10,570 matches
-
În primul rând, știința cuprinde în construcțiile sale contradicțiile latente ale concretelor cu care operează (spațiul, timpul, lucrul, individul, mișcarea, schimbarea), contradicții evidențiate de către filosofi de-a lungul timpului 137. Știința, însă, folosește aceste concrete, în pofida contradicțiilor lor latente. Ignoră contradicțiile, tratând concretele care le conțin drept fapte ireductibile. În afara acestor contradicții latente ale construcțiilor științifice, mai există o serie de construcții și metode explicite ce generează paradoxii. Unele dintre acestea suportă o comparație semnificativă cu metoda dogmatică, sugerând perspective științifice
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
concretelor cu care operează (spațiul, timpul, lucrul, individul, mișcarea, schimbarea), contradicții evidențiate de către filosofi de-a lungul timpului 137. Știința, însă, folosește aceste concrete, în pofida contradicțiilor lor latente. Ignoră contradicțiile, tratând concretele care le conțin drept fapte ireductibile. În afara acestor contradicții latente ale construcțiilor științifice, mai există o serie de construcții și metode explicite ce generează paradoxii. Unele dintre acestea suportă o comparație semnificativă cu metoda dogmatică, sugerând perspective științifice acesteia din urmă. Un prim grupaj de astfel de construcții este
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
erorilor contrarii este o altă situație de același gen. Pentru a o face inteligibilă, Blaga pleacă de la un exemplu. În matematică sunt frecvente afirmații de genul "Cercul este o elipsă cu distanța dintre focare egală cu zero". Aici avem două contradicții: "cercul este o elipsă" și "distanță egală cu zero". Care este secretul unei astfel de afirmații? Prima pare că este o absurditate, o imposibilitate. Această eroare e, însă, corectată printr-o afirmație tot imposibilă, adică printr-o contra-eroare. Întreaga expresie
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
de afirmații? Prima pare că este o absurditate, o imposibilitate. Această eroare e, însă, corectată printr-o afirmație tot imposibilă, adică printr-o contra-eroare. Întreaga expresie apare ca un echilibru între un dezacord logic și un contra-dezacord. În felul acesta, contradicția este întrebuințată ca procedeu. Diferența față de metoda dogmatică este că, în cazul acesteia, niciodată un dezacord nu e ținut în echilibru de un contra-dezacord. 4. Într-o altă categorie de construcții științifice antinomice, Blaga descoperă analogii matematice ale dogmaticului. O
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
a misterului existențial (prin cunoaștere-negativ)"180. Dacă în cvasi-cunoaștere avem doar o cvasi-realizare a spiritului, în cunoașterea-negativ avem o autentică realizare, o efulgurație a spiritului, o reală transcendere. Blaga detectează, însă, în economia acestui act de transcendere o antinomie, o contradicție. Pe de o parte, actul de transcendere al spiritului, ca orice act al conștiinței, ar trebui să fie inseriat temporal și spațial, adică să fie un "fenomen". Pe de altă parte, ca act de transcendere, el este un "ne-fenomen
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
cunoașterii"189. Ordinea metafizică în care este așezată cunoașterea explică modul ontologic al omului și toate consecințele acestuia, asigurând coerență sistemului său. Această ordine metafizică are o dimensiune antinomică. Mai exact, ea se construiește pe o antinomie de fond, o "contradicție arhetipală"190 ale cărei consecințe pot fi recunoscute în întreaga filosofie a lui Blaga 191. Dacă privim această lucrare ca una în care se pun bazele metafizice ale sistemului de gândire blagian, atunci putem spune că Lucian Blaga așează în
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
eforturile 242. Ele au fost o problemă constantă pentru filosofi, consumând eforturi considerabile și generând atitudini diverse. În cea mai mare parte a timpului, antinomiile au fost întâmpinate negativ și aceasta datorită faptului că, cel puțin în tradiția filosofică occidentală, contradicția a fost considerată adversarul cel mai sever al rațiunii, obstacolul ei cel mai dificil. De aceea, o luptă permanentă cu antinomiile traversează istoria filosofiei, obiectivul strategic fiind dizolvarea acestora, eliminarea lor. Există, însă, în această istorie și momente când antinomiile
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
eleați adoptă, așadar, o poziție logică, afirmând principiul identității. Astfel, în chestiunea raportului dintre substanță și schimbare, ei vor argumenta că mișcarea și pluralitatea celor existente nu pot fi gândite coerent, pentru că orice încercare de a le gândi duce la contradicții, la paradoxuri și antinomii. Cum observă Blaga, ei sunt printre primii gânditori care remarcă faptul că lumea concretului depășește logicul, cuprinzând o mulțime de contradicții sau antinomii latente ce ies la iveală cu fiecare încercare de a o gândi în
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
existente nu pot fi gândite coerent, pentru că orice încercare de a le gândi duce la contradicții, la paradoxuri și antinomii. Cum observă Blaga, ei sunt printre primii gânditori care remarcă faptul că lumea concretului depășește logicul, cuprinzând o mulțime de contradicții sau antinomii latente ce ies la iveală cu fiecare încercare de a o gândi în mod logic 246. Acest lucru nu este pentru ei un motiv de a afirma sau asuma antinomicul. Dimpotrivă, resping contradicția și tot ceea ce conține sau
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
logicul, cuprinzând o mulțime de contradicții sau antinomii latente ce ies la iveală cu fiecare încercare de a o gândi în mod logic 246. Acest lucru nu este pentru ei un motiv de a afirma sau asuma antinomicul. Dimpotrivă, resping contradicția și tot ceea ce conține sau antrenează contradicții. Dar nu o fac doar în plan epistemologic, ci și metafizic. Principiul identității e instalat de către Parmenide în ființa însăși, ceea ce înseamnă că "imposibilitățile logice sunt totodată imposibilități ontologice"247. Altfel spus, eleații
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
antinomii latente ce ies la iveală cu fiecare încercare de a o gândi în mod logic 246. Acest lucru nu este pentru ei un motiv de a afirma sau asuma antinomicul. Dimpotrivă, resping contradicția și tot ceea ce conține sau antrenează contradicții. Dar nu o fac doar în plan epistemologic, ci și metafizic. Principiul identității e instalat de către Parmenide în ființa însăși, ceea ce înseamnă că "imposibilitățile logice sunt totodată imposibilități ontologice"247. Altfel spus, eleații susțin că există doar ceea ce poate fi
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
doar în plan epistemologic, ci și metafizic. Principiul identității e instalat de către Parmenide în ființa însăși, ceea ce înseamnă că "imposibilitățile logice sunt totodată imposibilități ontologice"247. Altfel spus, eleații susțin că există doar ceea ce poate fi gândit logic, adică fără contradicții. În baza acestui principiu, ei declară lumea sensibilă sau concretă, cu contradicțiile ei latente, drept aparentă sau iluzorie. Astfel, pentru eleați există numai Ființa, pentru că numai aceasta poate fi gândită rațional 248. De altfel, ea poate fi doar gândită, neputând
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Parmenide în ființa însăși, ceea ce înseamnă că "imposibilitățile logice sunt totodată imposibilități ontologice"247. Altfel spus, eleații susțin că există doar ceea ce poate fi gândit logic, adică fără contradicții. În baza acestui principiu, ei declară lumea sensibilă sau concretă, cu contradicțiile ei latente, drept aparentă sau iluzorie. Astfel, pentru eleați există numai Ființa, pentru că numai aceasta poate fi gândită rațional 248. De altfel, ea poate fi doar gândită, neputând fi sesizată prin simțuri. Eleații sunt, după câte se pare, primii în
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
în dificultate. Dar atunci cu atât mai puțin încape lumea suprasensibilă, transcendentă, va gândi el, contrar eleaților 254, lucru demonstrat de către Immanuel Kant. Dacă lucrurile stau astfel, atunci antinomiile nu sunt un motiv pentru a repudia experiența, de dragul logicii. Prezența contradicțiilor în corpul construcțiilor științifice este un argument în acest sens. Nu respingerea lumii concrete trebuie să fie soluția. Prin metoda antinomiei transfigurate, Blaga arată că există și alte căi. Uneori, este necesară suspendarea logicii sau cel puțin mlădierea acesteia. Legat
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
terț prin care devine o doctrină a probabilului sau a plauzibilului 255. În loc de o căutare a soluției aporiilor, metoda lui Blaga vine cu o interpretare filosofică a acestora, cu o resemnificare a lor, cu posibilitatea situării gândirii în chiar conținutul contradicției 256, chiar dacă acest lucru o angajează într-o sciziune de sine. Prin delimitarea față de calea eleată, Blaga nu cade în extrema cealaltă (afirmarea concretului ca exclusiv existent și negarea logicului), atitudine pe care a adoptat-o Henri Bergson. Metoda antinomiei
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
lucrurile cele mai importante pe care le face Immanuel Kant în Critica rațiunii pure257 este acela de a dezvălui antinomiile în care este atrasă rațiunea atunci când este în exercițiul ei metafizic. Și nu este vorba în aceste antinomii de "simple contradicții ce trebuie eliminate", ci "de contradicții în care rațiunea pură se afundă în mod necesar atunci când se străduiește să atingă adevăruri metafizice"258. Acesta devine unul dintre argumentele cele mai serioase împotriva pretențiilor de cunoaștere ale metafizicii tradiționale. Metafizica tradițională
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
le face Immanuel Kant în Critica rațiunii pure257 este acela de a dezvălui antinomiile în care este atrasă rațiunea atunci când este în exercițiul ei metafizic. Și nu este vorba în aceste antinomii de "simple contradicții ce trebuie eliminate", ci "de contradicții în care rațiunea pură se afundă în mod necesar atunci când se străduiește să atingă adevăruri metafizice"258. Acesta devine unul dintre argumentele cele mai serioase împotriva pretențiilor de cunoaștere ale metafizicii tradiționale. Metafizica tradițională se baza pe supoziția că rațiunea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
tendință, deoarece ea este doar formă, conținutul primindu-l de la experiența sensibilă; de aceea, este valabilă numai în cadrul experienței posibile, adică a finitului, condiționatului. Astfel, încercarea rațiunii de a depăși experiența alunecă în antinomii. Necondiționatul nu poate fi gândit fără contradicție..."259. În continuare, voi intra în detaliile acestei argumentări kantiene. Cum bine se știe, toate cele trei facultăți de cunoaștere kantiene, sensibilitatea, intelectul și rațiunea, au o funcție unificatoare și ordonatoare, în plus, fiecare având drept obiect produsele celei anterioare
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
s-a constituit metafizica nu poate fi înlăturată, fiind constitutivă rațiunii. De aceea, Kant va proceda la o altă strategie de a-i dovedi aparența: să arate că în acest corp de pretinsă cunoaștere s-au strecurat erori logice și contradicții. Deducția ideii psihologice este însoțită de anumite paralogisme, prin care rațiunea pură face un salt nepermis de la sufletul empiric, supus categoriilor, la sufletul metafizic. Ideea cosmologică este și ea rezultatul unei extinderi nelegitime de la seriile finite dinăuntrul naturii la unitatea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
face un salt nepermis de la sufletul empiric, supus categoriilor, la sufletul metafizic. Ideea cosmologică este și ea rezultatul unei extinderi nelegitime de la seriile finite dinăuntrul naturii la unitatea absolută a naturii ca întreg, căci rațiunea pură ajunge la antinomii, la contradicții ireductibile. Și ideea teologică este viciată, căci toate cele trei argumente pe care teologia rațională le-a adus în sprijinul existenței lui Dumnezeu, argumentul ontologic, argumentul cosmologic și argumentul finalist, sunt demontate ca greșite de către Immanuel Kant. Am să mă
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
gândirea filosofică într-o "antitetică" cu atât mai penibilă cu cât, fiind naturală, era inevitabilă. Din cauza ei, în adevăr, rațiunea omenească a fost silită să facă, cu privire la Univers, afirmații care, deși se excludeau reciproc, erau totuși deopotrivă de necesare. Acelor contradicții fatale le-a dat Kant numele de "antinomii""265. Angajându-se să cerceteze această antitetică a rațiunii pure, într-un demers de tip critic pe care îl numește "dialectică transcendentală", Kant își pune problema 266 care sunt antinomiile rațiunii, care
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
și dacă îndrăznim să extindem aceste principii dincolo de limitele experienței, atunci răsar judecăți sofistice, care nici nu speră confirmare în experiență, nici nu au a se teme de contrazicere, și fiecare dintre ele nu numai că este în sine fără contradicție, ci găsește chiar în natura rațiunii condițiile necesității ei, numai că, din nefericire, aserțiunea contrariului are de partea ei temeiuri de aserțiune tot atât de valabile și necesare"267. Așadar, antinomiile nu sunt rezultatul unei erori de raționare, ci al unei erori
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
e singurul care poate să se reîntoarcă la origine, la sursă, la Tao. Aceasta este calea înțelepciunii. Cunoașterea obținută prin îndepărtarea de Tao este una bazată pe dihotomii, una a contrariilor, a dualităților. Abia în momentul în care se depășește contradicția punctelor de vedere se ajunge la esențial, adică la cunoașterea adevărată. Dar, în Tao, în cunoașterea adevărată, toate sunt una, căci sunt unificate. Această cunoaștere ne apare de fapt ca o stare de non-cunoaștere. Din această perspectivă foarte înaltă sau
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
cunoscut rămânând în întregime necunoscut, și incognoscibilitatea lui este mai clară pentru acela care Îl vede"319. În al doilea rând, ca un fel de complement al metodei apofatice în atingerea acestei cunoașteri necunoscătoare, Dionisie Areopagitul folosește la modul direct contradicția, antinomia 320. Limbajul scrierilor sale e traversat de antinomii: Dumnezeu e ignoranță și atotștiință, inefabil și cu multe nume, afirmare a toate și negare a toate, unitate și trinitate etc. Antinomia, consideră autorul citat, la fel ca și metoda negării
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
de forța divină. În întregul său, Dumnezeu-Universul este perfect și nu-i lipsește nimic. Nu există nici devenire, nici moarte, căci substanța divină rămâne pururea identică cu sine însăși. Lucrurile pe care le vedem sunt produse din substanța divină cu ajutorul contradicției, dar în ansamblu domnește armonia. Însă, "Dumnezeu, care se slujește de contradicție, nu este nici el în afară de ea. Căci el însuși este în același timp infinitul mare și infinitul mic"328. Este infinit mare ca întreg și infinit mic ca
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]