7,741 matches
-
versiuni de eclectism terapeutic, cea mai răspândită este aceea dintre psihanaliză și tehnicile aferente teoriei învățării (Norcross și Goldfried, 1998). Referitor la integrativitatea teoretică, ea se referă la abandonarea unei tendințe autosuficiente, de esență parcelară, pentru a încerca o sinteză conceptuală între cel puțin două curente distincte, cu renovările conceptuale inerente, rod al unei abile distilări epistemice. De exemplu, joncțiunea dintre abordarea psihanalitică și cea comportamentală etc. Această lăudabilă tentativă de a depăși „gardul propriei școli”(cum se exprimă S. Gauggell
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
dintre psihanaliză și tehnicile aferente teoriei învățării (Norcross și Goldfried, 1998). Referitor la integrativitatea teoretică, ea se referă la abandonarea unei tendințe autosuficiente, de esență parcelară, pentru a încerca o sinteză conceptuală între cel puțin două curente distincte, cu renovările conceptuale inerente, rod al unei abile distilări epistemice. De exemplu, joncțiunea dintre abordarea psihanalitică și cea comportamentală etc. Această lăudabilă tentativă de a depăși „gardul propriei școli”(cum se exprimă S. Gauggell, în prefața cărții Psihoterapia cognitiv comportamentală și psihanaliza, semnată
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
adâncă pentru a se vindeca. Supoziția că o traumă de o asemenea magnitudine, precum detenția în lagărele de concentrare din timpul celei de a doua conflagrații mondiale să se conserve în timp nu este singulară. Ea face parte din trusoul conceptual al unei discipline de sine stătătoare și care se numește psihogenealogie, apărută acum aproximativ patru decenii și care cumulează atât virtuți de diagnoză, cât și de psihoterapie. Printre pionerii acestei prețioase orientări menționăm pe I. Böszörmenyi-Nagy (apud Mitrofan, Stoica, 2005
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
discipline de sine stătătoare și care se numește psihogenealogie, apărută acum aproximativ patru decenii și care cumulează atât virtuți de diagnoză, cât și de psihoterapie. Printre pionerii acestei prețioase orientări menționăm pe I. Böszörmenyi-Nagy (apud Mitrofan, Stoica, 2005), care teoretizează conceptual de „loialitate familială invizibilă”(mecanismul prin care un membru al familiei se identifică inconștient cu unul dintre antecesorii săi care a murit tragic), A. Ancelin Schutzenberger (1978), care decelează prezența unui „sindrom aniversar”, conform căruia, pe filieră transgenerațională, la data
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
său, adică doar cu o parte din imensa lui totalitate. Pledoaria pentru o viziune mai profundă și rafinată despre moarte este deja transparentă din moment ce ea rimează cu descoperirile epocale din cunoaștere, realizate în contextul schimbării de paradigmă. Un asemenea viraj conceptual și atitudinal asupra morții rezonează bidimensional: asupra individului și a societății, deopotrivă. în registru individual, deoarece frica de moarte este cauzatoare de multiple tulburări și chiar maladii, iar în registru social, întrucât reclamă diversificarea și extinderea acțiunilor educative explicite, precum și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
afirma: „volumul dovezilor pentru viața de după moarte este imens. Dacă îl ignori e ca și cum ai sta la poalele Everestului și ai insista că nu vezi muntele”. Un alt argument marcant care atestă dăinuirea conștiinței după moarte și invită la reconfigurare conceptuală și atitudinală de fond, o constituie experimentarea deliberată, prin metode special create a unei conștiințe transpersonale. Există astăzi un eșichier 233TRAUMA ȘI SUFERINȚA divers constelat de asemenea metode: respirația holotropică (elaborată de soții Grof, Christina și Stanislav) și respectiv respirația
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
vârsta adultă. Aceste studii sunt argumente pentru urgentarea adoptării unor programe de dezvoltare a comportamentelor prosociale la copiii de vârstă mică, în grădinițe și la copiii mai mari, pe parcursul școlii, mai ales la nivelul claselor mici și gimnaziale. Un model conceptual complex, creat de Masten și colaboratorii săi (1996, p. 1638), ne arată coerența și dezvoltarea competențelor psihosociale la diferite vârste. Dacă în copilărie, la vârsta școlară, competențele ce descriu copilul sunt: competențe școlare; competențe de conduită; competențe sociale, la vârsta
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de decizie (Mirela State) 75 1. Sinteza principalelor linii teoretice 79 2. Statele membre ca executante 86 3. Statele membre ca decidente 91 Bibliografie 98 Reforma formulării politicilor publice Între schimbarea premiselor și schimbarea presupozițiilor (Florin Bondar) 101 1. Contextul conceptual european al modernizării administrațiilor publice centrale 105 2. Reforma formulării politicilor publice În România 110 3. Consecințele raportului dintre premise și presupoziții pentru reforma formulării politicilor publice 122 Bibliografie 126 PARTEA A IIAtc "PARTEA A II‑A" O perspectivă asupra
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
Contextul politic 209 3. Contextul public 217 4. Euro-Polity - a doua șansă pentru politicile echității de gen din România ? 232 Bibliografie 236 Analiza gestionării banilor publici prin apelul la rețelele sociale - programul „Cornul și laptele” (Gabriel Hâncean) 239 1. Cadrul conceptual general. Elemente ale analizei rețelelor sociale 240 2. Aplicație empirică. Utilizarea rețelelor sociale În analiza gestionării banilor publici (programul „Cornul și laptele”) 252 Bibliografie 265 Politica desecuritate și apărarea României și achizițiile militare (Andrei Miroiu, Camil Francisc Roman) 269 Bibliografie
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
În economia unei societăți, este la fel de important să nu-i supralicităm rolul și capacitățile. Putem evita acest pericol, dacă putem identifica apariția practicii politicilor publice ca fiind anterioară istoric apariției statului, deoarece o astfel de anterioritate garantează și o independență conceptuală a politicilor publice În raport cu statul. Procesul istoric prezentat În acest sens va Începe cu apariția primelor forme de cooperare interumană și se va sfârși cu apariția aranjamentelor instituționale. În această etapă preistorică a interacțiunii sociale, cu mult anterioară apariției celui
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
țin În mod special de activitatea guvernului. Apoi, a reieșit că furnizarea de bunuri și servicii publice face obiectul politicilor publice, iar esențial pentru un bun public este tipul deciziei de furnizare, și anume caracterul ei comunitar. Odată ce aceste clarificări conceptuale au fost realizate, a fost posibilă analiza modalităților concrete, dar la un nivel foarte general, prin care politicile publice pot fi furnizate eficient. S-a dovedit că rolul central În cadrul acestei furnizări Îl au instituțiile, ca formă generală de interacțiune
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
bunuri publice (autoritățile publice ca entități organizaționale) și constituenți, cărora respectivul bun li se adresează, și 2. procesul (economic) efectiv prin care bunul este furnizat (procesul, producția și distribuția). În continuare, prima secțiune a capitolului va propune o scurtă introducere conceptuală În problema generală a organizării politice, cu scopul de a clarifica unele concepte și de a găsi contextul În care pot fi gândite aceste relații prin care sunt furnizate bunurile publice. Apoi, studiul va identifica locul relației dintre antreprenoriatul politic
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
unor presupoziții comune valabile la nivelul Întregii administrații centrale românești, ca parte a unui demers de modernizare a ei, care nu trebuie considerat drept o consecință a celui de integrare În Uniunea Europeană, ci ca fiind autonom, din punct de vedere conceptual, față de acest obiectiv. Începând cu data de 1 ianuarie 2007, România este membră a Uniunii Europene. Agenda publică din ultimii ani a fost ocupată Într-o proporție covârșitoare de subiecte legate de respectarea de către România a condițiilor impuse de Uniunea Europeană
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
acestor elemente ar putea fi asociate cu un fond cultural administrativ specific (Pollitt, Bouckaert, 2000, p. 25), care, prin natura lui, poate influența caracterul și efectele unui proces de modernizare. Studiul are două părți. În prima parte voi analiza contextul conceptual european al inițierii unei reforme a formulării și coordonării politicilor publice. Voi prezenta cele două dimensiuni ale coordonării politicilor publice la nivelul administrației publice: cea orizontală și cea verticală. În a doua parte, voi prezenta, În cadrul administrației publice românești, direcțiile
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
această perspectivă, voi susține că resortul reformei administrației nu trebuie perceput ca fiind legat de efortul de atingere a obiectivului - relativ ambiguu, din punct de vedere valoric - al integrării În Europa, ci ca o problemă politică internă directă. 1. Contextul conceptual european al modernizării administrațiilor publice centraletc "1. Contextul conceptual european al modernizării administrațiilor publice centrale" Una dintre sursele riscurilor la care au fost expuse majoritatea țărilor central și est-europene În efortul de modernizare a propriilor administrații publice poate fi asociată
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
trebuie perceput ca fiind legat de efortul de atingere a obiectivului - relativ ambiguu, din punct de vedere valoric - al integrării În Europa, ci ca o problemă politică internă directă. 1. Contextul conceptual european al modernizării administrațiilor publice centraletc "1. Contextul conceptual european al modernizării administrațiilor publice centrale" Una dintre sursele riscurilor la care au fost expuse majoritatea țărilor central și est-europene În efortul de modernizare a propriilor administrații publice poate fi asociată cu Înțelegerea procesului de reformă ca fiind corespunzător adoptării
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
a prezenta opțiuni de soluționare, și nu rețete de succes. Demersul instituțiilor Uniunii Europene este asociat cu intenția de creștere a capacității administrative a acestor țări, astfel Încât, odată intrate În Uniunea Europeană, acestea să fie capabile să formuleze politici publice corespunzătoare conceptual, dar mai ales calitativ celor formulate la nivelul țărilor mai dezvoltate ale Uniunii. Din acest motiv, În multe dintre țările candidate la statutul de membru al Uniunii Europene, reforma a Început În acele domenii de interes pentru Uniunea Europeană, ele extinzându
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
și, mai târziu, prin introducerea planurilor strategice care vizează, printre altele, coordonarea pe orizontală la nivel ministerial (interdepartamental); - crearea unui mecanism de corelare a priorităților de politici publice cu bugetul (introducerea planurilor strategice la nivelul ministerelor urmează să asigure fundamentul conceptual pentru introducerea programelor ca bază pentru formarea bugetului de stat)1. Îndeplinirea acestui obiectiv implică asigurarea unei colaborări permanente Între Ministerul Finanțelor Publice și SGG. Aceste direcții ale reformei se revendică de la un cadru conceptual conform căruia coerența este asigurată
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
ministerelor urmează să asigure fundamentul conceptual pentru introducerea programelor ca bază pentru formarea bugetului de stat)1. Îndeplinirea acestui obiectiv implică asigurarea unei colaborări permanente Între Ministerul Finanțelor Publice și SGG. Aceste direcții ale reformei se revendică de la un cadru conceptual conform căruia coerența este asigurată prin creșterea importanței rolului jucat de Centrul Guvernului 2 (reprezentat, În cazul României, de SGG, Împreună cu aparatul de lucru al prim-ministrului3), În procesul de elaborare a politicilor publice ale Guvernului (SIGMA, 2005). Creșterea autonomiei ministeriale
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
primul rând politic al premierului asupra conținutului și procesului de implementare a politicilor publice ale Guvernului. Modificarea accentului, conform direcțiilor de reformă amintite, de la aspectele politice ale asigurării coerenței politicilor publice ale Guvernului la cele administrative este menită să coaguleze conceptual procesul politicilor publice guvernamentale, În condițiile creșterii puterii administrative a Centrului Guvernului. Conținutul direcțiilor de reformă referitoare la activitatea de formulare a politicilor publice la nivel central este consistent din punct de vedere conceptual cu perspectiva asupra modernizării administrației care
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
cele administrative este menită să coaguleze conceptual procesul politicilor publice guvernamentale, În condițiile creșterii puterii administrative a Centrului Guvernului. Conținutul direcțiilor de reformă referitoare la activitatea de formulare a politicilor publice la nivel central este consistent din punct de vedere conceptual cu perspectiva asupra modernizării administrației care se revendică de la principiile noului management public. Aceste principii se referă la creșterea performanței administrației publice atât În ceea ce privește calitatea serviciilor furnizate, cât și la nivelul modelului de organizare adoptat. Printre principalele consecințe ale adoptării
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
În perioada post-aderare În alte țări central și est-europene se poate dovedi, din acest punct de vedere, decisivă, În ceea ce privește adoptarea unui anumit model de reformă. Evaluarea consecințelor aplicării unor modele de reformare trebuie să ia În considerare nu atât coerența conceptuală a măsurilor inițiate sau atașamentul politic față de caracterul unor anumite măsuri, cât șansele de funcționare ale modelului adoptat În condițiile inexistenței unui impuls politic de intensitatea celui care a susținut procesul de aderare. În aceste condiții, un demers realist de
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
lor, deoarece acestea vizează doar organizarea unor activități, fără să fie suficient de consistente pentru a putea da seama de modificarea presupozițiilor În ceea ce privește rolul administrației În procesul politicilor publice. Dificultatea rezidă În aceeași măsură și În imposibilitatea păstrării unei coerențe conceptuale a introducerii planurilor strategice, de vreme ce acestea reprezintă un efect organizatoric al unei abordări ce nu acordă importanță reglementării, ci, mai degrabă, rezultatelor acțiunii administrației. Din acest punct de vedere, suportul pe care-l reprezintă planurile strategice pentru introducerea programelor ca
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
al politicilor publice implementate prin reglementări specifice inițiate de administrație 1, comparativ cu cel care conduce la mutarea accentului și asupra altor instrumente de implementare 1, corespunde unei viziuni asupra rolului administrației publice. În a doua variantă, cea care subîntinde conceptual măsurile inițiate În cazul românesc, formularea politicilor publice nu este considerată a fi apanajul exclusiv al administrației publice. Astfel, formularea unei politici publice care vizează, de pildă, cuantumul pensiilor pentru bugetari sau vânzarea unor Întreprinderi cu capital majoritar de stat
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
considerat neutru din perspectiva genului, că neutralitatea de gen este, de fapt, o „orbire de gen”, care camuflează discriminările ascunse 2. Aceste blocaje și disfuncționalități din sfera politică a echității de gen sunt generate În primul rând de o dezordine conceptuală, explicabilă nu doar prin lipsa de comunicare dintre instituțiile statului și expertiza academică de nivel european din acest domeniu, ci și prin inexistența unui proces de definire a problemei, anterior celui de formulare a politicii 3. În graba adoptării acquis-ului
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]