8,047 matches
-
și pene. Așa cum spune Candid Mușlea, tabloul a fost făcut după o veche stampă ce exista la Viena sau Buda. În anul 1840 și 1845, Constantin Lecca a pictat de două ori lucrarea "Cea din urmă noapte a lui Mihai Viteazul". Dumitru Iarcu a folosit litografia după tablou în lucrarea sa «Bibliografie» tipărită la Viena și editată de Gheorghe Ioanid. Tabloul a apărut în numeroase ziare și reviste ale timpului, tematica fiind preluată ulterior și de către pictorul Theodor Aman, iar litografia
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
în viață" din anul 1870. Cronica de artă din acel an a criticat-o vehement și negativ, similar lucrărilor expuse de Aman. Încă de la înființarea Muzeului din București s-a aflat printre exponate tabloul lui Lecca intitulat "Intrarea lui Mihai Viteazul în Bolgrad". O copie a acestuia din urmă există actual și la Muzeul Militar din București. Tot aici se află și lucrarea ce-l arată pe domnitorul Gheorghe Bibescu cu suita sa. Conform declarațiilor lui Nicolae Țîncu și aceste lucrări
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
suita sa. Conform declarațiilor lui Nicolae Țîncu și aceste lucrări au fost litografiate și răspândite în mii de exemplare. Din cercetările întreprinse de către Paul Rezeanu, a rezultat că Lecca ar fi pictat compoziția "Cea din urmă noapte a lui Mihai Viteazul" în anul 1829 și portretul lui Ștefan cel Mare în anul 1830. Acesta din urmă a avut ca inspirație o litografie a lui Gheorghe Asachi din perioada 1822 - 1823, făcută după o efigie a voievodului care se afla în acele
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
în priviri. Prestanța voievodului este completată cu prisosință de către masele populare, care își aduc în final aportul la surprinderea momentului istoric celebrat. Dacă privitorul își permite o clipă de răgaz în analizarea compoziției "Cea din urmă noapte a lui Mihai Viteazul", poate surprinde determinarea pictorului în realizarea tematicii. Mihai Viteazul este gata de luptă în ultimele sale clipe, poartă sabia în mâna stângă (Mihai fiind stângaci) cu toate că este înconjurat de dușmani. Amănuntele istoric validate și modul cum a gândit Lecca compoziția
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
masele populare, care își aduc în final aportul la surprinderea momentului istoric celebrat. Dacă privitorul își permite o clipă de răgaz în analizarea compoziției "Cea din urmă noapte a lui Mihai Viteazul", poate surprinde determinarea pictorului în realizarea tematicii. Mihai Viteazul este gata de luptă în ultimele sale clipe, poartă sabia în mâna stângă (Mihai fiind stângaci) cu toate că este înconjurat de dușmani. Amănuntele istoric validate și modul cum a gândit Lecca compoziția, fac astfel ca Mihai Viteazul să fie identificat drept
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
în realizarea tematicii. Mihai Viteazul este gata de luptă în ultimele sale clipe, poartă sabia în mâna stângă (Mihai fiind stângaci) cu toate că este înconjurat de dușmani. Amănuntele istoric validate și modul cum a gândit Lecca compoziția, fac astfel ca Mihai Viteazul să fie identificat drept erou dintr-o simplă privire. În mod evident, pictura Renașterii italiene și-a adus aportul în opera lui Lecca. Acest lucru se vede din recunoașterea de către privitor a elementelor caracteristice armatei străine, din compoziție. Se observă
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
vremuri. Un lucru suplimentar demn de menționat este că țăranii români înfățișați în acest tablou sunt printre primii care apar în pictura românească. Ei se mai întâlnesc și în alte tablouri ale lui Lecca, precum ar fi "Intrarea lui Mihai Viteazul în Alba Iulia". Pictorul a dat importanță reprezentării personajelor indiferent de clasa socială din care făceau parte. A fost egal în reprezentarea boierilor ca și în cea a țăranilor sau a voievozilor. Pe de altă parte, unele dintre compoziții sunt
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
românesc din 1974, regizat de Sergiu Nicolaescu. Rolurile principale sunt interpretate de Amza Pellea, Ion Besoiu, Ilarion Ciobanu, Sergiu Nicolaescu, Jean Constantin, Colea Răutu, Gheorghe Dinică și Gina Patrichi. Acțiunea filmului are loc după zece ani de la uciderea lui Mihai Viteazul (1601), când un grup de viteji din fosta lui oaste rătăciți prin diferite orașe ale Europei hotărăsc să se îndrepte spre patria lor, având cu ei o ladă și steagul celor trei țări românești unite (Moldova, Țara Românească și Transilvania
Nemuritorii () [Corola-website/Science/311357_a_312686]
-
Nicolaescu. Rolurile principale sunt interpretate de Amza Pellea, Ion Besoiu, Ilarion Ciobanu, Sergiu Nicolaescu, Jean Constantin, Colea Răutu, Gheorghe Dinică și Gina Patrichi. Acțiunea filmului are loc după zece ani de la uciderea lui Mihai Viteazul (1601), când un grup de viteji din fosta lui oaste rătăciți prin diferite orașe ale Europei hotărăsc să se îndrepte spre patria lor, având cu ei o ladă și steagul celor trei țări românești unite (Moldova, Țara Românească și Transilvania). Vitejii fac față diverselor obstacole ivite
Nemuritorii () [Corola-website/Science/311357_a_312686]
-
celor trei țări românești unite (Moldova, Țara Românească și Transilvania). Vitejii fac față diverselor obstacole ivite in cale, lucrurile din ladă fiind râvnite atât de austrieci, cât și de unguri sau de turci. În final, foștii oșteni ai lui Mihai Viteazul ajung în țară și mor apărând cu vitejie prețiosul steag al Unirii. El se află pe locul 11 în topul celor mai vizionate film românești din toate timpurile după cum atestă un comunicat din 2006 al Uniunii Autorilor și Realizatorilor de
Nemuritorii () [Corola-website/Science/311357_a_312686]
-
pe locul 11 în topul celor mai vizionate film românești din toate timpurile după cum atestă un comunicat din 2006 al Uniunii Autorilor și Realizatorilor de Film din România. În anul 1611, la 10 ani de la uciderea mișelească a lui Mihai Viteazul, câțiva din foștii săi oșteni hoinăresc prin diferite orașe ale Europei. Aceștia sunt considerați o bandă de tâlhari vagabonzi, iar comandanții cetăților pe unde trăiau au stabilit recompense pentru prinderea lor vii sau morți. O parte dintre oșteni, în frunte
Nemuritorii () [Corola-website/Science/311357_a_312686]
-
din ladă ei doreau să ridice o nouă armată. Oștenii au depus jurământ să ducă în țară steagul și lada, cei care ar fi încălcat jurământul urmând a fi pedepsiți cu moartea. Un alt fost oștean de-al lui Mihai Viteazul, Dumitru (Amza Pellea), se află și el prin Europa prefăcându-se olog, orb de un ochi și gângav și trăind din mila străinilor. El reușește să fure o căruță cu un tun și se întâlnește într-un defileu cu grupul
Nemuritorii () [Corola-website/Science/311357_a_312686]
-
noul domnitor, Radu Mihnea (1601-1602, 1611-1616, 1620-1623), l-a trimis cu Dumitru pe postelnicul Butnaru (Gheorghe Dinică) cu o oaste de 200 de lefegii. Căpitanul Andrei se duce în vale să discute cu boierul Butnaru, care condusese cavaleria lui Mihai Viteazul. Andrei îi spune că vrea să ridice poporul la luptă și să facă o altă armată cu care să pornească la război împotriva năvălitorilor, dar Butnaru este sceptic și îi răspunde că țara este ticăloșită, iar puterile străine și-au
Nemuritorii () [Corola-website/Science/311357_a_312686]
-
puterile străine și-au încălcat propriile făgăduieli de a-i ajuta pe români în lupta cu turcii. Căpitanul îl trimite pe Mohor să meargă în sate și să-i cheme pe săteni pentru a apăra cetatea și steagul lui Mihai Viteazul. În dimineața următoare, ostașii români conduși de Butnaru și turcii lui Iusuf Pașa iau cu asalt cetatea. Căpitanul Andrei le spune oștenilor că în ladă nu sunt decât bolovani și îi dezleagă de jurământ, dar aceștia sunt de acord să
Nemuritorii () [Corola-website/Science/311357_a_312686]
-
Producătorii, împreună cu noul regizor și scenaristul Titus Popovici, au convenit în luna august ca scenariul să fie refăcut fundamental pentru transformarea filmului de aventuri într-un film istoric, precum și înlocuirea în distribuție a actorilor care deținuseră roluri principale în "Mihai Viteazul" (Amza Pellea, Sergiu Nicolaescu, Ion Besoiu). În aceste condiții, s-a suspendat la 15 septembrie producția și finanțarea filmului, fiind anulate și angajamentele de prestație cu studioul DEFA Berlin. Titus Popovici a făcut ulterior următoarea precizare: „Eu am conceput acest
Nemuritorii () [Corola-website/Science/311357_a_312686]
-
Königstein), Krielstein și Quedlinburg. O parte din cadre au fost filmate la Castelul Bran și la Cetatea Râșnov. Scenariul inițial prevedea și rolul unui luptător cu picior de lemn, Ionică Șchiopul, care făcea parte din foșții războinici ai lui Mihai Viteazul ce se întorceau în Țara Românească. Rolurile erau deja împărțite actorilor, iar Ionică Șchiopul urma să fie interpretat de Alexandru Herescu, interpretul rolului Cotyso din "Dacii". Sergiu Nicolaescu a modificat însă textul, fără să-l anunțe pe Herescu. Actorul s-
Nemuritorii () [Corola-website/Science/311357_a_312686]
-
dar acesta nu a predat partitura la timp, fiindu-i reziliat contractul. Piesele muzicale incluse pe coloana sonoră a filmului au fost compuse de Tiberiu Olah și Nicu Covaci. Muzica compusă de Tiberiu Olah a fost preluată din filmul "Mihai Viteazul". La propunerea inginerului de sunet Anușavan Salamanian, regizorul a fost de acord să fie folosite în film 3-4 melodii ale formației Phoenix cu un total de 20 de minute. În varianta finală, pe coloana sonoră a filmului pot fi auzite
Nemuritorii () [Corola-website/Science/311357_a_312686]
-
și trainic produs cultural mediu și depășindu-și cu autoritate competitorii”. În lucrarea "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" (Ed. Fundației Culturale Române, București, 2000), criticul Călin Căliman scria că "Nemuritorii" este „un film patetic - despre niște foști oșteni ai lui Mihai Viteazul care au pribegit prin lume și revin in țară cu drapelul voievodului”. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului o stea din cinci și a făcut următorul comentariu: "„La 1611, 13 cavaleri rătăcesc prin Europa purtând idealul politic al fostului lor
Nemuritorii () [Corola-website/Science/311357_a_312686]
-
al soliei trimise de daci era că vor lupta împotriva năvălitorilor ce le calcă pământul pe care-l muncesc. În scop de a obține bunăvoința lui Zamolxe, potrivit obiceiului străbun, Cotyso, considerat a fi „cel mai curat și cel mai viteaz dintre fiii dacilor”, este jertfit la altarul aflat lângă Sfinxul din Bucegi. Nemulțumit de răspunsul dacilor, Domițian trimite armata romană către Sarmizegetusa. Generalul Fuscus ordonă legiunilor de la Rin comandate de Severus, aflate în avangardă, să-i atace pe daci într-
Dacii (film) () [Corola-website/Science/311355_a_312684]
-
noapte de război" de Camil Petrescu, care-l impresionase, dar directorul studioului l-a refuzat. El a spus atunci că ar putea să regizeze un film istoric, dar Cornea i-a respins trei propuneri de filme ("Ștefan cel Mare", "Mihai Viteazul" și "Traian și Decebal"), spunând că acestea urmau a fi realizate în următorii 20 de ani de alți regizori. În cele din urmă, exasperat, Nicolaescu a propus filmul "Dacii", care nu figura în lista cu filmele ce urmau a fi
Dacii (film) () [Corola-website/Science/311355_a_312684]
-
de Fizică a Universității București în 1966. Succesul la public al filmului l-a transformat pe tânăr într-un sex-simbol, fiind numit în presă „Alain Delon-ul României”. El a renunțat la actorie, lucrând ca profesor de fizică la liceele „Mihai Viteazul”, „I.L. Caragiale” și „George Coșbuc”, de unde a ieșit la pensie. Filmul "Dacii" a fost o coproducție româno-franceză realizată de Studioul Cinematografic București și Franco-London Film. După discutarea scenariului la 6 septembrie 1965 în Consiliul Artistic, filmul a intrat în faza
Dacii (film) () [Corola-website/Science/311355_a_312684]
-
Bălănuță). Interpreții francezi nu vorbeau limba română, Alexandru Herescu era în rolul său de debut, György Kovács avea accent unguresc, iar Amza Pellea suferea de o afecțiune a corzilor vocale (vocea sa fiind dublată de Emanoil Petruț și în "Mihai Viteazul"). Filmul a fost realizat pentru ecran lat , director de imagine fiind Costache Ciubotaru. Muzica filmului a fost interpretată de Orchestra Simfonică a Cinematografiei dirijată de Constantin Bugeanu. La acest film au lucrat ca asistenți de montaj Dan Nanu și Cristina
Dacii (film) () [Corola-website/Science/311355_a_312684]
-
simboluri naționale ca Babele și Sfinxul din Bucegi, regizorul a conferit unor secvențe din film aspectul de mit. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului patru stele din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Reconstituire a posibilei vieți a „celor mai viteji dintre traci”, în Dacia anului 87, când primul atac al legiunilor romane, condus de Cornelius Fuscus, general ros de ambiții deșarte, e respins de vitejii daco-geți. Dar răgazul păcii nu mai poate dura mult. Primul și cel mai bun lungmetraj
Dacii (film) () [Corola-website/Science/311355_a_312684]
-
următoarele ordine: [[Categorie:Nașteri în 1886]] [[Categorie:Nașteri pe 25 aprilie]] [[Categorie:Decese în 1964]] [[Categorie:Decese pe 6 iunie]] [[Categorie:Generali români din Al Doilea Război Mondial]] [[Categorie:Destinatari ai premiilor sau decorațiilor militare]] [[Categorie:Decorați cu „Ordinul Mihai Viteazul”]] [[Categorie:Ofițer al Ordinului Steaua României]] [[Categorie:Comandor al Ordinului Steaua României]] [[Categorie:Decorați cu Ordinul Coroana României]]
Vasile Atanasiu () [Corola-website/Science/311481_a_312810]
-
în anul 1602, s-a refugiat în cetatea Șoimoșului. Considerând însă mult prea nesigură această așezare, a încheiat un pact de schimb cu pașa Bektaș din Timișoara, cedând castrul pentru cetatea din Kladovo. În 1599-1600 trece sub stăpânirea lui Mihai Viteazul. Castrul a fost eliberat definitiv de sub dominația turcească abia în anul 1688. Stricăciunile din timpul și după asediu nu au mai fost remediate niciodată, fortificațiile intrând în paragină. Nici pentru conservare nu s-au mai luat măsuri. În secolul al
Cetatea Șoimoș () [Corola-website/Science/312428_a_313757]