7,651 matches
-
cel mai vechi monument arhitectural musulman din România. Moscheea găzduiește o parte din colecția de obiecte de artă orientala, ce aparține Muzeului Deltei Dunării din Tulcea. Puncte de atracție sunt și mormintele lui Ali Gâzi Pasă și cel al lui Babă Sar Saltic Ded, care suscita interesul prin stilul construcțiilor. Alt obiectiv îl reprezintă Casă Panaghia, probabil mai vechi decât moscheea, si care inițial a fost casă de rugăciune, iar apoi sediu al seminarului musulman. La 8 km de Babadag se
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
unei case înalte ce aparținea unor țigănci, pe lângă care trecuse mulți ani fără să o ia în seamă. Căutând o oază de răcoare, profesorul intră în curte și este dus de o fată oacheșă într-o căsuță veche unde o babă îi oferă posibilitatea de a alege trei fete în schimbul a 300 de lei. Pe drumul spre bordeiul unde se aflau fetele, Gavrilescu simte în mod inexplicabil o senzație de fericire de parcă ar fi fost din nou tânăr și își amintește
La țigănci () [Corola-website/Science/306433_a_307762]
-
Gavrilescu dispăruse inexplicabil în urmă cu 12 ani, iar soția sa, Elsa, îl așteptase o perioadă și apoi plecase la rudele ei din Germania. Obosit și dezorientat, profesorul se întoarce la casa țigăncilor pentru a cere socoteală pentru încurcăturile petrecute. Baba îi cere 100 de lei și-l trimite în casa cea mare unde se mai afla acum doar o nemțoaică. Intrat în salon, el observă "„umbra unei femei tinere”", în care o recunoaște pe Hildegard, iubita sa din tinerețe; aceasta
La țigănci () [Corola-website/Science/306433_a_307762]
-
scria că „critica a făcut mai multă hermeneutică pe nuvela lui Eliade decât pe oricare alt text al lui, cu excepția, poate, a nuvelei "Pe strada Mântuleasa..."”. Nuvela permite numeroase speculații și trimiteri mitologice, existente și în folclorul fabulos românesc. Astfel, Baba ar putea fi Cerberul care păzește intrarea în lume de dincolo și încasează obolul, după tradiție, fiind stăpână a timpului, în timp ce vizitiul dricar este luntrașul Charon care îi transportă pe cei proaspăt morți pe lumea cealaltă. Cele trei fete ar
La țigănci () [Corola-website/Science/306433_a_307762]
-
în editura "Nascimento" apare volumul "Pagini alese" de Anatole France, introducerea, selecția și traducerea fiind semnate de Neruda. În anul 1925, Pablo Neruda se află în fruntea revistei "Caballo de Bastos". Colaborează la diferite piblicații literare, cum sunt "Andamios", "Ali Baba", "Dinamo", "Renovación", precum și la ziarul "La Nación". La editura "Nascimento" apare ediția princeps a volumului "Încercarea omului infinit", volum care poartă două date: anul 1925, data de tipărire și 1926, anul de apariție. În aceeași editură apar în 1926 edițile
Pablo Neruda () [Corola-website/Science/306437_a_307766]
-
Artiștilor Plastici din România. Urmează cursurile Liceului de fete "Doamna Maria" din Suceava. Începând cu anul 1947 studiază timp de doi ani filozofia și artele frumoase la Academia de Arte Plastice din Iași. Aici i-a avut maeștri pe Corneliu Baba și Mihai Cămăruț. În septembrie 1949 primește o bursă la Academia "Repin" din Sankt-Petersburg, dar revine în țară în decembrie același an, neputându-se adapta atmosferei opresive de acolo. În urma refuzului de a continua studiile la Sankt-Petersburg, reușește cu greu
Elena Greculesi () [Corola-website/Science/306438_a_307767]
-
două alegorii în fața cărora privitorul trăiește acut drama personajelor. Acestea împrumută, cum spune criticul de artă Vasile Florea, “multe din virtuțile artei monumentale”."" Șansa de a studia pictura sub îndrumarea unui profesor de anvergura artistică și morala a lui Corneliu Baba îi asigură, fără nici urmă de reticiență, un veritabil certificat de valoare. Dacă la acest avantaj adăugăm serioasele studii de la Academia Repin, lucrurile devin ușor de explicat sub aspectul legimității și creației. Față de lecția maeștrilor, Elena Greculesi a adăugat valențele
Elena Greculesi () [Corola-website/Science/306438_a_307767]
-
dominante de bleu și gri A primit multe premii și distincții, a beneficiat de burse și a expus în multe expoziții peste hotare. Pictura sa se încadrează în spiritul Art Nouveau, deși uneori urmărește efecte de bizantinizare a imaginii"" Corneliu Baba i se destăinuie lui Liviu Lăzărescu: Am dus-o prost, ăsta-i adevărul. În timpul ăsta eram criticat peste tot, formalism în sus, formalism în jos în vreme ce unii șopteau pe la colțuri c-aș fi mare. Clasa mea de pictură de la Iași
Elena Greculesi () [Corola-website/Science/306438_a_307767]
-
chestie, o oribilitate, în care nici nu-mi mai recunosc nici scenariul, nici muzica”". După eșecul filmului, Nicolae Covaci a abandonat acest proiect. Totuși, melodiile „I Need a Friend” și „City of Angels” au apărut cu text românesc pe albumul „Baba Novak”, în 2005 (cu titlurile „Singur” și respectiv „Apocalipsă”).
Empire of Vampires (opera) () [Corola-website/Science/305780_a_307109]
-
și silitră, cât și locuințe ale lucrătorilor la pădure (tăietori de lemne, cărbunari etc.), precum și case și gospodării ale pădurarilor. "Râpa Budăului" - vezi Budișoara. "Hangu" (Hangiu) - posibil având aceleași rădăcini ca și "pârăul Hancile" amintit în documente. "Râpa Cucoanei" "Valea Babei" "În Fund" (Funghi) - zona de la izvorul Bîcului - "aproape de fundul Bâcului" "În dos" - deal. "Pădurea Amvrosii" - Probabil de origine antroponimică, Pădurea lui Amvrosie. "Valea Alecsii" - Probabil de origine antroponimică, în spațiul românesc fiind cunoscute denumiri similare, precum Izvoru Alecsii. "Pădurea Kazimir
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
au putut sustrage de la obligația de a adopta temele convenționale impuse de doctrina realismului socialist, realizând totuși - datorită talentului lor - în ciuda conținutului banal, adevărate opere de artă: Camil Ressu ("Semnarea apelului pentru pace"), Alexandru Ciucurencu ("1 Mai", "Ana Ipătescu"), Corneliu Baba ("Oțelari"). Alți reprezentanți ai realismului socialist în pictură și tematica tablourilor: Theodor Harșia ("Șantierul de la Bicaz"), Gavril Miklossy ("Grivița, 1933"; "Lupeni, 1929"), Brăduț Covaliu ("Greva de la Lupeni", "Insurecția armată din 23 August 1944"), Constantin Piliuță ("Revoluțonari încarcerați"), Gheorghe Iacob ("Propagandist
Realism socialist () [Corola-website/Science/305902_a_307231]
-
universitar Marcel Tolcea. O dată cu finalizarea unei bune părți din lucrările de restaurare a palatului și a spațiului expozițional, muzeul extins a putut fi inaugurat la 21 decembrie. Muzeul include o colecție unică de lucrări și obiecte personale ale pictorului Corneliu Baba, cu 90 de piese. Alte 3 secțiuni includ colecțiile de artă contemporană, decorativă și europeană. În patrimoniul muzeului se mai găsesc colecții de pictură românească, bănățeană și pictură religioasă, acestea momentan nu sunt expuse din lipsă de spațiu. Parterul este
Muzeul de Artă din Timișoara () [Corola-website/Science/305279_a_306608]
-
a devenit "Muzeul de Artă Timișoara". Abia în 21 decembrie, o dată cu terminarea lucrărilor de renovare a palatului, s-au deschis porțile muzeului extins. Colecția cuprinde 90 de obiecte, în marea majoritate tablouri, dar și câteva obiecte personale ale pictorului Corneliu Baba. La baza colecției stă donația efectuată de soția artistului, o mică parte din tablouri provenind de la Muzeul Național de Artă și Muzeul de Artă al Municipiului București, cu titlu de împrumut. Printre tablouri se regăsesc cele mai cunoscute lucrări precum
Muzeul de Artă din Timișoara () [Corola-website/Science/305279_a_306608]
-
miște. Deoarece fetele nu știau să citească pentru a învăța textul, replicile erau de cele mai multe ori improvizate. Un critic contemporan, regizorul Mihnea Columbeanu, a afirmat că, în filmul "Maria Mirabela", Gopo a încercat să exploateze structurile ascunse ala basmului " Fata babei și fata moșneagului" încercând să-i descopere "„resorturi mitice și arhetipale esențiale - cum ar fi: câinele = pământul, părul = aerul, cuptorul = focul, fântâna = apa”". Scenaristul-regizor a transformat "elementul foc" într-un licurici, "elementul aer" într-un fluture și "elementul apă" într-
Oache, Scăpărici și Omide () [Corola-website/Science/303431_a_304760]
-
postavului și dimiei. Piuarii fabricau «dârste» și pentru sutele de mori de pe cursul Dâmboviței, care timp de sute de ani au fost prezente cotidiene, de mare relevanță economică pentru târgul Bucureștilor. Limitele actuale ale cartierlui Dristor sunt: la nord - strada Babă Novac, la sud - strada Răcari, la vest - Șos. Mihai Bravu, la est - Bulevardul Râmnicu Sărat. În cartierul Dristor se poate ajunge în timp foarte scurt, din orice alt cartier din București în care există metrou, coborând la stația Dristor. În
Dristor () [Corola-website/Science/303444_a_304773]
-
austraică și până după revoluția condusă de Tudor Vladimirescu, haiducia a constituit, de multe ori, singura soluție în fața represiunilor și nedreptăților.În Oltenia (un adevărat ținut al haiducilor), haiducia apare ca fenomen, mult mai devreme, de fapt după 1560, odată cu Baba Novac, continuă cu legendarii Gruia Novac (unul dintre fii săi), cu Iorgu Iorgovan și cunoște o adevărată explozie, devenind o modă, în timpul ocupației austriece până după revoluția lui Tudor Vladimirescu.Timp de aproximativ 300 de ani, (cca.1560-1860) există un
Haiduci și panduri din Oltenia () [Corola-website/Science/300002_a_301331]
-
de sec. XVIII -inc. sec.XX. Colecția de artă plastică și decorativă a Muzeului Județean lalomița a început să fie constituită la începutul anilor 70 și conține în prezent 1200 de lucrări, multe purtând semnătura unor artiști de renume: Corneliu Baba, Oscar Hah, Emil Ciocoiu, Sabin Bălașa, Margareta Sterian, Horia Bernea, etc. Se regăsesc în colecție și compoziții ale unor plasticieni ialomițeni precum: Alexandru Deacu, Pătru George, Maria Unțanu. Colecție de o deosebită valoare. ce cuprinde foarte multe lucrări de pictură
Muzeul Județean de Istorie Ialomița () [Corola-website/Science/313035_a_314364]
-
de o deosebită valoare. ce cuprinde foarte multe lucrări de pictură și grafică, unele purtând semnătura unor nume de mare rezonanță în lumea artistică: Cojan, Labin, Dărăscu, Schweitzer-Cumpăna, Sirato, H.H. Catargi, Piliuță, Ressu, Verona, Phoebus, Steriadi, Bakst, Stoenescu, Iser, Brauner, Baba. Icoane pe lemn, icoane pe sticlă (Școala Transilvăneană, Școala de la Novgorod de sec.XVIII-XIX) sfeșnic din bronz, alamă argintată, cădelnițe, crucifix. O vastă și impresionantă colecție de tablouri ale pictorului Nicolae Tuzlaru: peisaje, naturi statice, portrete, majoritatea uleiuri pe carton
Muzeul Județean de Istorie Ialomița () [Corola-website/Science/313035_a_314364]
-
este un autor, critic și istoric de artă, monograf, poet, publicist și scriitor român, cercetător de istorie a artei al "Institutului de Istoria Artei" de pe lângă Academia Română Specializat în istoria artei contemporane, este autorul unei monografii importante despre opera pictorului Corneliu Baba, dar și un poet având câteva volume de poezii publicate, pentru care a primit un premiu al Uniunii Scriitorilor din România în 1996. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România, colaborator al postului de radio România Liberă, membru al Asociației
Pavel Șușară () [Corola-website/Science/314547_a_315876]
-
Bania, iar în 2013, Cetățean de onoare al municipiului Caransebeș. În 2002 înființează galeria de artă Luchian 12, în spațiul căreia organizează, printre altele, următoarele expoziții: - Tonitza la Balcic, expoziție de desene inedite - Imagini orfane, expoziție de lucrări nesemnate - Corneliu Baba, pictură , schițe, desene - Alexandru Țipoia, pictură și desen - Constantin Cerăceanu, pictură - Hans Mattis Teutsch, perioada 1940-1960, pictură, grafică - Daniela Chirion, Ipostaze, pictură și desen - Ciprian Paleologu, pictură și desen - Alexandru Chira, pictură și desen - Georges Tzipoia, pictură - Diana Tzipoia, obiecte
Pavel Șușară () [Corola-website/Science/314547_a_315876]
-
Ostrov) • (Poștă) • (Rahman) • (Sarichioi) • (Sarighiol de Deal) • (Sarinasuf) • (Sâmbătă Nouă) • (Somova) • (Telita) • (Topolog) • (Trestenic) • (Valea Nucarilor) • (Visterna) • (Vișina) • (Acâș) • (Apă) • (Berveni) • (Bolda) • (Cehăluț) • (Culciu Mic) • (Foieni) • (Supuru de Sus) • (Tiream) • (Turulung) • (Negrilești) • (Poiana) • (Șendreni) • (Tecuci) • (Vânători) • (Golești) • (Podu Dâmboviței) • (Vâlcelele) • (Babă Ana) • (Bătrâni) • (Boldești) • (Cioranii de Sus) • (Cireșanu) • (Drăgănești) • (Fefelei) • (Mizil) • (Păulești) • (Ploiești) • (Potigrafu) • (Starchiojd) • (Șirna) • (Valea Cucului) • (Valea Scheilor) • (Zalhanaua) • (Dulceanca) • (Pietroșani) • (Almăj) • (Amărăștii de Sus) • (Apele Vii) • (Barcă) • (Bojoiu) • (Cârcea) • (Castranova) • (Cioroiu Nou) • (Craiova) • (Desa) • (Drănic) • (Galicea Mare) • (Ghidici
Listă de așezări daco-romane din România () [Corola-website/Science/314624_a_315953]
-
(arabă: علي بابا ʾAli Băba) este un personaj de poveste din vechea Arabie. Apare în povestea „" și cei 40 de hoți"”, care la rândul ei este una din cele 1001 de povești ale Șeherezadei. Ali Baba, în timp ce tăia lemne în pădure, observă un grup de 40 de hoți care își vizitau comorile furate. Comorile erau ascunse într-o peșteră a cărei intrare se deschidea la rostirea formulei magice „"Sesam, deschide-te!"” și se închidea când rosteai
Ali Baba () [Corola-website/Science/314672_a_316001]
-
pădure, observă un grup de 40 de hoți care își vizitau comorile furate. Comorile erau ascunse într-o peșteră a cărei intrare se deschidea la rostirea formulei magice „"Sesam, deschide-te!"” și se închidea când rosteai „"Sesam, închide-te!"”. Ali Baba aude formulele și, după ce hoții pleacă, intră în peșteră și ia câteva din bogățiile de acolo. Ajuns acasă, împrumută de la cumnata sa o balanță pentru a măsura cât aur avea. Fără știrea lui Ali, cumnata pusese o boabă de ceară
Ali Baba () [Corola-website/Science/314672_a_316001]
-
cât aur avea. Fără știrea lui Ali, cumnata pusese o boabă de ceară în balanță, pentru a vedea ce măsoară acesta. Spre surprinderea ei, găsește lipită de ceară o monedă de aur, și îi spune și lacomului ei soț. Ali Baba îi povestește lui Cassim de peșteră, iar acesta se duce să ia și el din comoara hoților, însă la ieșire, de emoție, uită cuvintele magice care deschideau intrarea și rămâne blocat înăuntru. Hoții îl găsesc acolo și îl omoară. Ali
Ali Baba () [Corola-website/Science/314672_a_316001]
-
îi povestește lui Cassim de peșteră, iar acesta se duce să ia și el din comoara hoților, însă la ieșire, de emoție, uită cuvintele magice care deschideau intrarea și rămâne blocat înăuntru. Hoții îl găsesc acolo și îl omoară. Ali Baba se duce să-l caute și îi găsește trupul ciopârțit în bucăți, la gura peșterii, lăsat așa de hoți pentru a înfricoșa pe oricine ar mai încerca să intre. Aduce trupul ciopârțit acasă și, cu ajutorul Morgianei, o sclavă isteață a
Ali Baba () [Corola-website/Science/314672_a_316001]