72,993 matches
-
folosind instrucțiunea MOVX "(Move eXternal)". Multe variante ale 8051 includ standardul de 256 bytes de IRAM plus câțiva KB de XRAM pe chip. Dacă mai multă memorie XRAM este necesară unei aplicații, XRAM-ul intern poate fi dezactivat, iar toate instrucțiunile XRAM vor fi descărcate de pe magistrala externă. Circuitul standard realizat în capsulă DIL prezintă 40 pini. Dintre aceștia, doi pini sunt rezervați tensiunii de alimentare (+5V și masă). Controlerul conține 4 porturi paralele de câte 8 biți fiecare, ce pot
Intel MCS-51 () [Corola-website/Science/320976_a_322305]
-
ALE". Portul P2, în aceleasi situații, generează octetul cel mai semnificativ al informației de adrese (A8-A15). Cele 16 linii de adrese astfel formate, permit adresarea a 64 KB memorie. De fapt, se pot adresa 64KB memorie de programe (ce conține instrucțiuni) și, respectiv, 64KB memorie de date, deci în total 128 KB. Notațiile liniilor porturilor sunt "Pi.j", cu i = 0, .., 3, iar j = 0, ..., 7. Atunci când formează "magistrala de adrese" și date, liniile portului P0 mai sunt notate "AD0- AD7
Intel MCS-51 () [Corola-website/Science/320976_a_322305]
-
memorării în latch-ul extern 74HCT573, a părții mai puțin semnificative a adresei A0-A7 emisă pe liniile acestuia. Semnalul este activ "1" logic. "PSEL" - Program SELect. Este semnalul prin care se face activarea memoriei de programe atunci când controlerul realizează extragerea codurilor instrucțiunilor. Dacă se lucrează cu ROM-ul intern, acest semnal nu se generează. Pinul este folosit și în situațiile de programare ale ROM-ului intern. În acest caz, pinul este intrare având notația PROG "(Programming)". "RESET" - Semnal pentru inițializarea controlerului, activ
Intel MCS-51 () [Corola-website/Science/320976_a_322305]
-
din cele trei spații de memorie, de obicei, este oferit un mecanism pentru determina la ce memorie se referă un pointer, fie prin constrângerea tipului pointer-ului să includă spațiul de memorie, fie stocând metadate împreună cu pointer-ul. Setul de instrucțiuni MCS-51 oferă mai multe moduri de adresare, incluzând: Bancul registrelor, care conține registrele R0÷ R7, poate fi accesat prin anumite instrucțiuni care specifică în opcode registrul prin 3 biți. Instrucțiunile care accesează astfel registrele au codul mai eficient. Când instrucțiunea
Intel MCS-51 () [Corola-website/Science/320976_a_322305]
-
fie prin constrângerea tipului pointer-ului să includă spațiul de memorie, fie stocând metadate împreună cu pointer-ul. Setul de instrucțiuni MCS-51 oferă mai multe moduri de adresare, incluzând: Bancul registrelor, care conține registrele R0÷ R7, poate fi accesat prin anumite instrucțiuni care specifică în opcode registrul prin 3 biți. Instrucțiunile care accesează astfel registrele au codul mai eficient. Când instrucțiunea se execută, numai unul din cele 8 regiștri din bancul selectat este accesat. Bancul de regiștri cu care se lucrează la
Intel MCS-51 () [Corola-website/Science/320976_a_322305]
-
de memorie, fie stocând metadate împreună cu pointer-ul. Setul de instrucțiuni MCS-51 oferă mai multe moduri de adresare, incluzând: Bancul registrelor, care conține registrele R0÷ R7, poate fi accesat prin anumite instrucțiuni care specifică în opcode registrul prin 3 biți. Instrucțiunile care accesează astfel registrele au codul mai eficient. Când instrucțiunea se execută, numai unul din cele 8 regiștri din bancul selectat este accesat. Bancul de regiștri cu care se lucrează la un moment dat este selectat cu ajutorul a 2 biți
Intel MCS-51 () [Corola-website/Science/320976_a_322305]
-
instrucțiuni MCS-51 oferă mai multe moduri de adresare, incluzând: Bancul registrelor, care conține registrele R0÷ R7, poate fi accesat prin anumite instrucțiuni care specifică în opcode registrul prin 3 biți. Instrucțiunile care accesează astfel registrele au codul mai eficient. Când instrucțiunea se execută, numai unul din cele 8 regiștri din bancul selectat este accesat. Bancul de regiștri cu care se lucrează la un moment dat este selectat cu ajutorul a 2 biți din PSW. ex: MOV A, R7 - conținutul registrului R7 este
Intel MCS-51 () [Corola-website/Science/320976_a_322305]
-
adresare se poate accesa atât memoria RAM internă 00-7Fh, cât și zona SFR (80-FFh). ex: MOV A, direct - conținutul memoriei interne de la adresa direct este transferat în acumulator. ADD A, direct - adună conținutul memoriei interne de la adresa direct cu acumulatorul. Instrucțiunea specifică un registru care conține adresa operandului. Prin acest mod de adresare poate fi accesat atât memoria de date internă cât și cea externă, astfel: - adresare pe 8 biți cu ajutorul registrelor R0 și R1 sau al pointerului de stivă ex
Intel MCS-51 () [Corola-website/Science/320976_a_322305]
-
memorie internă de la adresa dată de registrul R0 este transferată în acumulator - adresare pe 16 biți utilizând registrul DPTR ex: MOVX A,@DPTR - conținutul locației de memorie de date externă de la adresa din registrul DPTR este transferată în acumulator Anumite instrucțiuni specifică anumite registre. De exemplu, anumite instrucțiuni operează cu acumulatorul sau DPTR, deci nu este nevoie de o adresa pentru a le accesa. Opcod-ul instrucțiunii conține toate informațiile necesare. ex: MOV A, #100 - acumulatorul este încărcat cu constanta 100; MOV
Intel MCS-51 () [Corola-website/Science/320976_a_322305]
-
R0 este transferată în acumulator - adresare pe 16 biți utilizând registrul DPTR ex: MOVX A,@DPTR - conținutul locației de memorie de date externă de la adresa din registrul DPTR este transferată în acumulator Anumite instrucțiuni specifică anumite registre. De exemplu, anumite instrucțiuni operează cu acumulatorul sau DPTR, deci nu este nevoie de o adresa pentru a le accesa. Opcod-ul instrucțiunii conține toate informațiile necesare. ex: MOV A, #100 - acumulatorul este încărcat cu constanta 100; MOV DPTR, #0A43h. SETB C - Bitul de carry
Intel MCS-51 () [Corola-website/Science/320976_a_322305]
-
de memorie de date externă de la adresa din registrul DPTR este transferată în acumulator Anumite instrucțiuni specifică anumite registre. De exemplu, anumite instrucțiuni operează cu acumulatorul sau DPTR, deci nu este nevoie de o adresa pentru a le accesa. Opcod-ul instrucțiunii conține toate informațiile necesare. ex: MOV A, #100 - acumulatorul este încărcat cu constanta 100; MOV DPTR, #0A43h. SETB C - Bitul de carry devine 1 SETB P1.3 - Bitul 3 al portului P1 devine 1. Numai memoria program poate fi accesată
Intel MCS-51 () [Corola-website/Science/320976_a_322305]
-
registrul DPTR sau PC, iar ca registru deplasament este folosit acumulatorul. Adresa unui element din tabel accesat la un moment dat, se calculează astfel: DPTR (PC) +Acc. ex: MOVC A,@ A+PC Tot adresare indexată este utilizată și în cazul instrucțiunilor de salt. În acest caz, adresa de destinație a instrucțiunii de salt este calculată ca suma dintre o adresă de bază și o valoare încărcată în acumulator. (salt relativ). ex: SJMP rel Majoritatea operațiilor permit orice mod de adresare pentru
Intel MCS-51 () [Corola-website/Science/320976_a_322305]
-
acumulatorul. Adresa unui element din tabel accesat la un moment dat, se calculează astfel: DPTR (PC) +Acc. ex: MOVC A,@ A+PC Tot adresare indexată este utilizată și în cazul instrucțiunilor de salt. În acest caz, adresa de destinație a instrucțiunii de salt este calculată ca suma dintre o adresă de bază și o valoare încărcată în acumulator. (salt relativ). ex: SJMP rel Majoritatea operațiilor permit orice mod de adresare pentru sursă sau destinație, spre exemplu, MOV 020h,03fh va copia
Intel MCS-51 () [Corola-website/Science/320976_a_322305]
-
adresare pentru sursă sau destinație, spre exemplu, MOV 020h,03fh va copia valoare din locația de memorie intern RAM 0x3f în locația de memorie 0x20, aflată de asemenea în memoria internă RAM. Microcontrolerele din seria Intel 8031 au setul de instrucțiuni asemănătoare cu cele ale microprocesoarelor pe 8 biți, însă mai apar o serie de instrucțiuni specifice numai acestor tipuri de circuite. Instrucțiunile pot fi clasificate în funcție de operația pe care o realizează în: Sunt instrucțiuni noi, specifice microcontrolerelor. Cu ajutorul acestor instrucțiuni
Intel MCS-51 () [Corola-website/Science/320976_a_322305]
-
de memorie intern RAM 0x3f în locația de memorie 0x20, aflată de asemenea în memoria internă RAM. Microcontrolerele din seria Intel 8031 au setul de instrucțiuni asemănătoare cu cele ale microprocesoarelor pe 8 biți, însă mai apar o serie de instrucțiuni specifice numai acestor tipuri de circuite. Instrucțiunile pot fi clasificate în funcție de operația pe care o realizează în: Sunt instrucțiuni noi, specifice microcontrolerelor. Cu ajutorul acestor instrucțiuni se pot realiza teste la nivel de bit, ceea ce permite un răspuns prompt al aplicației
Intel MCS-51 () [Corola-website/Science/320976_a_322305]
-
de memorie 0x20, aflată de asemenea în memoria internă RAM. Microcontrolerele din seria Intel 8031 au setul de instrucțiuni asemănătoare cu cele ale microprocesoarelor pe 8 biți, însă mai apar o serie de instrucțiuni specifice numai acestor tipuri de circuite. Instrucțiunile pot fi clasificate în funcție de operația pe care o realizează în: Sunt instrucțiuni noi, specifice microcontrolerelor. Cu ajutorul acestor instrucțiuni se pot realiza teste la nivel de bit, ceea ce permite un răspuns prompt al aplicației la schimbări și o dimensiune redusă a
Intel MCS-51 () [Corola-website/Science/320976_a_322305]
-
seria Intel 8031 au setul de instrucțiuni asemănătoare cu cele ale microprocesoarelor pe 8 biți, însă mai apar o serie de instrucțiuni specifice numai acestor tipuri de circuite. Instrucțiunile pot fi clasificate în funcție de operația pe care o realizează în: Sunt instrucțiuni noi, specifice microcontrolerelor. Cu ajutorul acestor instrucțiuni se pot realiza teste la nivel de bit, ceea ce permite un răspuns prompt al aplicației la schimbări și o dimensiune redusă a codului utilizatorului. ex: JB bit ,rel - salt relativ dacă bit este 1
Intel MCS-51 () [Corola-website/Science/320976_a_322305]
-
instrucțiuni asemănătoare cu cele ale microprocesoarelor pe 8 biți, însă mai apar o serie de instrucțiuni specifice numai acestor tipuri de circuite. Instrucțiunile pot fi clasificate în funcție de operația pe care o realizează în: Sunt instrucțiuni noi, specifice microcontrolerelor. Cu ajutorul acestor instrucțiuni se pot realiza teste la nivel de bit, ceea ce permite un răspuns prompt al aplicației la schimbări și o dimensiune redusă a codului utilizatorului. ex: JB bit ,rel - salt relativ dacă bit este 1; ANL C, bit - SI logic între
Intel MCS-51 () [Corola-website/Science/320976_a_322305]
-
Deoarece 8051 are o arhitectură acumulator, toate operațiile aritmetice trebuie să folosească acumulatorul, ex: ADD A, 020h va adăuga valoarea din locația de memorie internă RAM 0x20 în acumulator. Pentru a programa 8051, nu este nevoie să se stăpânească aceste instrucțiuni. Având disponibile compilatoare de C de bună calitate, inclusiv SDCC open-source, practic toate programele pot fi scrise într-un limbaj de nivel înalt. Predecesorul 8051, 8048, a fost folosit în tastatura primului PC IBM, unde convertea apăsările de taste în
Intel MCS-51 () [Corola-website/Science/320976_a_322305]
-
biți, de înaltă-performanță și consum redus, cu 8K biți de memorie internă Flash read-only programabila (PEROM). Este produs de Atmel utilizând tehnologie cu memorie nevolatila și densitate ridicată fiind compatibil cu familia MCS-51. De asemenea este compatibil cu setul de instrucțiuni și așezarea pinilor a microcontrolerelor 80C51 și 80C52. Prin combinarea unui CPU pe 8-biți versatil cu memoria Flash pe un cip monolitic, devine un micro-controller puternic care oferă o soluție extrem de flexibilă și de eficiență din punct de eficiență a
Atmel AT89C52 () [Corola-website/Science/321001_a_322330]
-
petrecut mult timp cu bunica sa, adesea cântând la pian pentru ea și îngrijind-o în stadiul final al bolii. După moartea mamei sale, regina era foarte mâhnită și s-a bazat foarte mult pe Alice, căreia Albert îi dădea instrucțiuni: "Du-te și fă ca mama să se simtă bine" Regina i-a scris unchiul ei, regele Leopold al Belgiei: "draga buna Alice a fost plină de tandrețe intensă, afecțiune și suferință pentru mine". După numai câteva luni, la 14
Prințesa Alice a Regatului Unit () [Corola-website/Science/315328_a_316657]
-
introduse în calculatorul Z3 pe filme perforate. Saltul condiționat lipsea, dar în anii 1990 s-a demonstrat teoretic că Z3 era totuși o implementare de mașină Turing. Prin două cereri de patentare, în 1936, Konrad Zuse a anticipat și că instrucțiunile mașinii vor putea fi stocate în același spațiu cu datele - amănunt-cheie în ceea ce ulterior a devenit arhitectura von Neumann care a fost implementată pentru prima oară în mașina britanică EDSAC (1949). Zuse a susținut și că a proiectat primul limbaj
Istoria mașinilor de calcul () [Corola-website/Science/315303_a_316632]
-
de memorie aveau să domine programarea timp de zeci de ani după aceea, până când capabilitățile hardware au evoluat și au permis un model de programare mai simplu. În 1955, Maurice Wilkes a inventat microprogramarea, care permite definirea unui set de instrucțiuni de bază ce poate fi extins prin unele programe denumite astăzi firmware sau microcod. Acest concept a fost utilizat în procesoarele și în unitățile de virgulă mobilă ale mainframe-urilor și ale altor calculatoare, cum ar fi cele din seria IBM
Istoria mașinilor de calcul () [Corola-website/Science/315303_a_316632]
-
arhivare a datelor cu costuri mai reduse decât discurile. Mai multe procesoare din a doua generație delegau comunicațiile periferice unui procesor secundar. Astfel, în timp ce procesorul de comunicație controla, de exemplu citirea și perforarea de cartele, procesorul principal executa calcule și instrucțiuni de ramificație. O magistrală de date ducea datele de la procesorul principal și memoria principală cu viteza ciclului de fetch-execute a procesorului, iar celelalte magistrale de date deserveau dispozitivele periferice. Pe PDP-1, ciclul memoriei era de 5 microsecunde; astfel, majoritatea instrucțiunilor
Istoria mașinilor de calcul () [Corola-website/Science/315303_a_316632]
-
instrucțiuni de ramificație. O magistrală de date ducea datele de la procesorul principal și memoria principală cu viteza ciclului de fetch-execute a procesorului, iar celelalte magistrale de date deserveau dispozitivele periferice. Pe PDP-1, ciclul memoriei era de 5 microsecunde; astfel, majoritatea instrucțiunilor aritmetice durau 10 microsecunde ( de operații pe secundă) deoarece majoritatea operațiilor durau cel puțin două cicluri de memorie: unul pentru aducerea instrucțiunii, celălalt pentru aducerea operanzilor. În timpul celei de-a doua generații, au început să fie folosite din ce în ce mai mult terminalele
Istoria mașinilor de calcul () [Corola-website/Science/315303_a_316632]