25,860 matches
-
modelului steagului comunei Muereasca, județul Vâlcea Descrierea steagului Steagul comunei Muereasca este format dintr-o pânză dreptunghiulară cu proporția între lățimea și lungimea drapelului de 2/3, format din trei fâșii dispuse vertical în următoarea succesiune a culorilor de la hampă: albastru, galben, albastru. În centru, pe fâșia de culoare galbenă, este imprimată stema comunei Muereasca. În partea de sus este inscripționat statutul localității „Comuna“, iar jos denumirea „Muereasca“, cu litere de culoare neagră. Steagul se fixează pe hampă în partea stângă
HOTĂRÂRE nr. 595 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255507]
-
comunei Muereasca, județul Vâlcea Descrierea steagului Steagul comunei Muereasca este format dintr-o pânză dreptunghiulară cu proporția între lățimea și lungimea drapelului de 2/3, format din trei fâșii dispuse vertical în următoarea succesiune a culorilor de la hampă: albastru, galben, albastru. În centru, pe fâșia de culoare galbenă, este imprimată stema comunei Muereasca. În partea de sus este inscripționat statutul localității „Comuna“, iar jos denumirea „Muereasca“, cu litere de culoare neagră. Steagul se fixează pe hampă în partea stângă, pe lățime
HOTĂRÂRE nr. 595 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255507]
-
inscripționat statutul localității „Comuna“, iar jos denumirea „Muereasca“, cu litere de culoare neagră. Steagul se fixează pe hampă în partea stângă, pe lățime. Semnificațiile elementelor și ale culorilor steagului Descrierea stemei Stema comunei Muereasca se compune dintr-un scut triunghiular albastru, cu marginile rotunjite, tăiat de o fascie undată, de argint. În partea superioară, în stânga, se află două ramuri cu câte patru mere și cinci frunze de argint, care se întretaie în săritoare în partea de jos, având deasupra o
HOTĂRÂRE nr. 595 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255507]
-
Narcisa, în elanul și exaltarea care o caracterizau, își manifestă bucuria fără să țină seama de cei din jurul său. De alături, dintr-un grup de vizitatori, un cavaler atletic, în ținută elegantă, cu părul creț, șaten spre blond și ochi albaștri, o studia cu interes. Îi zâmbi pe sub mustăcioara cu grijă aranjată și îi adresă un compliment în engleză. Spre surprinderea sa, domnișoara îi răspunse șăgalnic în aceeași limbă. Tânărul se recomandă prințul Wilhelm, iar ea cu un surâs fermecător, Narcisa
XVII. PELERINAJ LA PARIS ŞI LONDRA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377268_a_378597]
-
zile Narcisa decise să se întoarcă pe bătrânul continent, în Franța, de data aceasta la brațul lui Cristinel. Priviră împreună imensa întindere de apă cu valurile înspumate și se amuzară de jocul fascinant al norilor ce se perindau pe deasupra întinderilor albastre. Uneori tresărea când ambarcațiunea sălta în sus și în jos pe valurile uriașe care se formau din cauza furtunii ce se dezlănțuise pe mare. Șerpi de foc brăzdau cerul aglomerat de nori negri, înfiorători, urmați de tunete asurzitoare care se propagau
XVII. PELERINAJ LA PARIS ŞI LONDRA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377268_a_378597]
-
mai ales se îngrozeau când auzeau numele lui Vlad Țepeș care pentru dânșii însemna Contele Dracula cel fioros și de temut. La unul dintre faimoasele spectacole ținute la Filarmonica de Stat din Viena, Narcisa cunoscu un cavaler blond, cu ochi albaștri și trăsături atrăgătoare, pe nume Franz. Acesta se trăgea din neam vienez, fiind urmaș al ultimului împărat austriac. Cavalerul se lăsă cucerit de frumoasa româncă și în cinstea ei organiză un bal la palatul său. Încă de la prima vedere îl
XVI. CURTEZANII DIN MOSCOVA ŞI VIENA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377292_a_378621]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > DE-AI SĂ REVII Autor: Stejărel Ionescu Publicat în: Ediția nr. 2253 din 02 martie 2017 Toate Articolele Autorului ruină, capul mi-e o țeastă, o țeastă găurită fără preț rostogolind o emisferă albastră, în interiorul meu ca un dispreț, nu te sărut de vânt adie te ating cu clipa timpului aripă pe ape clapa pianului iar scrie un zbor amețitor, decor în pripă, tu pleci, tu taci, pictez iar zorii și despletesc a aripii
DE-AI SĂ REVII de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377327_a_378656]
-
în: Ediția nr. 2228 din 05 februarie 2017 Toate Articolele Autorului fă-mă doamne fir de apă să mă preling pe pământ, fă-mă lacrimă sub pleoapă, și pe buze - cuvânt, fă-mă doamne nor de ceață să plutesc pe albastrul cer, sau mă fă un sloi de gheață, la porți nalte, un ienicer, fă-mă doamne vânt de noapte să bat diminețile, fă-mă murmur de șoapte să-mi cânt tinerețile, fă-mă doamne dacă poți, fă-mă șipot de
FĂ-MĂ DOAMNE de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377334_a_378663]
-
Autor: Dragoș Niculescu Publicat în: Ediția nr. 2241 din 18 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Iubito, aveai ochii de neguri cînd ningea Frumoasa, trista iarnă pe sufletele noastre Și mîna ta subțire prin fulgi mai flutura, Și ascultam colinda potecilor albastre. Trecea mereu o sanie prin tîmpla mea de foc, În inimă la tine se tot tăiau copacii Și străzile și vremea ardeau a nenoroc În alb, precum în vară, pe cîmpuri, roșii, macii. N-am apucat un bulgăr să aruncăm
ACELEAŞI, VECHI ZĂPEZI de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377348_a_378677]
-
și tulpini! Petale curg pe râul ,plecat în nicăieri din lacrimile vieții ,făcut-am portul meu pierdut de timpul lumii...pierdut de neplăceri din corpul care naște un astru și un zeu vaporul care pleacă ,cântând în adieri spre liniștea albastră,crezând în Dumnezeu Eu căpitanul navei ,ducând în lumi ...dureri! LUCIAN TĂTAR 26 DEC 2016 -21.15 -0085 OLHAO Referință Bibliografica: DURERI / Lucian Tătar : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2241, Anul VII, 18 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright
DURERI de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377349_a_378678]
-
gânduri pe ochii cerului.. Gândurile descriu planetele metamorfozate Se simte miros de cerneala pigmentată Bolta-mi aduce în minte clipe de demult Versul vine ca-un descânt recunoscut Ca apele izvoarelor prelinse sub pământ. Luceafărul luminează termeni sinonimi Din constelațile albastre ies viorii vibrând Pe trupul gol al cuvintelor ,ce niciodată nu mor! Stau agățate consoane și vocale disperate.. În noapte ritmurile aduc muzicalitate Noi simofonii de cuvinte scrise și-acordate Vor rupe tăcerea văzduhului necuprins Poezia îmi este crez și
SUNETELE RUP TĂCEREA de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377370_a_378699]
-
cunoască habitatul, unde zi de zi, îmi trăiesc viața de singuratic pescar sportiv. I-am mărturisit cu ardoare că o vreau lângă mine, să-i simt căldura, parfumul, lumina și mai ales să-i văd pe viu, strălucirea ochilor ei albaștri, care o defineau ca o ființă ancestrală, dar deosebit de fragilă. Nu știu de ce, eram măcinat de dorința să-i mângâi moliciunea părului, să-i simt vibrația corpului prin vârful degetelor, iar cu buzele să-i gust savoarea nectarului nealterat de
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377304_a_378633]
-
AM FOST Autor: Florina Emilia Pincotan Publicat în: Ediția nr. 2241 din 18 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Eu n-am fost lacrimă În ochiul cerului pustiu! N-am fost nici cerșetor La porți de vise! Am fost doar aripă albastră Și ulcior, Am fost doar lut Și cântec și viață. Am fost o pasăre Pe-o ramură de măr, O adiere caldă de lumină; Un fir de iarbă, O floare în mohor, Scânteie vie În nămeți și gheață. Eu n-
EU N-AM FOST de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377399_a_378728]
-
respectate, de masă, odihnă, vizite și ski. Dar ne plăcea, respectam deciziile și ne mergea bine intrați de bună voie în ritmurile universului înalt, al muntelui ce pare că sprijină Cerul îngemănat cu albul lăptos al zăpezilor diamantine, cu inflexiuni albastre sau transparente... un diamant stelar dăruit nouă ca semn al armoniilor celeste și al conexiunilor cosmic - terestru, noi toți uniți prin aceleși suflu divin și unic. Locuiam în oraș, aveam patinoare naturale, iar pentru săniuș, găseam noi derdeluș, pe undeva
ZBORUL de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2223 din 31 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377424_a_378753]
-
la fel și cei doi decurioni, care priveau către centurionul care arăta direcția opusă de mers. Trupa porni într-acolo însă după nici cincizeci de pași unul din legionari scoase un țipăt arătând cu mâna spre cer unde pe fondul albastru urca o trombă gălbuie care se dilata rapid aruncând în jur infinite fire de nisip aduse de vântul venit din deșertul Iudeii. Legionarii centurionului Iunianus pătrunseră pe stradela pietruită și se postară de o parte și de alta a acesteia
AL DOILEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1708 din 04 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377453_a_378782]
-
blonda sirenă îl ia la dans printre valurile ce clipocesc, spărgându-se de stânci. Trache se dovedește un dansator excelent, confirmat și de aplauzele petrecăreților din separeu. În plin extaz, după ce îngenunche și sărută gingaș buricul peștoaicei, scoase o bancnotă albastră pe care o strecură elegant sub buricul acesteia. Așa văzuse la barosan. Adică, ce? El nu este patron? Face ce vrea cu banii lui. Blonda sirenă îl îmbrățișă și-l duse-n vârtejul dansului până în separeu, plantându-l pe un
TRANDAFIRUL SIRENEI-8 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377495_a_378824]
-
atenuează ecourile stinsei iubiri. ,, De câte ori iubito, de noi mi-aduc aminte, Oceanul cel de gheață, mi-apare înainte: Pe bolta alburie o stea mi se arată, Departe doară luna cea galbenă o pată...,, Luceafărul, este zenitul ! Iubitei, din poezia ,, Floare albastră ,, i se cere ieșirea din sine, un moment de evlavie. Maxima condensare în spațiile astrale o reprezintă astrele. Pentru Eminescu, Marmura și Steaua sunt centre de interes simbolizând sublimul. Selenarul lui Eminescu este un echivalent nocturn, misterios, diurn. Principiile feminine
REGAL EMINESCIAN LA ICR BEIJING de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377483_a_378812]
-
își păzește ... Citește mai mult Se umple aerul de cânt,se scalda zarea în culoare,în șir trec fluturii zburândse umple clipă de candoare.Coboară soarele spre gliila muncă miile-i de razele țin isonul ciocârliice trec în zboruri kamicaze.Albastrul cerul stăpâneștetrec nouri albi brăzdând înaltulun câine umbră își păzește... III. EDUCATOAREA, de Valeria Iacob Tamâș, publicat în Ediția nr. 2317 din 05 mai 2017. Dans, cântec și voie bună, cea care ne cântă-n struna și strigă mobilizarea este
VALERIA IACOB TAMAŞ [Corola-blog/BlogPost/377416_a_378745]
-
-mi al meu trup încărcat de chin, Un pumn de cer și plumb în rugăciuni. În inima ta ca într-o oglindă sfărmată, Deslușesc tăinuiri pierdute de timp, Vântul mi-adie prin păr parfumul florilor de câmp, Acum în noaptea albastră coboară la fereastră o raza colorată, Iar glasul tău mă lasă în delirul somnaburilor Din care nu-ți găsește alinarea în visul trubadurilor Tu cânți perpetuum opera ce s-a-ncheiat A omului ce a înșelat! SĂ NU TE ÎNTREBI, IUBITE Și
UMBRELE CAILOR (POEME) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377505_a_378834]
-
paieîn cuiburi deșănțate de noricând înțărcăm vântul de la furtună.... XVII. DE-AI SĂ REVII, de Stejărel Ionescu, publicat în Ediția nr. 2253 din 02 martie 2017. ruină, capul mi-e o țeastă, o țeastă găurită fără preț rostogolind o emisferă albastră, în interiorul meu ca un dispreț, nu te sărut de vânt adie te ating cu clipa timpului aripă pe ape clapa pianului iar scrie un zbor amețitor, decor în pripă, tu pleci, tu taci, pictez iar zorii și despletesc a aripii
STEJĂREL IONESCU [Corola-blog/BlogPost/377441_a_378770]
-
să revii îmi tremură iar mâna pe o pană de acum am tâmplele argintii nu pot să-ți scriu, căci sufletul mi-e rană. Citește mai mult ruină, capul mi-e o țeastă,o țeastă găurită fără prețrostogolind o emisferă albastră,în interiorul meu ca un dispreț,nu te sărut de vânt adiete ating cu clipa timpului aripăpe ape clapa pianului iar scrieun zbor amețitor, decor în pripă,tu pleci, tu taci, pictez iar zoriiși despletesc a aripii iubireo lebădă îmbrățișează noriiși
STEJĂREL IONESCU [Corola-blog/BlogPost/377441_a_378770]
-
Stejărel Ionescu, publicat în Ediția nr. 2228 din 05 februarie 2017. fă-mă doamne fir de apă să mă preling pe pământ, fă-mă lacrimă sub pleoapă, și pe buze - cuvânt, fă-mă doamne nor de ceață să plutesc pe albastrul cer, sau mă fă un sloi de gheață, la porți nalte, un ienicer, fă-mă doamne vânt de noapte să bat diminețile, fă-mă murmur de șoapte să-mi cânt tinerețile, fă-mă doamne dacă poți, fă-mă șipot de
STEJĂREL IONESCU [Corola-blog/BlogPost/377441_a_378770]
-
fă-mă arcadă la porți să ascult cântec de dor. Citește mai mult fă-mă doamne fir de apăsă mă preling pe pământ,fă-mă lacrimă sub pleoapă,și pe buze - cuvânt,fă-mă doamne nor de ceațăsă plutesc pe albastrul cer,sau mă fă un sloi de gheață,la porți nalte, un ienicer,fă-mă doamne vânt de noaptesă bat diminețile,fă-mă murmur de șoaptesă-mi cânt tinerețile,fă-mă doamne dacă poți,fă-mă șipot de izvor,fă-mă
STEJĂREL IONESCU [Corola-blog/BlogPost/377441_a_378770]
-
În spatele casei îți fură privirea florile de piatră, divers colorate: alb, roșu, galben, portocaliu, mov. O! mi-am zis, dacă viața ar fi un covor de flori cu petale catifelate peste care să poți călca cu ochii îndreptați spre cerul albastru, cu mâinile ridicate în semn de rugăciune... Trag în piept mireasma blândă a florilor, adusă de un vânticel vălurat prin preajmă. Aerul lui cald, unduitor, îmi dă o stare de plăcută amețeală. Câteva păsări ciripesc, cântă legănându-se pe ramuri
FEMEILE ȘI FLORILE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377598_a_378927]
-
septembrie își poartă chipul printre hergheliile de nuci căzând dintr-un cer nautic, o simfonie își scutură notele peste marea sală a naturii îmbrăcată într-un galben de vis, dansează haotic frunzele sub briza dulce a vântului, prin geamuri plopii albaștri își scutură armurile printre păsările care sfâșie cerul, cad amfore din cer care nasc oceane de mărgăritare, frnzele murmură prin părul tău, ca vaerul dulce printr-un Levant de poveste, numai ochii mei mai luminează grădini care-au amorțit sub
CROMOGRAFII DE TOAMNĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1709 din 05 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377612_a_378941]