată. În concluzie, s-ar putea spune ca focalizarea pe prezentarea modelelor comunicării de masă, de altfel o activitate utilă, al cărei scop este clarificarea unor noi teorii precum și identificarea unor noi direcții de cercetare, a consfințit o oarecare derogare de la unele dezvoltări interesante în studiul comunicării inter- și intră- personale, al structurilor și fluxurilor de comunicare din cadrul grupurilor și organizațiilor.
Denis McQuail: Teoria Comunicării de masă, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339538_a_340867]
-
pag., 5 lei; 129. Putney, M., Pasiune și onoare, București, Editura Litera Internațional, 2011, 402 pag., 5 lei; 130. Putney, M., O nouă viață, București, Editura Litera Internațional, 2011, 370 pag., 5 lei; 131. Quai, I. și colab., Introducere în teoria și practica medico-legală, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1978, 10 lei; 132. ,,Ramuri”, Craiova, an. VI(1911), nr. 18-20, 130 pag., 15 lei(număr dedicat lui N. Iorga); 133. Rebreanu, L., Pădurea spânzuraților, ed. XII, București, Editura Cugetarea, 1948, 364 pag., 7
Oferta de carte, luna martie, 2014. Informație distribuită de Liviu Florian Jianu () [Corola-blog/BlogPost/339467_a_340796]
-
filosofic; - explicarea modului cum mesajul filosofic motivează și întemeiază activitatea filosofică. Logica demersului argumentativ este orientat de trei principii de cercetare: - selectarea itemilor de argumentare se va face cu conștiința că „problemele sunt puse și datele sunt colectate în lumina teoriei” (M. Bunge, 1967, p. 214 ) și că „teoriile de astăzi se construiesc cu fapte puse în lumină de teoriile de ieri” (Pierre Duhem); - coerența, coeziunea și orientarea întreprinderii vor rămâne permanent în intervalul de intersecție epistemologică între noutatea ideii în
Stefan Vladutescu: Mesajul în comunicarea filozofică () [Corola-blog/BlogPost/339527_a_340856]
-
întemeiază activitatea filosofică. Logica demersului argumentativ este orientat de trei principii de cercetare: - selectarea itemilor de argumentare se va face cu conștiința că „problemele sunt puse și datele sunt colectate în lumina teoriei” (M. Bunge, 1967, p. 214 ) și că „teoriile de astăzi se construiesc cu fapte puse în lumină de teoriile de ieri” (Pierre Duhem); - coerența, coeziunea și orientarea întreprinderii vor rămâne permanent în intervalul de intersecție epistemologică între noutatea ideii în argumentare și temeinicia teoriei ce comandă alegerea faptelor
Stefan Vladutescu: Mesajul în comunicarea filozofică () [Corola-blog/BlogPost/339527_a_340856]
-
de cercetare: - selectarea itemilor de argumentare se va face cu conștiința că „problemele sunt puse și datele sunt colectate în lumina teoriei” (M. Bunge, 1967, p. 214 ) și că „teoriile de astăzi se construiesc cu fapte puse în lumină de teoriile de ieri” (Pierre Duhem); - coerența, coeziunea și orientarea întreprinderii vor rămâne permanent în intervalul de intersecție epistemologică între noutatea ideii în argumentare și temeinicia teoriei ce comandă alegerea faptelor pe baza cărora se argumentează (faptul, spunea J.B. Grize, este cel
Stefan Vladutescu: Mesajul în comunicarea filozofică () [Corola-blog/BlogPost/339527_a_340856]
-
p. 214 ) și că „teoriile de astăzi se construiesc cu fapte puse în lumină de teoriile de ieri” (Pierre Duhem); - coerența, coeziunea și orientarea întreprinderii vor rămâne permanent în intervalul de intersecție epistemologică între noutatea ideii în argumentare și temeinicia teoriei ce comandă alegerea faptelor pe baza cărora se argumentează (faptul, spunea J.B. Grize, este cel mai puternic argument, 1990, p. 44); - pentru ca faptele reale să poată fi integrate argumentării ca evidențe, vor fi cenzurate în limita a două criterii ale
Stefan Vladutescu: Mesajul în comunicarea filozofică () [Corola-blog/BlogPost/339527_a_340856]
-
medium theory” care arata ca “media are not simply channels for transmitting information between two or more environments, but are themselves distinct social-psychological settings or environments that encourage types of interaction and discourage others” (Meyrawitz J., 2008, p. 3055). Dincolo de teoria generica a lui J. Meyrawitz, în P3 se înregistrează două contribuții majore privitoare la medium. Este vorba de ceea ce numim principiul lui Kittler („Media determine our situation”) și principiul Bolter-Grusin (the new media „improve upon or remedy” prior media; new
Communication medium/media (mijloc/mijloace de comunicare), de Ștefan Vlăduțescu () [Corola-blog/BlogPost/339546_a_340875]
-
în registre diferite. Ba chiar, fragmente ale aceleiași secvențe beneficiază de formulări în variate registre. De la nuanțele poematice, lirice, vibrante, la relatările istorice, la evocări de persoane, personalități și personaje, de la note melancolice și impresii la dezbateri de idei și teorii de vădită noutate și dificultate. Scrierea păstrează ritmul vieții. Spațiul acoperit este cel al statelor americane: New Mexico, Colorado și Arizona. Formula jurnalului instantaneu este una ce se încadrează în literatura de frontieră, împreună cu memoriile și epistolele. Ceea ce înainte de toate
FLORENTIN SMARANDACHE: „În Vestul Nesălbatic” – fotojurnal paradoxist, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339564_a_340893]
-
Ștefan Vlăduțescu: Un eseu despre teoria informației de Mirela Teodorescu În ultimele decenii, tot mai mulți oameni de știință au fost preocupați de felul în care comunicăm, ce , cum, cu cine, de ce comunicăm. Care sunt diferențele între comunicare, informație și mesaj, care sunt punctele comune lor
ȘTEFAN VLĂDUȚESCU: Un eseu despre teoria informaţiei (Book Review), de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339577_a_340906]
-
comunicare, informație și mesaj, care sunt punctele comune lor? Este nevoie să interpretăm/decodificam mesajele pentru a ajunge la informație? Au codurile un rol în transmiterea/recepționarea informațiilor? Multe dintre răspunsurile la aceste întrebări le găsim în cartea “Informația de la teorie către știință” (Editura Didactică și Pedagogică, București, 2002) de Ștefan Vlăduțescu, conferențiar universitar la Universitatea din Craiova. Domnia sa, ne spune: “Informația, precum limba maternă, se învață teoretic după ce deja o știm. Ca să ne însușim gramatica limbii materne, nimeni n-o
ȘTEFAN VLĂDUȚESCU: Un eseu despre teoria informaţiei (Book Review), de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339577_a_340906]
-
astfel ca o teoretizare a vorbirii. Și pentru informație sunt valabile toate acestea, ca de altfel pentru orice activitate curentă. Mai întâi avem idee cum se face un lucru fără o conștiință teoretică prea clară și abia apoi ne lămurim teoria, ca într-o învățare “learning by doing” “ (pag. 21). Așadar informația se bazează pe legi, axiome, standarde, metode, principii, fiind un “ansamblu coerent, coeziv și unitar de semnificații gnozice, caracterizate prin noutate, relevanță și utilitate, referitoare la stări, situații, obiecte
ȘTEFAN VLĂDUȚESCU: Un eseu despre teoria informaţiei (Book Review), de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339577_a_340906]