7,855 matches
-
Eu știu precis și sigur că acest viciu a ucis fără milă multe inițiative bune ale omenirii. Acest lucru nu are nevoie de filosofie ci pur și simplu de voință și de moralitate. - De exemplu: de ce nu spui că și uitarea face ordine? Eu beau ca să uit de toate, de lecțiile vieții, de durerea sufletească, trupească și de câte și mai câte. - Eu cred cu totul altceva. Cred că cei care sunt deja și cei care urmează să devină alcooliști, moștenesc
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
Oscaruri, au și câștigat câte ceva. Dar, doi ani mai târziu, aproape nimeni nu mai vorbește despre ele. De ce ? Cumva pentru că subiectul lor nu mai e actual ? Nici vorbă. Cumva pentru că cei care au participat la realizarea lor au căzut în uitare ? Nici vorbă. Atunci de ce ? Explicația este că au apărut altele. Ritmul de consum al filmelor este foarte ridicat. Actualitatea cinemaului este rapid schimbătoare, poate mai schimbătoare ca a oricărei alte arte. De aceea, eu cred că filmele au, de regulă
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
care rămâi, pe bune, este diva care vaya con Trabant. Scenariștii Sergiu Nicolaescu și D.R. Popescu au vrut să facă o poveste zguduitoare despre idealurile pentru care s-au jertfit tinerii în 1989 și care-au ajuns terfelite de corupție, uitare și indiferență ; a ieșit o poveste cu cântece la chitară care sună rusește și se pronunță turcește (Duru-duru, dai cu curu ), cu un șofer de TIR frigorific ce parcă tot aude ceva în containerul plin cu cadavre, cu un ofițer
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
zile stă sub semnul unei referențialități mitice. 21 decembrie, solstițiul de iarnă, presupune o misterioasă legătură între planul terestru și cel cosmic, timpul individual alunecând în cel universal: ,,(...) influență oculta a lungii nopți magnetice”. Oglindă, creatoare de ficțiune, protejează somnul, uitarea, eroul putând intra în mit: ,, ( ...) gheață Lacului întins crapă cu un bubuit înfundat și peștii tresăriră în malul veșnic.” Dezghețul lacului induce drame existențiale prin pierderea armoniei. Somnul care îl domină pe erou chiar de la inceput declanșează nu doar onirism
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
ADEVĂRATA MEDICINĂ: ARTĂ, ȘTIINȚĂ, CONȘTIINȚĂ, am exclamat în gîndul meu: "Iată, exprimată concis, concepția cea mai avansată despre meseria noastră de toate zilele: artă, știință, conștiință". Căci, ce altceva decît artă poate fi numită munca plină de dăruire, pînă la uitarea de sine, răspunzînd întotdeauna prezent cînd ești chemat în miez de noapte să repui în funcțiune o instalație ori să salvezi viața unui om?! Și ce altceva decît știință înseamnă să știi exact unde e defecțiunea instalației, ori să aplici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
până în 1987 orice urmă a închisorii a fost ștearsă. Osemintele ei au rămas neidentificate și necăutate de nimeni, undeva, sub fundația mallului Sun Plaza, construit în 2010 pe locul fostei închisori Văcărești. Peste trădările de atunci s-a așternut țărâna uitării. Oamenii s-au stins și după cei care au făcut atâta rău au rămas doar niște nume murdare. Însă faptele lor, sau, mai bine spus, ceea ce a fost general uman și repetitiv în abjecțiile comise de ei, asta nu trebuie
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
Ce bogate am fi amândouă! Ne-am vedea, ne-am îmbrățișa, pe urmă ca prin farmec tu ai fi la Paris și eu aici, singură, complet singură, dulcea mea. Mă duc să mă culc și până în pragul somnului și-al uitării am să mă gândesc la fetița mea, pe care o iubesc ca o sălbatică. 45/1948 II Duminică, 4 aprilie [1948] [...] Moy? Îți scriu ca și cum mi-aș înghiți repede lacrimile și gândurile înăbușite de respirația largă și sacadată a primăverii
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
doar atât! În fond, în momentele grave de renunțare, cuvintele prind aripi, pare că ai urca la tribuna vieții, spui vorbe mari - dar nu, draga mea, poate că, în mod egoist, vreau să-mi supraviețuiești ca să nu fiu complet dată uitării. Știu eu ce mobil îmi dictează asta? Trebuie să nu te mai întorci, să te împaci cu gândul unei despărțiri definitive (fiindcă lumile noastre sunt total diferite, total separate), având încă marea fericire de a ne putea scrie și de
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
caldă, dragă Călin, și cele mai bune urări tuturor, Ateneului însuși!... Al Dv. devotat, Al. Husar </citation> (7) <citation author=”Al. Husar” loc="Ciucea" data =”19 dec[embrie] 1967”> Credeam, dragă Călin, că în cele din urmă, după luni de uitare și - hai să zic - abandon, renunți la ideea unui „Jurnal al lui Petronius” cu care m-ai chinuit astă-vară, pînă ce mi-am zis evaziv: Nu... Revenirea d-tale m-a pus din nou pe gînduri. și înainte de orice, țin
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
slujba unor interese străine. Nu era voie să se vorbească despre aia, despre cealaltă și, În genere, despre tot ce-a fost Înainte de a măslui ei alegerile din 19 noiembrie 1946, declarându-se răspicat „dictatura proletariatului” ca unica formă de uitare a trecutului. Operațiunea de spălare a creierelor devenise, astfel, o sarcină extrem de ușoară mai ales că, prin mari sacrificii umane și materiale se obținuseră și unele succese, câteva dintre ele chiar foarte mari. Atenția activiștilor fusese Îndreptată mai cu seamă
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
un stil îngrijit, ponderat, adecvat profilului inerent al lucrării, de o rară decență și eleganță, autorul reînvie figuri, grupări, școli științifice, astfel cartea sa putând servi ca un prețios punct de plecare pentru cercetătorii locali, ca un cert remediu împotriva uitării. Astfel, pe bună dreptate, într-o lume în care parcă tot mai mulți oameni trăiesc pentru sine, aflăm în autorul acestui volum, un om din galeria celor parcă tot mai puțini care trăiesc și pentru alții. Observând că „multe dintre
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
de care suferea, prof. dr. Zenaida Cojocaru a trecut în neființă la 14 iulie 1988, la numai 65 de ani și a fost înmormântată în cimitirul Bisericii Române din Brașov. REFERIRI EXTRASE: -CUCIUREANU, RODICA și AGOROAEI, LUMINIȚA, Obstacole în calea uitării, Editura Junimea 2001, p. 34-38 -MARINESCU, C. GH., Un secol de învățământ medical superior la Iași, Vol. II, I.M.F. (1948-1979), Iași, I.M.F., 1979, p. 43, 73, 75, 166 COMAROVSCHI, GHEORGHE (1928-1982) INGINER AGRONOM Distins cadru didactic și cercetător, conf. univ.
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
ca membru în Comisia Medico - Legală (din 1967). Prof. univ. dr. Camelia Ghimicescu a trecut în neființă la 28 aprilie 1990 și a fost înhumată în Cimitirul Eternitatea din Iași. REFERIRI EXRASE: -CUCIUREANU, RODICA și AGOROAIEI, LUMINIȚA, Obstacole în calea uitării, Ed. Junimea, Iași, 2001, p. 54 - 58. -MARINESCU, C. GH., Un secol de învățământ medical superior la Iași, Institutul de Medicină și Farmacie (19481979), Iași, 1979, p. 164, 221 GOLOGAN, ION (1916-2002) INGINER AGRONOM Cercetător de elită și distins dascăl
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
Moisă a desfășurat o intensă activitate în cadrul Comisiei Medicamentului și pentru Farmacovigilență a Ministerului Sănătății. Trecută în neființă la 7 septembrie 1989, a fost înmormântată în Cimitirul Eternitatea din Iași. REFERIRI EXTRASE: -CUCIUREANU, RODICA și AGOROAEI, LUMINIȚA, Obstacole în calea uitării, Editura Junimea, Iași, 2001, p. 3945 -SPIELMAN, IOSIF și BAICU, GRAZIELLA, Istoria științelor farmaceutice din România, Ed. Medicală „Amaltea”, București, 1994, p.114 -MARINESCU, C. GH., Un secol de învățământ medical superior la Iași, vol. II, I.M.F. (1948-1979) Iași, I.M.F.
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
remarcabila personalitate. Distinsul profesor universitar doctor Alexandru Pastia s-a stins din viață la 26 iulie 1997 și a fost înmormântat în Cimitirul Sf. Apostoli Petru și Pavel din Iași. REFERIRI EXTRASE: -CUCIUREANU, RODICA ȘI AGOROAEI, LUMINIȚA, Obstacole în calea uitării, Editura Junimea, 2001, p. 63-68. -MARINESCU, C. GH., Un secol de învățământ medical superior la Iași, vol. II, I.M.F. (1948-1979), p. 75, 86, 87, 167. PETRĂCHESCU, ELIZA (1911-1977) ACTRIȚĂ Un excepțional produs al școlii ieșene de teatru, o prezență de
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
hotărât să-l smulgă prematur vieții, în prag de primăvară, pe 13 martie 1972, după ce a purtat, toată viața primăvara în suflet. A fost înmormântat în Cimitirul Bellu din București. REFERIRI EXTRASE: -CUCIUREANU, RODICA și AGOROAEI, LUMINIȚA, Obstacole în calea uitării, Editura Junimea, 2001, p. 6-12 -MARINESCU, C.GH., Un secol de învățământ medical superior la Iași, Vol. II, IMF (1948-1979) Iași, I.M.F., 1979, p. 115, 165, 166, 190, 21 ARTICOLE: -PROF. DR. DOC. SELMICIU Iosif (1909-1972), „Revista Medico-Chirurgicală”, nr. 2, aprilie-iunie 1972
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
păsările din America de Sud, despre tipul de păduri și de arbori, despre vegetație și fenomene naturale. De bine ce am acumulat toate aceste cunoștințe, bănuiesc că îmi vor rămâne în minte o bucată de vreme, după care, nefolosite, le voi da uitării. Simt însă că ceea ce am învățat cu adevărat este la un nivel mai profund, mai dificil de explicat și prea puțin legat de minte și memorie. Simt cum ordinea celulelor, undeva în interiorul meu, a fost permanent alterată și simt cum
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
răsărite ca Băcești, Pungești, Negrești. Din povestirile lui, Maria și chiar nepoții au aflat cum a cunoscut o fată din Rafaila, Elena Frasin cu care s-a înfiripat o dragoste, dar nemaiîntâlnindu-se o bună bucată de timp a venit uitarea, vorba aceea, „ochii care nu se văd, se uită” Venind odată la târgul din Pungești , unde auzise că vitele și caii îndeosebi sunt mai ieftini, tata socru, Ion, află că boierul Marcopol caută un slujbaș bine pregătit, „cu carte”, pe
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
să fie și m-am bucurat că totul a fost doar vis și nu o crudă realitate. Furat de preocupările mele obișnuite am trecut totul în subconștientul meu. Oare ce semnificație să aibă acest vis pe care l-am dat uitării?! Să revin la momentul extrem de critic în care mă aflam. M-am dus la vie și am început să descurc aracii din vie, să-i proptesc în jurul unor pomi în poziție aproape verticală, în așa fel ca să nu-i afecteze
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
acum prin ce au trecut și chiar mulți dintre ei probabil că nu își mai amintesc prea bine evenimentele de acum 25 de ani. A trecut peste toți o perioadă plină, încât întâmplările din timpul Revoluției se pierd în ceața uitării. Aș vrea acum să revenim puțin asupra câtorva dintre personajele celebre, din timpul și de după Revoluție, mai ales militari, actori importanți ai evenimentelor de atunci, despre care am mai vorbit în trecere. Mă interesează cum i-ați cunoscut și cum
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
culoare-n neființă; acum încerc să răspund cu sufletul, căci mintea-mi refuză să gândească. Nu-i așa că florile uscate-ți așează credința în eternitate? Tot ce-i frumos se pierde fără urme, pe când lumina luminează-n voie formele date uitării de oamenii de rând, fire ce-și luptă supraviețuirea, ce imploră mâini nepăsătoare ale unor ființe nepăsătoare, să nu le arunce la gunoi, alături de murdăria și nepăsarea lor. Tu dai viață morții aparente, ești un fel de vrăjitor cu mâini
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
vioaie - dacă se poate spune așa, tocmai știind filosofia egipteanului care nu se temea de moarte. Sunt sumbre din cauza prafului neșters din vitrine, din cauza galeriilor neamenajate la standard internațional. Parcă cineva ar dori să se aștearnă deasupra lor o nouă uitare, de data asta definitivă și mai cumplită decât cea impusă de religia celor care au construit piramidele (este cam paradoxal ceea ce afirm, dar de vreme ce regele, faraonul, oricât ar fi fost de cunoscut, era introdus în inima piramidei și nu mai
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
spiritul acelor vremuri ne-a pătruns în vechiul palat din Knosos. Pentru că ne-am schimbat locul, voi schimba și eu puțin subiectul, întorcându-mă în timp nu cu un mileniu, ci cu doar două zile. Nu pot să trimit în uitare ultimele 48 de ore trăite în Creta. Pe 26 iulie (miercuri) dimineața am plecat de la Dilina odată cu răsăritul soarelui. Am ajuns în Hania spre care ne îndreptam nu cu mare tragere de inimă și fără vreun plan făcut deoarece impresia
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
cunoscută sau recunoscută. Astăzi... Vorbesc despre un artist. Scriu despre o actriță. ... amintindu-mi de Ada ... amintindu-mi de Ada... Dar... Amintindu-mi de Ada ... ... revăd mai mult de douăzeci de ani din viața mea ... Odată cu Ada au trecut în Uitare imagini care s-au șters din noi - cei din jurul ei, imagini pe care ea le păstra în rame aurite de tablou renascentist, așezate cu dragoste în mintea și în sufletul ei, pentru momentul în care vor reînvia în detaliu, cu
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
personajele cărora le-a dat viață, intepretându-le pe scena Teatrului Național „V. Alecsandri” din Iași, și nu numai, va rămâne vie atâta timp cât noi, cei care ne-am aflat în preajma ei, nu vom lăsa timpul să așeze, cu lentoare perfidă, vălul uitării. Această carte, atât cât este, reprezintă un reper omagial, cu valoare evocator-simbolică ce se adresează cititorului. Este o invitație la neuitarea ADEI, pentru cei care au cunoscut-o și au văzut-o jucând pe scenă, dar și pentru ceilalți care
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]