75,302 matches
-
malul lacului unde fac sex anal, apăsând accidental pe alarma de la mașină. "" a obținut recenzii amestecate; el are în prezent un rating de 52% pe situl critic de film Rotten Tomatoes, cu consensul că "Fiind o continuare, "" nu păstrează prospețimea originalului și nici nu este la fel de amuzant." Următoarele melodii au fost incluse în film, dar nu au apărut pe coloana sonoră:
Plăcinta americană 2 () [Corola-website/Science/325475_a_326804]
-
însoțesc vizual proiectul muzical au în spate același concept cu muzica Imago Mundi - intervenții contemporane asupra unui background încărcat de tradiții și istorie. „Pilgrims” este o colecție de teme medievale europene interpretate în manieră contemporană, cu foarte multe părți improvizatorice originale, combinând sonorități ale instrumentelor acustice moderne, clasice, tradiționale, punând în dialog muzica veche (expresie a diversității culturale europene) cu improvizația spontană a celor cinci muzicieni implicați. Proiectul „Pilgrims:live” este primul proiect al formației Imago Mundi ce presupune alăturarea proiecțiilor
Imago Mundi () [Corola-website/Science/325493_a_326822]
-
Oana Mariș (oboi, shakers), Oana Ropotan (vioară, shakers), Cătălin Ștefănescu (mandol, chitară, ukulele), Daniel Ivașcu - percuție (darbuka, bongos, shakers, rainstick). Primul proiect „Imago Mundi”, „Musica Viva” este și primul album al formației. Proiectul propune muzica veche interpretată într-o manieră originală, prin alăturarea instrumentelor culte moderne (flaut, vioară, oboi, fagot) celor tradiționale de percuție (djembe, darbuka, tamburină). În viziunea formației, piesele pornesc de la interpretarea fidelă a muzicii curților europene, ajungând până la improvizații libere pe teme populare medievale. Componența formației din acea
Imago Mundi () [Corola-website/Science/325493_a_326822]
-
(titlu original "The Ugly Little Boy") este o povestire science fiction scrisă de Isaac Asimov și apărută în 1958. Ulterior, ea a fost extinsă la dimensiunea unui roman de Robert Silverberg, publicat în 1992. Povestirea a apărut pentru prima dată în numărul
Băiețelul cel urât () [Corola-website/Science/325496_a_326825]
-
lui Asimov. Ulterior, el a republicat povestirea sub numele ei real în antologia "Întrebarea finală". Povestirea a fost extinsă la dimensiunea unui roman și a apărut inițial în 1991 sub titlul Child in Time, fiind republicată în 1992 sub titlul original. Un copil de Neanderthal este adus în zilele noastre ca urmare a unui experiment de călătorie în timp făcut de organizația de cercetări Stasis Inc. Pentru îngrijirea lui este angajată o bonă pe nume Edith Fellowes. În primă fază aceasta
Băiețelul cel urât () [Corola-website/Science/325496_a_326825]
-
căsătorii mixte. Acest lucru ar duce la schimbarea întregii istorii umane, ducând la un viitor complet diferit și de nerecunoscut, sau, pornind de la ipoteza "seriilor convergente", istoria umană nu ar ajunge să se schimbe deloc. Romanul detalizată datele privind tribul original al lui Timmie. Membrii săi sunt prezentați dintr-o perspectivă simpatetică, ca posedând un limbaj articulat, o societate și o cultură complexă și sofisticată, departe de "brutele primitive" descrise de savanții din viitor - a căror informații fragmentate provin doar de la
Băiețelul cel urât () [Corola-website/Science/325496_a_326825]
-
nord este partea de sus a textului. Textul complet al tăbliței explicative este detaliat mai jos. Imaginea din stânga prezintă aspectul general al tăbliței. Tăblița conține oarecum câteva greșeli în ceea ce privește semnele de punctuație, și, de asemenea, scrie greșit cuvântul "pseudonim". Ortografia originală, semnele de punctuație și sfârșiturile de linie din textul au fost păstrate în transcrierea care urmează mai jos. În centrul fiecărei margini a tăbliței se află câte un mic cerc, fiecare conținând o literă care reprezintă punctul cardinal corespunzător (N
Georgia Guidestones () [Corola-website/Science/325504_a_326833]
-
Cele zece porunci (1956) (denumire originală "The Ten Commandments") este un film epic american care prezintă povestea biblică a Exodului, în care Moise, un prinț egiptean de origine ebraică, devine conducătorul sclavilor evrei prin deșert. Filmul, produs de Paramount Pictures în VistaVision la 5 octombrie 1956
Cele zece porunci (film din 1956) () [Corola-website/Science/325508_a_326837]
-
Dunst, precum și Antonio Banderas și Stephen Rea în roluri secundare. Filmul a fost lansat în noiembrie 1994, primind aprecieri critice în general pozitive și a fost nominalizat la Premii Oscar pentru cele mai bune decoruri și cea mai bună melodie originală. Kirsten Dunst a fost, de asemenea, nominalizată pentru un premiu Globul de Aur pentru cea mai bună actriță în rol secundar pentru rolul său din film. În orașul Sân Francisco din prezent, reporterul Daniel Molloy (Christian Slater) îi ia un
Interviu cu un vampir (film) () [Corola-website/Science/325497_a_326826]
-
în "Chicago Sun-Times" au fost temperate de către recenziile slabe din "The Washington Post" și revista "Time". Filmul a fost nominalizat la două Premii Oscar - pentru cele mai bune decoruri (Dante Ferretti, Francesca Lo Schiavo) și pentru cea mai bună melodie originală, dar a pierdut în fața filmelor "The Madness of King George" și, respectiv, "The Lion King". La aproape un deceniu după acest film, o adaptare a românului "Regina damnaților", a treia carte din serie, a fost produsă și distribuită din nou
Interviu cu un vampir (film) () [Corola-website/Science/325497_a_326826]
-
(1944) (denumire originală Double Indemnity cu sensul de "Dublă despăgubire") este un film noir american regizat de Billy Wilder după un scenariu de Wilder și Raymond Chandler. Filmul este produs de Buddy DeSylva și Joseph Sistrom. Scenariul se bazează pe nuvela cu același
Asigurare de moarte () [Corola-website/Science/325499_a_326828]
-
lua atunci acel timp și-l dublă. "Liberty" a fost revitalizata în 1971 că o revistă nostalgica trimestriala publicată de Liberty Library Corporation, o companie formată de Robert Whiteman și Irving Green. Dedicată inițial exclusiv pentru retipărirea materialelor din revista originală, revista "Liberty" din anii 1970 s-a transformat într-o revistă cu format "atunci și acum", oferind articole tematice nou-scrise, alături de materiale de epocă. Nouă versiune și-a încetat apariția în toamna anului 1976. Liberty Library Corporation oferă acum o
Liberty (1924-1950) () [Corola-website/Science/325506_a_326835]
-
anii 1970 sunt disponibile on-line prin intermediul Google Book Search. Liberty Library Corporation, care deține în continuare drepturile asupra arhivelor revistei "Liberty", a declarat că Google va fi digitiza, în cele din urmă, cele 1.387 de ediții ale revistei revistei originale. În comedia "The Cocoanuts" a fraților Marx, Groucho Marx îi îndeamnă pe angajații săi de la hotel: "Remember, there's nothing like liberty—except "Collier's" and "The Saturday Evening Post"!" (în ) În notele sale de lucru pentru "The Fountainhead", Ayn
Liberty (1924-1950) () [Corola-website/Science/325506_a_326835]
-
Fiecare moare singur (original în germană Jeder stirbt für sich allein), apărut în traducere românească cu titlul Singur în Berlin, este un roman al autorului german Hans Fallada. Romanul, descris de Primo Levi ca fiind „cea mai bună carte scrisă vreodată despre rezistența germană
Fiecare moare singur (roman) () [Corola-website/Science/325514_a_326843]
-
băieții fug din calea unei locomotive pe un pod feroviar au filmate la Lake Britton pe calea ferată de peste râul McCloud, în apropiere de McArthur-Burney Falls Memorial State Park, California. În martie 1986, Columbia Pictures, îngrijorată de faptul că titlul original "The Body" era înșelător, a redenumit filmul "Stand By Me". Potrivit scenaristului Raynold Gideon, "... suna fie ca un film cu sex, un film de culturism sau un alt film horror al lui Stephen King. Rob a venit cu "Stand By
Prietenie (film din 1986) () [Corola-website/Science/325884_a_327213]
-
dure și rezistente la rupere, dar și care puteau fi ușor rectificate în caz de distrugere redând o margine ascuțită și rezistentă. Astăzi termenul este folosit pentru a descrie un oțel care imită aspectul și performanța oțelului de Damasc. Metoda originală de manufacturare a acestui tip de oțel s-a pierdut. Datorită diferențelor privind materia primă folosită și tehnicile de manufacturare unele dintre încercările actuale de a replica oțelul de Damasc au eșuat. Cu toate acestea, mai mulți indivizi din contemporaneitate
Oțel de Damasc () [Corola-website/Science/325896_a_327225]
-
(1974, denumire originală Blazing Saddles) este un film satiric western de comedie regizat de Mel Brooks. În rolurile principale interpretează actorii Cleavon Little și Gene Wilder. Filmul este scris de Brooks, Andrew Bergman, Richard Pryor, Norman Steinberg și Al Uger pe baza unei
Șei în flăcări () [Corola-website/Science/325902_a_327231]
-
aur” nu este din punct de vedere tehnic o povestire polițistă deoarece Legrand ascunde probele până la oferirea soluției. Cu toate acestea, personajul Legrand este adesea comparat cu detectivul fictiv C. Auguste Dupin al lui Poe datorită folosirii „raționamentului”. „Raționamentul” (termenul original este „ratiocination”), un termen folosit de Poe pentru a descrie metoda lui Dupin, este procesul prin care Dupin detectează ceea ce alții nu au văzut sau ceea ce alții au considerat lipsit de importanță. „Cărăbușul de aur” l-a inspirat pe Robert
Cărăbușul de aur () [Corola-website/Science/325890_a_327219]
-
a varietăților cu filtru Full Flavored cât și Light a fost oprită în America de Nord. Totuși, Lucky Strike continuă să aibă sprijin de vânzare și distribuție în teritoriile controlate de către British American Tobacco. În plus, R.J. Reynolds continuă să vândă varietatea originală, fără filtru, în Statele Unite. Actualmente Lucky Strike are o bază mică de fumători. În 2009 Lucky Strike Silver (numită de marcă "light") și-a schimbat pachetul în Regatul Unit din roșu în albastru, chiar dacă o reclamă roșie exterioară acoperea pachetul
Lucky Strike () [Corola-website/Science/325906_a_327235]
-
la apariția unui gen de muzică rock care se evidențiază în rock-ul autohton precum o perlă naturală între cele de cultură”." Într-o mențiune a lansării discului Secretul Piramidelor din 1992 stilul lui Octave era definit astfel: ""Un sound original și o îmbinare de stiluri converg către un rock al viitorului, care împletește inspirat muzica electronică cu cea clasică."" Despre piesa Ochii Planetei se afirmă în același articol: "" Prima piesă de pe fața A a L.P.-ului intitulată " Ochii Planetei", cumulează
Octave Octavian Teodorescu () [Corola-website/Science/325904_a_327233]
-
capcane seducătoare, care te pot ameți atât de mult încât să devii pe veci octavoman."" Ema Ofițeru vorbea într-un articol în ziarul Cotidianul din 1999 despre ""nota specială"" a muzicii artistului ca fiind percepută drept ""una foarte prezentă și originală"." Mihaela Dordea definea pe Octave într-un interviu luat artistului în anul 1999 ca pe un compozitor cu o ""gândire vizionară"", cu un melos ""venit din alte lumi"" ce transmite un ""mesaj clar pacifist"". Daniela Caraman Fotea rezuma deasemenea în
Octave Octavian Teodorescu () [Corola-website/Science/325904_a_327233]
-
fiu, Max Brooks, născut în 1972); cei doi au format o familie până la decesul actriței (2005). Scenariul scris de Mel Brooks pentru filmul "The Producers" („Producătorii”) a fost un mare succes, filmul câștigând Premiul Oscar pentru cel mai bun scenariu original în 1968. În timpul realizării acestui film l-a întâlnit pe actorul Gene Wilder cu care a colaborat ulterior, în multe din filmele sale. În anul 1970, al doilea lungmetraj al lui Mel Brooks, "The Twelve Chairs" („Douăsprezece scaune”), o ecranizare
Mel Brooks () [Corola-website/Science/325908_a_327237]
-
Douăsprezece scaune”), o ecranizare a nuvelei omonime scrise de Ilf și Petrov, nu a fost prea bine primit de către criticii de film de la Hollywood; a fost caracterizat ca fiind „prea evreiesc”. Gene Wilder i-a propus în 1974 un scenariu original: "Young Frankenstein" („Tânărul Frankenstein”), o parodie a filmului Frankenstein realizat în anii '30. Acest nou film s-a numărat printre cele mai reușite din filmografia lui Mel Brooks. În rolul lui Igor a jucat Marty Feldman, restul distribuției fiind completat
Mel Brooks () [Corola-website/Science/325908_a_327237]
-
(2007, denumire originală "I Am Legend") este un film postapocaliptic științifico-fantastic regizat de Francis Lawrence cu Will Smith în rolul principal. Este a treia ecranizare a romanului omonim al lui Richard Matheson din 1954, după "The Last Man on Earth" (1964) și "The
Legenda vie () [Corola-website/Science/325936_a_327265]
-
sunt moștenirea lui Neville, iar lupta sa pentru a găsi un leac a devenit legendă. Mai multe scene au fost modificate înainte de lansarea filmului, în special scena finală cu confruntarea dintre Neville și cei infectați din laboratorul său. În finalul original, masculul alfa face o formă de fluture pe sticlă. Neville își dă seama că mascul alfa recunoaște femeia infectată care are un tatuaj în formă de fluture și că mascul alfa o vrea înapoi. Neville lasă arma jos și îi
Legenda vie () [Corola-website/Science/325936_a_327265]