73,403 matches
-
poetul scrie «perfect senin un poem senin» al tinereții, «despre reflectarea apei în aer/ nota lumina de pe obrazul iubitei/ clătinându-se încolo și încoace». Poemul se naște din notația lucidă care sondează cu prudență realitatea și răsfrângerea ei în sufletul poetului cu o întreagă strategie a reflectării și reflecției, cu un întreg arsenal de observații analitice care îi împânzesc discursul. Fie că își propune să redea «înfățișarea unui om în timpul vorbirii», fie că își întocmește un dosar în care povestește visele
Ioan Moldovan (scriitor) () [Corola-website/Science/333451_a_334780]
-
în timp ce sfâșie aerul/ dintre călău și călău». Întorsătura voit retorică și binevoitoare din finalul poemului precum și interjecțiile, inversiunile ori cuvintele folosite în forma lor arhaică, sugerează, ici și colo, o atitudine ironică, adesea contrapunctică a poemului față de realitate și a poetului față de destin. Chiar lipsa de fermitate acuzată anterior ascunde o indecizie funciară, o legănare metafizică, o lene creatoare care dă senzația de perspectivă a realității dinspre vis și metafizic. Trecerea la Exerciții de transparență (1983) se face printr-un poem
Ioan Moldovan (scriitor) () [Corola-website/Science/333451_a_334780]
-
indecizie funciară, o legănare metafizică, o lene creatoare care dă senzația de perspectivă a realității dinspre vis și metafizic. Trecerea la Exerciții de transparență (1983) se face printr-un poem amplu cu douăsprezece părți și epilog, Vizionarea unui poem. Aici poetul își trădează, printre rânduri, câteva slăbiciuni și secrete ale facerii poemului („Priviri furișe printre lucruri/ totul în notații simple în jurul lumii simple”) sau își deapănă, într-o manieră ermetică și într-o vădită complicitate cu personajele livrești, caerul existenței ce
Ioan Moldovan (scriitor) () [Corola-website/Science/333451_a_334780]
-
atotprezentă» ori se insinuează pe «fondul sonor (...) de-afară». Motivul nebuniei, al alienării e invocat în primul poem selectat din Insomnii lângă munți (1989). Steaua craniană e o metaforă a noii căutări, a noii etape, pentru ca într-un alt poem, poetul să aibă intuiția concretă a morții. Nici prezența iubitei nu schimbă peisajul: «Afară se aud doar lunile căzând de-a dura din cer». Ea intră «aproape prăbușită» în orizontul minuțios pregătit al poemului. Strigătul ei și senzația poetului cu «mâna
Ioan Moldovan (scriitor) () [Corola-website/Science/333451_a_334780]
-
alt poem, poetul să aibă intuiția concretă a morții. Nici prezența iubitei nu schimbă peisajul: «Afară se aud doar lunile căzând de-a dura din cer». Ea intră «aproape prăbușită» în orizontul minuțios pregătit al poemului. Strigătul ei și senzația poetului cu «mâna prinsă în capcană» adâncește zbuciumul, declanșează neliniștea, perpetuează insomniile. Cu toate acestea el se simte atras în vârtejul altor «mistere care liniștesc». Unul din ele e și chemarea stranie: «Vino și tu să aruncăm o cheie albă în
Ioan Moldovan (scriitor) () [Corola-website/Science/333451_a_334780]
-
se vadă, ce-i de văzut în olimpul/ acesta de minereu?/ Stați afară, așteptați, și-așa-s destule/ aici: singurătatea-i o-nghesuială -/ între prima verba și ultima thule/ cineva a întins ritualic o obială.” ‘Noul sezon elegiac' conceput de poet cuprinde, pe lângă dezolare și fatalitate, apăsarea constantă a mainimicului. Tratatul de oboseală (1999) este alcătuit dintr-un calendar subiectiv al trecerii. Poemele alternează cu file dintr-un jurnal personal. Sentimentul trecerii și al vanității este exprimat prin conceptul de oboseală
Ioan Moldovan (scriitor) () [Corola-website/Science/333451_a_334780]
-
grea și obosită”. Îndoiala, golul, vidul devin forme ale unei oboseli creatoare. E pusă la îndoială până și capacitatea de a se înduioșa, «de viteza morții noastre comune.» Etalând un inventar sărac al întâmplărilor și lucrurilor ce se repetă absurd, poetul deplânge proliferarea nemișcării, sufocarea sălbăticiei, stingerea cruzimii și a simțirii atroce care făceau posibil spectacolul ființei. Tocirea spiritului, sărăcirea imaginației, sentimentul nimicniciei, al inutilității ia forme dramatic-interogative. Tonul duios-elegiac al Duminicii de ianuarie se răsfrânge asupra crizei prin care trece
Ioan Moldovan (scriitor) () [Corola-website/Science/333451_a_334780]
-
absurd se amplifică și în poemul următor («Artur e mort și cântă la cele mai bune/ piane de dincolo») pentru ca apoi să cedeze locul îngrijorării, sfâșierii și chiar smintelii. Alienarea ființei determină răsucirea discursului și, vrând să-și camufleze tristețea, poetul practică vorbirea pe dos, la limitele inteligibilului: «Nici eu, dragă domnule Vincent, n-am dificultăți/ cu exprimarea singurătății, tristeții și absurdului/ Mai ales vineri seara când scribul a fugit în lume/ și uit tot ce n-am vrut să uit
Ioan Moldovan (scriitor) () [Corola-website/Science/333451_a_334780]
-
inventariază situații limită, întâmplări absurde, închipuiri grotești, gesturi disperate între care există o osmoză perfectă și față de care ființa are o atitudine când conciliantă, când provocatoare și bufonă. Dincolo de cele câteva lucruri în care crede («Inspirația. Frumusețea. Misterul. Și Altele.»), poetul manifestă «o mare încredere/ în arta cu care se strică toate în jur». Poate că din această secătuire a ființei, din această biciuire și asaltarea a ei se naște un subtil elogiu al trecerii. Un elogiu al îmbătrânirii și al
Ioan Moldovan (scriitor) () [Corola-website/Science/333451_a_334780]
-
bocet urcând cu cerneluri/ pentru a strica filigranul/ clipa când scrisa devine ilizibilă// Și nu fâșâitul de mătase al despicării/ ci ruperea meschină și atroce/ a substanței vii». Demonul deconstrucției a pus stăpânire pe spiritul creator. În Interioarele nebune (2002), poetul ia startul într-o competiție și mai gravă cu sine însuși. Ciclul începe cu versul fatalist, „Deja nu mai are nici un sens”, pentru ca în poemul următor, Amintiri letale să observăm cum ironia duioasă face casă bună cu gândul morții. În
Ioan Moldovan (scriitor) () [Corola-website/Science/333451_a_334780]
-
versul fatalist, „Deja nu mai are nici un sens”, pentru ca în poemul următor, Amintiri letale să observăm cum ironia duioasă face casă bună cu gândul morții. În aceste condiții viața e trăită „de la o propoziție la alta”, iar morții săi, ai poetului, „cântă în continuare unplugged și în pauze spun glumițe”. Reacția asistenței, „noi aplaudăm și râdem” stârnește fiorul nebuniei pe care acest ciclu îl provoacă și îl ilustrează. Poate că nici un poet al generației sale nu a reușit să evidențieze cu
Ioan Moldovan (scriitor) () [Corola-website/Science/333451_a_334780]
-
de la o propoziție la alta”, iar morții săi, ai poetului, „cântă în continuare unplugged și în pauze spun glumițe”. Reacția asistenței, „noi aplaudăm și râdem” stârnește fiorul nebuniei pe care acest ciclu îl provoacă și îl ilustrează. Poate că nici un poet al generației sale nu a reușit să evidențieze cu atâta spor și să exploreze cu atâta interes filonul oboselii, ‘strategiile însingurării' și ‘interioarele nebune' ca acest Ioan Moldovan, răbdător și insurgent, calm și provocator, înțelept și convingător. Atât de convingător
Ioan Moldovan (scriitor) () [Corola-website/Science/333451_a_334780]
-
7 romanian and 7 british poets of today, selecție și traducere de Romulus Bucur, Colecția revistei Arca în colaborare cu British Council, Arad, 2000; în Wurzeln im Licht/ Rădăcini în lumină, Antologie de poezie românească, Editura „Solstițiu”, Satu Mare, 2006, în Poeți români de azi/ Poètes roumains d'aujoud'hui, Bistrița-Paris, 2007; în Cartea Maratonului de Poezie - Sibiu 2007; în antologia de poeți români contemporani traduși în limba maghiară Egy zacsko cseresznye - Kortas roman koltok, trad. Balazs F. Attila, Editura AB-ART, Bratislava
Ioan Moldovan (scriitor) () [Corola-website/Science/333451_a_334780]
-
Council, Arad, 2000; în Wurzeln im Licht/ Rădăcini în lumină, Antologie de poezie românească, Editura „Solstițiu”, Satu Mare, 2006, în Poeți români de azi/ Poètes roumains d'aujoud'hui, Bistrița-Paris, 2007; în Cartea Maratonului de Poezie - Sibiu 2007; în antologia de poeți români contemporani traduși în limba maghiară Egy zacsko cseresznye - Kortas roman koltok, trad. Balazs F. Attila, Editura AB-ART, Bratislava, Slovacia; în Antologia alcătuită de Constantin Abăluță Mi-ar trebui un șir de ani/ It Might Take Me Years, Editura Casa
Ioan Moldovan (scriitor) () [Corola-website/Science/333451_a_334780]
-
Attila, Editura AB-ART, Bratislava, Slovacia; în Antologia alcătuită de Constantin Abăluță Mi-ar trebui un șir de ani/ It Might Take Me Years, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2009; în alte două antologii româno-maghiare și într-o antologie de poeți români traduși în albaneză; în reviste literare maghiare.
Ioan Moldovan (scriitor) () [Corola-website/Science/333451_a_334780]
-
(n. Ionel Iacob, 18 decembrie 1940, satul Bencecu de Jos, comuna Pișchia, județul Timiș) este un epigramist, poet, prozator, pamfletar, publicist, poet dialectal bănățean, realizator de emisiuni radio în grai bănățean, președintele "Cenaclului de Satiră și Umor ”Ridendo”" Timișoara, membru fondator și Membru de Onoare al Uniunii Epigramiștilor din România, membru în Uniunea Scriitorilor din România (2009), membru
Ionel Iacob-Bencei () [Corola-website/Science/333464_a_334793]
-
(n. Ionel Iacob, 18 decembrie 1940, satul Bencecu de Jos, comuna Pișchia, județul Timiș) este un epigramist, poet, prozator, pamfletar, publicist, poet dialectal bănățean, realizator de emisiuni radio în grai bănățean, președintele "Cenaclului de Satiră și Umor ”Ridendo”" Timișoara, membru fondator și Membru de Onoare al Uniunii Epigramiștilor din România, membru în Uniunea Scriitorilor din România (2009), membru în Uniunea Scriitorilor din
Ionel Iacob-Bencei () [Corola-website/Science/333464_a_334793]
-
Scriitorilor din Republica Moldova (2008) și "Cetățean de Onoare" al comunei Pișchia (2008). Urmează cursurile școlii primare în Bencecu de Jos și gimnaziul în comuna Pișchia, apoi este elev la Liceul „Constantin Diaconovici Loga” Timișoara, avându-l coleg de clasă pe poetul Damian Ureche. Se lansează pe scena Clubului ”1 Mai” ca prezentator, recitator, actor amator, alături de orchestra condusă de Ioan Odrobot. Pasionat de teatru, în tinerețe frecventează "Studioul actorului amator" (1961, prof. actor Victor Odillo Cimbru) și "Școala populară de artă
Ionel Iacob-Bencei () [Corola-website/Science/333464_a_334793]
-
al XVIII-lea. S. Lazzaro adăpostește o bibliotecă cu 150.000 de volume, precum și un muzeu cu peste 4.000 de manuscrise armenești și multe artefacte arabe, indiene și egiptene, colectate de călugări sau primite sub formă de cadouri." Importantul poet armean Hovhannes Shiraz a scris un poem despre insulă, subliniindu-i semnificația: O insulă armeană în apele străine,<br>Reaprinde lumina vechi a Armeniei...<br>Știu că ești obosită, ai fost multe secole,<br>În afara patriei, de dragul patriei.
San Lazzaro degli Armeni () [Corola-website/Science/333514_a_334843]
-
domus esse videretur.”" În lucrarea "A magyar nemzet történelme" ("Istoria națiunii maghiare"), autorul arată că informația lui Bonfini se datorează unei identificări eronate și că răspândirea denumirii în mentalul colectiv se datorează, în primul rând, popularității eposului „Cserhalom” scris de poetul Mihály Vörösmarty în 1825, care la rândul lui a folosit ca sursă de inspirație și lucrarea lui Bonfini. Simon de Keza menționează denumirea „Kyrioleis”, iar Cronica pictată „Kyrieleis” (identificate cu Cserhalom, după Bonfinius și Kérlés, după Timon). Edițiile românești ale
Bătălia de la Chiraleș () [Corola-website/Science/330497_a_331826]
-
în Loveci, Bulgaria de azi, în 1822. Tatăl său, Ismail Ağa era membru în Consiliul Local iar mama sa Ayșe Sümbül era din familia Topuzoğlu l din Loveci. Numele său adevărat este Ahmet, supranumele de Cevdet îi este dat de poetul Süleyman Fehmi Efendi în 1843 pe când se afla la studii la Istanbul. După școala primară din Loveci, Ahmet cu ajutorul bunicului său, Hacı Ali Efendi în 1839 este înscris la Madrasa-ul Fatih. Pe lângă educația clasică de madrasa a mai fost interesat
Ahmet Cevdet Pașa () [Corola-website/Science/331073_a_332402]
-
Mehmet Âkif Ersoy (n. 20 decembrie 1873 - d. 27 decembrie 1936) a fost o pesonalitate turcă a perioadei otomane, fiind poet, veterinar, profesor, predicator, hafiz, traducător al Coranului, înotător și deputat. M. Afik Ersoy este cunoscut pentru că este autorul imnului de stat al Republicii Turcia - "İstiklâl Marșı" (Marșul Independenței). Este supranumit „poetul patriei” și „poet național”. Cele mai importante opere sunt
Mehmet Akif Ersoy () [Corola-website/Science/331068_a_332397]
-
a fost o pesonalitate turcă a perioadei otomane, fiind poet, veterinar, profesor, predicator, hafiz, traducător al Coranului, înotător și deputat. M. Afik Ersoy este cunoscut pentru că este autorul imnului de stat al Republicii Turcia - "İstiklâl Marșı" (Marșul Independenței). Este supranumit „poetul patriei” și „poet național”. Cele mai importante opere sunt „Canaklale destani”- Epopeea Galiopolli- „Bulbul” - Privighetoarea-„Sahafat”- . După a doua perioadă constituțională a fost redactor-șef al revistei "Sirat-i Mustakim" (Calea dreaptă) care și-a schimbat numele în "Sebil ül-Reșad". În timpul
Mehmet Akif Ersoy () [Corola-website/Science/331068_a_332397]
-
pesonalitate turcă a perioadei otomane, fiind poet, veterinar, profesor, predicator, hafiz, traducător al Coranului, înotător și deputat. M. Afik Ersoy este cunoscut pentru că este autorul imnului de stat al Republicii Turcia - "İstiklâl Marșı" (Marșul Independenței). Este supranumit „poetul patriei” și „poet național”. Cele mai importante opere sunt „Canaklale destani”- Epopeea Galiopolli- „Bulbul” - Privighetoarea-„Sahafat”- . După a doua perioadă constituțională a fost redactor-șef al revistei "Sirat-i Mustakim" (Calea dreaptă) care și-a schimbat numele în "Sebil ül-Reșad". În timpul Războiului de Independență
Mehmet Akif Ersoy () [Corola-website/Science/331068_a_332397]
-
mișcarea de eliberare națională. Mustafa Kemal l-a invitat pe M. Akif la Ankara, pentru a scoate revista acolo. M. Akif ajunge la Ankara pe 24 aprilie 1920, a doua zi după deschiderea parlamentului. A participat la lupta națională ca poet, orator, călător, ziarist și politician. După sosirea la Ankara, Mustfa Kemal îl introduce în parlament ca deputat de Burdur apoi de Biga. A participat la lucrările primului parlament între 1920-1923. Prima sa misiune a fost aceea de a încerca să
Mehmet Akif Ersoy () [Corola-website/Science/331068_a_332397]