7,668 matches
-
pentru a putea fi satisf]cute. Concluzia la care ar ajunge un utilitarist „luminat” ar fi similar] celei a lui Regan, desi motivele sunt foarte diferite. Acest acord în ceea ce privește practică nu este rar. Atât susțin]torii drepturilor animalelor cât și adepții utilitarismului nu vor consuma carne, dar motivele lor pentru a face acest lucru sunt diferite. Primii vor fi vegetarieni (și vor evita poate orice produs de natur] animal], inclusiv laptele și ou]lele), deoarece folosirea animalelor în acest fel nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Ambele teorii sunt prea complexe pentru a fi detaliate aici. Vom analiza, totuși, cele mai importante aspecte ale lor. Principla component] a teoriei jus ad bellum, de exemplu, este cerință că r]zboiul s] fie declanșat pentru o cauz] dreapt]. Adepții acestei teorii susțin în unanimitate c] ap]rărea statului este o cauz] dreapt] pentru r]zboi; dincolo de aceasta, acordul înceteaz]. Alte cauze drepte ar putea fi ap]rărea unui alt stat împotriva unei agresiuni externe nejustificate, recuperarea drepturilor (adic] recuperarea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
moral] a instituțiilor și practicilor. A ar]ta, de exemplu, c] sunt necesare anumite credințe pentru a menține o societate fascist] nu înseamn] a le justifica. Chiar dac] aceste argumente în favoarea relativismului moral nu sunt solide, doctrina a avut mereu adepți. Forță ei conținu] și-a avut mereu r]d]cinile în variația impresionant] în concepția etic] care poate fi g]sit] de-a lungul istoriei și culturii umane. Într-un text antic (Dissoi Logoi sau Argumente contrare; Robinson, 1979) asociat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Din p]câte, de la Darwin încoace, s-a v]zut c] astfel de speranțe legate de proges sunt iluzorii (Midgley, 1985). Selecția natural] nu îi are în vedere pe cei mai buni, ci pe înving]tori. Dup] cum spunea marele adept al lui Darwin, T.H. Huxley: «Cel mai puternic» are conotația de «cel mai bun», iar «cel mai bun» conține o trimitere moral]. În natură cosmic], ceea ce se înțelege prin «cel mai puternic» depinde de condiții (1947, p. 298). Este inevitabil
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
lui Herbert Spencer, filosoful englez G.E. Moore a ar]țâț c] era necesar] introducerea unor premise suplimentare (cu privire la moral]), pentru a obtine concluzii legate de valoarea individualismului în cadrul statului (1903). Pe scurt, oricare ar fi meritele sau neajunsurile chem]rii adepților darwinismului social la acțiune, la o cercetare atent] argumentele lor sunt desființate. Nu este oferit] o temelie solid]. i. Sociobiologia: de la „altruism” la altruism Încheiem capitolul alocat eticii evoluționiste tradiționale, ins] consider]m c] nu s-a spus totul pe
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nemilos, considerând c] primele ei obligații trebuie s] se manifeste fâț] de propria familie pe care o neglijeaz], apoi fâț] de nefericiții din cadrul societ]ții sale, precum Joe, și de-abia apoi fâț] de cei care aparțin altor societ]ți. Adeptul eticii evoluționiste nu susține c] nu avem nici un fel de obligații fâț] de cei care tr]iesc în alte zone ale lumii. Datorit] tehnologiei moderne, suntem aduși mult mai aproape unii fâț] de alții. Ins] el sau ea susține c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și neîntemeiate de afecțiune. (Cum se întâmpl] adesea, națiunile - care trebuie s] ia relațiile internaționale în serios - sunt mult mai puțin înclinate s] pretind] c] relațiile dintre ele sunt guvernate de alte interese decât cele proprii fiec]reia, ceea ce pentru adeptul eticii evoluționiste reprezint] o confirmare a poziției sale; vezi, de asemenea, capitolul 34, „R]zboi și pace”.) Cum r]mane cu aspectul argumentativ? Ce comentarii se pot face? Care sunt bazele metaetice? La acest nivel, multi filosofi tradiționali ar da
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
argumentativ creeaz] un gol de neumplut. În cel mai bun caz, prezentarea punctului de vedere este incomplet], iar în cel mai r]u, se interpune barieră este/ar trebui. Astfel, în cele din urm], r]mai la același nivel cu adeptul eticii evoluționiste tradiționale (dup] cum afirm] Rawls). Poate c] astfel stau lucrurile. Dar poate c] exist] o a treia variant]. Această sugereaz] c] etică nu are nici o bâz]! Ceea ce nu înseamn] c] etică substantiv] nu exist], ci c] temelia să
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
1977; Ruse, 1986). Nu se întâmpl] adesea că, ulterior g]sirii unei explicații cauzale pentru anumite credințe, s] ne d]m seama c] credințele însele nu au și nu ar putea vreodat] s] aib] o temelie? Cel putin, așa susține adeptul eticiii evoluționiste moderne. Odat] ce vedem c] ideile noastre morale reprezint] o adaptare la procesul de selecție natural], pentru a încuraja urm]rirea unor scopuri profitabile, se pune punct final acesteia. Morală nu reprezint] altceva decât o iluzie colectiv] care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sunt strâns legate. Ideea exprimat] aici indic] o form] de „scepticism etic” (vezi capitolul 35, „Realismul”, si capitolul 38, „Subiectivismul”). Este important s] subliniem faptul c] scepticismul nu se refer] la afirmațiile substantive ale eticii. Nimeni, cu atat mai puțin adepții eticii evoluționiste, nu neag] existența acestora. Scepticismul se refer] la argumentele considerate a fi temelia eticii substantive. Se susține c] adesea, odat] ce ai realizat o analiz] cauzal] pentru credințele oamenilor, îți dai seama c] îndemnul la g]sirea unor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
lu]m o analogie la îndemân], este puțin probabil că organele noastre de simt evoluate s] ne fac] s] conștientiz]m apropierea unui tren, dac] trenul nu se apropie cu adev]rât de noi (Nozick, 1981, face aceast] obiecție). Replică adeptului eticii evoluționiste este c] morală nu se aseam]n] cu trenurile. Dac] vrem s] cooper]m mai bine prin adoptarea unei poziții opuse a ceea ce se înțelege prin moral], atunci s] fie așa. S] facem un exercițiu de gandire. S
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Moore susțineau c] morală nu este un fenomen natural, ele identificau în mod corect un aspect important din experiența noastr] în ceea ce privește morală. Aceasta nu ține de alegerea sau decizia noastr], precum îmbr]c]mintea pe care o purt]m. Totuși, adeptul evoluționismului susține c] analiza lui Moore privind caracterul obiectiv al moralei era greșit], întrucât aceasta are un caracter subiectiv și nu ține de cogniție. Difer] de alte tr]iri subiective prin faptul c] este înconjurat] de o aur] de obiectivitate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c] analiza lui Moore privind caracterul obiectiv al moralei era greșit], întrucât aceasta are un caracter subiectiv și nu ține de cogniție. Difer] de alte tr]iri subiective prin faptul c] este înconjurat] de o aur] de obiectivitate. Întocmai precum adepții lui Freud susțin c] aceia care neag] explicația lor nu fac decât s] o confirme, adepții evoluționismului susțin c] aceia care consider] c] explicațiile lor sunt neplauzibile vin, astfel, în sprijinul acestora! v. Concluzii O nou] abordare promit]toare a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
subiectiv și nu ține de cogniție. Difer] de alte tr]iri subiective prin faptul c] este înconjurat] de o aur] de obiectivitate. Întocmai precum adepții lui Freud susțin c] aceia care neag] explicația lor nu fac decât s] o confirme, adepții evoluționismului susțin c] aceia care consider] c] explicațiile lor sunt neplauzibile vin, astfel, în sprijinul acestora! v. Concluzii O nou] abordare promit]toare a eticii pune întreb]ri la care și r]spunde. Desigur, r]mân multe aspecte de rezolvat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
instrumentalism, situaționalism, cognitivism, modernism, invenționism și chiar postmodernism și autori precum: Barth, Mitchell, Brass, Horowitz, Calhoun, Anderson, Jenkins ș.a. 12 Eleații (Xenofan din Colofon, Parmenide, Zenon din Eleea) susțineau unicitatea și imuabilitatea lumii și existenței, în vreme ce Heraclit din Efes era adeptul ideii de schimbare continuă, foarte sugestiv surprinsă în aforismul său: panta rei. 13 Care pot fi incluse în categoria întrebărilor ontologice (vezi de exemplu Hay, 2002:61-63) 14 Capitolul 3 (Paradigme asupra identității: esențialismul și constructivismul) și Capitolul 4 (Perspective
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Invitat, în una din seri, la unul din vollarzii Iașului, am descoperit în colecția acestuia, nu fără amuzată "nostalgie", portretul pictorului secretar. Lucrat, atunci, în cea mai indubitabilă manieră cubistă. De cine? Ați ghicit: de unul din pictorii stigmatizați. Azi, adept notoriu al rotundurilor. 21 mai Deasupra lanului de porumb cele două turnuri gotice. Merg, merg, turnurile rămîn tot acolo, nemișcate, imense, înfipte în cerul apusului. În mijlocul podișului moldovenesc, lîngă apa Siretului, într-o lume plată turnurile orgolios înalte și străine
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Insula Paștelui îl mai putea concura. La cealaltă extremitate, un alt confrate din neprihănita breaslă a lui messer Vasari, pentru care am o stimă autentică, om de instruire exemplară, placată pe un rafinament coloristic și formal de excepție, este tocmai adeptul ablației consecvente, al cumințeniei neîntrerupte a elanului. Pînă la a-l face oarecum șters, fad, anonim. De cîte ori îl văd finisîndu-și ramele în curte, ferindu-și astfel atelierul impecabil aseptic de praf, mă amuz în sine-mi, punînd și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
forță de discontinuitate istorică". Dacă mai avem în vedere și că revoluția bolșevică rusească a fost o ediție revăzută a celei franceze, cu efecte monstruoase pe glob, dar mai ales în Europa răsăriteană, devenită un conglomerat de republici sovietice, atunci adeptul statului monarhic, armonios și nobil în esență, are măcar consolarea că mintea sa lucidă nu cauționează convulsiile întreținute premeditat de puterea care a importat o republică străină de fibra profundă românească. Și nu consumă pilula iliesciană a autenticității "revoluției" din
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
încă din tenebrele fără nume, să fie totul? Poate că da. Cu atît mai mult atunci cînd gustul îndoielnic nu mai poate fi compensat nici măcar de artificiile unei inteligențe briante. Ca a lui Alain. Cunosc un distins critic de artă, adeptul unui program auster, de o anume reconfortantă cruzime axiologică, angajat în destinul artei, care, în anii începutului său catedratic, anii anonimatului, desena candid, alături de studentul ce eram, într-o bancă de seminar, gingașe profiluri de camee... Era Dan Hăulică. 3
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de fete și băieți haios eleganți" etc. Chiar dacă nu am "o siluetă prosperă", m-am înghesuit și eu la "înțesate vernisaje", observîndu-i pe acești tineri artiști inteligenți și creativi care, chiar dacă nu produc opere care să mobileze pereții, nu sînt adepții unei arte alternative, așa cum nici proiectele lor nu sînt o alternativă a artei. Ei doar caută noi moduri de exprimare artistică prin care să transmită un mesaj: să scuture Iașul de melancolia-i periferică și să devină Centru și, așa cum
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
iliescianismului reanimat niște suavi naivi, atunci lucrurile ar fi simple. Diversiunea polului de stînga însă îmbracă purtatul costum croit în croitoriile Kremlinului. Anecdotic, ne vine mult mai ușor să-i recomandăm cîte unui amic rămas după lungul interstițiu comunist tot adept consecvent al polului de stînga: Ce pol, bre?; fumează și tu un Pall Mall! 14 februarie E de-ajuns ca unul din... Cuibul de cuci să-nceapă a-și dezbrăca și-mbrăca pijamaua, într-un crescendo alarmant, pentru ca întreg salonul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
expusă. Pornind de la toate acestea, devine firesc să pretindem că împlinirea ființei logicii constă în formalism. Totuși, formalismul, ca ipostază desăvârșită a logicii în registru judicativ, se află încă în logos; de fapt, logica însăși este logos; e drept, "de-naturat". Adepții formalismelor de tot felul pretind că tocmai datorită formalizării sale gândirea este purificată de orice particularism, că orice balast "obiectualist" este îndepărtat, iar gândirea, pură schemă logică, s-ar desăvârși. Se întâmplă aceasta, dar desăvârșirea nu este a gândirii, facultate
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
orientarea politică a statelor hegemon; în acest sens, globalismul semnifică abolirea distincției dintre interesul național și chestiunile regionale din restul sistemului, ceea ce explică tendința statelor hegemon de a adopta măsuri intervenționiste în politica lor externă. Revenind la prima perspectivă, pentru adepții globalismului, probleme de tipul celor amintite nu mai pot fi gestionate eficient de către state, cărora li se contestă deopotrivă eficiența organizațională și legitimitatea instituțională. Consecutiv, este necesară includerea actorilor nonstatali în procesul de formulare și de implementare a politicilor publice
RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]
-
ref>, În raport cu ideea monarhică. Reflexele istoriografice, formate sub acel „clișeu”, s-au prelungit, chiar și scăzând din intensitate, și după eradicarea regimului comunist „de la noi”. Ar fi de identificat, În o atare stare „istoriografică”, poate și În tensiunile publice Între adepți, Încă puțini, inhibați sau intimidați, ai revenirii la forma monarhică a statului și partizani, Încă mulți, special „educați” sau sincer „devotați”, ai formei republicane, una din explicațiile laconicei prezentări a momentului constituirii Regatului de manuale școlare, de cursuri universitare chiar
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
industrializată - și nu cred În ideea unei lumi relativiste. Americanii religioși cred Încă Într-o mare construcție și trăiesc zilnic religia În intimitatea lor. Chiar dacă nu Îmbrățișează un sistem de referință religios atotcuprinzător, americanii cu tendințe seculare sunt În general adepții unei alte viziuni sociale atotcuprinzătoare - ideea iluministă care vede istoria ca un avans constant și ireversibil al progresului material. Există totuși În America un al treilea grup, mai puțin numeros, format În principal din generația activistă a anilor ’60 și
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]