7,991 matches
-
respirație vă face să vă simțiți foarte ușor și flexibil, ca și cum ați „merge ca vântul”. Indiferent de postura pe care o adoptați pentru exercițiile de respirație, trebuie să țineți seama întotdeauna de următoarele indicații. Înainte de a începe exercițiile, îndepărtați toate bijuteriile, ceasurile și ochelarii și lărgiți toate curelele și gulerele. Evitați orice strângere a vreunei suprafețe a corpului, în special a taliei, și evitați orice materiale sintetice care vă pot izola de câmpul electric al pământului. Când este posibil, exersați în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
orice întrerupere din partea copiilor, a animalelor de casă și a telefoanelor. Dacă sunteți la un hotel, nu trebuie decât să-i spuneți recepționerei să vă rețină toate telefoanele până când veți reveni cu alte indicații. Scoateți-vă pantofii, cravata, ceasul, cureaua, bijuteriile și orice altceva care vă leagă corpul. Așezați-vă întins pe spate, pe podea sau pe un covor (saltelele și canapelele sunt prea moi). Picioarele trebuie să fie puțin depărtate, iar brațele lăsate relaxat pe lângă corp. Dacă este nevoie, înveliți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
lăsați să se întâmple orice în mintea dumneavoastră. Cu aceste lucruri în minte, să asistăm împreună la o ședință de meditație. Alegeți o cameră izolată, bine aerisită, unde nu veți fi deranjat. Desfaceți-vă cureaua și cravata, scoteți-vă ochelarii și bijuteriile, și adoptați o poziție confortabilă, șezând pe o pernă groasă și tare. Puneți o carte de telefon sub pernă pentru a vă ridica mai mult dacă este nevoie. Începeți prin a vă curăța plămânii prin câteva respirații Bellows și câteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
galeria pentru bibelouri. Boșorog și pervers! Ești cum nu se poate mai scîrbos, dragul meu Attila. Dacă n-aș fi surd, nu m-aș plînge de nimic, mulțumesc lui Dumnezeu, zise domnul Kovacs, jurisconsult pensionar la cerere. Și Încă ceva, bijuteriile din vitrina lui Cain erau făcute de mîinile Marusiei. Ce mîini! Dar ce picioare! Ce ochi! Și ce buze! Dar văd că te-ai uitat bine la ea! Uiți că am fost și eu activ cîndva. Vă rog să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
o chiriașă bună? Miss Janeway clătină din cap. — Dumnezeu s-o ierte, dar era o chiriașă groaznică. M-a făcut să regret că mi-am încălcat principiile și am luat în chirie o actriță. Întârzia întotdeauna la plată, își amaneta bijuteriile pentru mâncare și încerca să mă convingă s-o las să plătească cu ziua și nu săptămânal. Voia să-mi dea un dolar pe zi. Vă dați seama câte registre aș umple dacă le-aș permite tuturor chiriașelor așa ceva? — Beth
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
femeii mature. La apusul soarelui, în prima zi cu lună nouă, când toate femeile au început să sângereze, au pictat cu henna unghiile și tălpile Rahelei. I-au vopsit pleoapele cu galben și i-au adus toate brățările, pietrele prețioase, bijuteriile pe care le-au găsit, i-au împodobit gleznele, degetele și încheieturile mâinilor. I-au pus pe cap vălul cu broderia cea mai fină și au condus-o în cortul roșu. Au înălțat imnuri zeițelor, Innanei și Doamnei Așera a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
pretindea măcar dreptul oricărui arendaș, adică o zecime din turme și anume zecimea cea mai bună. Voia, de asemenea, averea personală a nevestelor lui, adică o cantitate însemnată de pietre de măcinat, fuse, războaie de țesut și vase de apă, bijuterii și bucăți de brânză. Îi aducea aminte în zadar lui Laban că corturile, turmele și servitorii erau acolo doar datorită muncii lui Iacob. Îl amenința că o să-și caute dreptatea la tribunalul din Haran, dar asta îl făcea pe Laban
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
în schimbul unui măgar și a unui taur bătrân, Iacob a fost de acord să-i lase doi câini, dintre care unu era cel mai bun ciobănesc. Toate bunurile Leei și ale Rahelei urmau să fie luate de Iacob, la fel bijuteriile și hainele purtate de Zilpa și de Bilha. Iacob a cerut și mantalele și lăncile fiilor săi, două războaie de țesut și douăzeci și patru de minae de lână, șase coșuri mari de grâu, douăsprezece urcioare de ulei, zece burdufuri de vin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
la început părea o veșnicie, s-a scurs destul de repede. Mamele mele s-au pus pe strâns, pe împachetat, pe sortat, pe vândut, pe spălat. Au făcut sandale pentru drum și pâine din aluatul cel mai tare. Și-au ascuns bijuteriile cele mai valoroase în coșurile cu grâu, pentru situațiile în care s-ar fi întâlnit cu hoții pe drum. Au bătut dealurile din împrejurimi și au cules cele mai bune ierburi și mirodenii ca să le aibă la ele. Dacă ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
care i-o făcuse mama lui decât hainele plicticoase și cenușii pe care le poartă bărbații de obicei. N-aș fi știut să spun dacă chiar credea asta sau doar brava. Mie mi s-au dat brățări de mână - primele bijuterii pe care le-am avut. Erau doar niște brățări de cupru, dar mie îmi plăceau foarte mult, mai ales că scoteau acel sunet atât de feminin. M-am uitat atâta timp fascinată cum cele trei cercuri de cupru se adunau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
Mamre. Când m-am întors la mamele mele, ele au fost dezamăgite că nu știam să le spun mai multe despre minunile pe care le văzusem și secretele pe care le auzisem. Fusese ca și cum umblasem printr-o peșteră plină cu bijuterii strălucitoare, iar eu mă întorsesem doar cu un pumn de pietricele cenușii. Dar totuși ceva îmi amintesc. Îmi amintesc că o dată la fiecare șapte zile, Bunica dădea un mare spectacol din facerea pâinii. În restul zilelor nu se amesteca în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
și m-a lăsat să hoinăresc pe unde am vrut. M-am oprit aproape la fiecare prăvălie și m-am uitat la fiecare voal, uimită de varietatea și cantitatea de lămpi, de fructe, de țesături, brânzeturi, vopseluri, unelte, animale, coșuri, bijuterii, flauturi, ierburi, de toate. Dar smochine nu se vedeau pe nicăieri în acea zi. Am căutat după ele până când aproape am amețit de căldură și de sete, mi-era greu să mă întorc la palat fără să-i fi îndeplinit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
zulufii de fetiță. Soacra mea își rememora viața cu povești pline de farmec, din copilărie până în săptămâna când părăsise Egiptul ca să se mărite. Pregătirile fuseseră minuțioase și avusese o zestre foarte mare. Re-nefer își amintea cantitățile de pânză din cufere, bijuteriile de pe degete și de la gât, luntrașii care o duseseră la mare. Mă aplecam în față, sperând să aud mai multe detalii despre nașterea lui Shalem sau vreo poveste din copilăria lui. Dar se oprea exact în momentul când ajungea în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
cea mare, șlefuită și a clipit către cei trei străini. Re-nefer a cerut o audiență la Nakht-re, fratele ei. Dar copilul doar se uita la noi. Văzuse o femeie egipteancă, cu o haină plină de praf, fără machiaj și fără bijuterii, un paznic mare cu un pumnal la mijloc, dar fără nimic în picioare și o străină într-o rochie care nu i se potrivea și care-și ținea capul așa de aplecat că ar fi putut să ascundă o buză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
dar cum ea era tot timpul de acord, am devenit moașele locului, ceea ce însemna multe case mari unde doamnele și servitoarele se bucurau de pântece fertile. Eram chemate cel puțin o dată la șapte zile și pentru fiecare copil sănătos primeam bijuterii, amulete, in fin sau urcioare cu ulei. Eu și Meryt împărțeam toate aceste lucruri. La rândul meu, voiam să i le dau pe toate lui Re-nefer, dar ea insista să le păstrez. Într-un an, magazia în care stăteam se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
aveau de târguit decât propriul lor timp. Meryt a dat un colier de pietre de la mama ei pe niște turte și am început să mâncăm în timp ce ne plimbam, mână în mână, de la o prăvălie la alta. Mă minunam de mulțimea bijuteriilor care erau de vânzare și mă întrebam cine erau cei care își permiteau atâtea fleacuri. Am văzut meșteri de sandale care făceau încălțăminte ieftină la comandă. Mai mulți bărbați așteptau la rând la un anumit bărbier, despre care se zicea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
strânsese în cameră, într-o cutie veche de conserve, tot felul de fleacuri, nasturi, agrafe, penițe, ace, de care, zicea, putea să aibă nevoie într-o zi și se supăra foc dacă îndrăznea cineva să-i scormonească prin ele. „Feriți bijuteriile Coroanei”, râdea Mopsul, țuguindu-și buzele otrăvite. În general era lăsat în pace și nimeni nu prea vroia să aibă de-a face cu el deoarece se răspândise părerea că prea multă intimitate cu Victor aducea nenoroc. Poate că era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
ei soră, aflată În vizită; dar reuși să Îi vorbească Între patru ochi, În al doilea antract, În timp ce sora era ocupată. Ochii Îi luceau de Încântarea și măreția ocaziei și comentă Înfățișarea amețitoare a doamnelor: — N-am văzut niciodată atâtea bijuterii scumpe la un loc - și, trebuie să recunosc, nici atâția sâni dezgoliți. Propriul piept Îi era, ca de obicei, acoperit până la gât, dar rochia lungă, gri ca penele de turturică, cu o mică pelerină de catifea neagră, era elegantă, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
Într-o seară, dar Îl felicită, Încurajându-l În termeni generali, pentru Summersoft și, ca de obicei, se arătă plină de grație și de farmec. A doua zi Îi trimise un cec de o sută de lire În schimbul drepturilor pentru „Bijuteria dumitale“ și Își reînnoi promisiunea de a o pune În scenă la Întoarcere. „Anul Îmi va părea lung“ Îi răspunse el, confirmând cu recunoștință plata, „dar arta este, vai, lungă. Dar, dacă americanii nu vor avea parte de Bijuterie, măcar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
pentru „Bijuteria dumitale“ și Își reînnoi promisiunea de a o pune În scenă la Întoarcere. „Anul Îmi va părea lung“ Îi răspunse el, confirmând cu recunoștință plata, „dar arta este, vai, lungă. Dar, dacă americanii nu vor avea parte de Bijuterie, măcar chinuiți-i lăsându-i să Întrevadă ce au pierdut.“ În timp ce lipea plicul, medită că avea prea puține speranțe de a vedea vreodată piesa jucându-se, mulțumit Însă să constate că gândul nu Îl apăsa câtuși de puțin. Poate reușise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
de plăcere Chiar te rog Prețios My lord se uita la lună. Aceasta era acoperită de un nor de ceață și lumina difuză avea formă de inimă. Treceau din când în când inele negre de logodnă ca ale lui Saturn, bijuteria noastră. Și luna era aproape de strada luminată și copacii înverziți. Munții crestați și cu zăpadă pe vârfuri sunt voinici și mulți; unul lângă altul șed și cerul le este gri luminos. Munții și ei sunt tot gri, mai închis și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
superbul palat, teatrul modern Luceafărul, hotelurile Orizont și Moldova, magazinul Moldova sunt partea cea mai pitorească și mai îngrijită a Iașului, Iași orașul pe care îl iubesc. Biserica Bărboi mi-e familiară, scumpă și prețioasă. Iar Trei Ierarhi e o bijuterie, o perlă a Moldovei. Hotelul Europa simbol al luxului luminează peisajul Iașului. Centrul cultural francez e și el o bijuterie. Iașul, orașul celor 7 coline Pisicul, slab și ciufulit, stătea chinuit, supărat, uitat de lume, înghesuit pe labele din față
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
Iașului, Iași orașul pe care îl iubesc. Biserica Bărboi mi-e familiară, scumpă și prețioasă. Iar Trei Ierarhi e o bijuterie, o perlă a Moldovei. Hotelul Europa simbol al luxului luminează peisajul Iașului. Centrul cultural francez e și el o bijuterie. Iașul, orașul celor 7 coline Pisicul, slab și ciufulit, stătea chinuit, supărat, uitat de lume, înghesuit pe labele din față. Mă face să plâng. Pisicul este negru cu pete mai maro, două îi sunt chiar pe spate. Bunicul meu are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
de mijloc, rotindu-mă, și mă cuprinse în brațe protector. În tăcerea aceea veselia juca și glumea tare, nu se auzea liniște. Îmbrățișarea fu lungă și tandră. Lungă și frumoasă. De vis. Îmi aduse nenumărate cadouri. Cutiuțe estetic împachetate cu bijuterii: un set inedit pentru seară, un șirag de perle lung ce mergea cu rochia mea albă de seară și un ceas încrustat ce tânjea să fie purtat la un cocktail de după masă, o eșarfă de mătase naturală și o vază
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
în propria lor discuție despre afaceri și despre politică. Nu era o conversație prea profundă, ci era mai mult o modalitate de relaxare. Vezi, dragă, suntem invitați la balul dat de Irin. Cu mare plăcere, ce surpriză! Angi, ai o bijuterie de fată. Și că veni vorba de bal, spuse Eduard, să dansăm. Angi o invită pe Françoise, Eduard pe Hélène, iar Emilian și Charles porniră să întrețină musafiri și în alte colțuri ale încăperii. Astfel încât eu și Amélie rămăsesem singure
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]