13,488 matches
-
cu o proastă creștere care mă înfiora uneori și pe mine. Cred că aceste demonstrații care mă epuizau, dar mă umpleau de euforia triumfului, l-au făcut să nu mă mai ia nicăieri cu el. Dar și pe mine mă costau aceste sminteli. Străbătând infernul răzvrătirii și geloziei, copilăria mea n-a mai avut decât un sens: de a-i da tatei motive să se înstrăineze, să mă urască și să regrete și mai mult moartea lui Dinu. Singurul farmec pe
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
fost frică. 6 Întrucât nu mă socoteam vinovat în nici un fel de moartea Emiliei, am crezut că-mi pot bate joc de anchetă. De fapt, nu-mi dădeam seama de gravitatea situației. Judecam totul cu o ușurință care m-a costat. În loc să-mi angajez un avocat care să risipească învinuirile ce mi se aduceau, am preferat să adopt o atitudine sfidătoare, încredințat că până la urmă trebuiau să mă lase în pace și chiar să-și ceară scuze pentru că îndrăzniseră să mă
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
apăra de ceilalți fragilitatea sufletească, îi intrase în carne, în mișcări, în atitudini, îi modelase gesturile. Se studiase și se supraveghease atât de mult încît reușise să se educe, să pară absent și chiar distant uneori, dar această victorie îl costase cât zece înfrîngeri, deoarece Dinu dezlănțuise în taină un adevărat război împotriva calităților lui pe care le socotea, nu fără motiv, defecte grave într-o lume ce confundă adesea, cum am confundat eu, delicatețea cu prostia și slăbiciunea cu vocația
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
de la "șah", iar "mat" de la "moarte". "Șah mat" vrea să spună "Regele a murit". Am renunțat la partidă. "Mă doare capul", i-am zis. Un dobitoc cu pretenții. 28 februarie Îmi repet zilnic că n-are valoare decât ceea ce ne costă. 22 februarie M-am uitat atent la Augusta. E frumoasă fără îndoială. Un animal frumos și de o mărginire fermecătoare. 26 februarie Am păstrat multă vreme trei sticle de vin prăfuite și sigilate, primite în dar. Mi se părea un
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
O ȚIGARĂ ȘI I-A LĂSAT SĂ SE ÎNDEPĂRTEZE. MERGEAU REPEDE, POTRIVINDU-ȘI MERSUL CU AL LUI RAOUL, CARE TRECUSE ÎNTRE EL ― Garcia mi-a spus despre ce e vorba, spune el. Se poate face. În orice caz, are să vă coste zece mii de franci. Rambert răspunde că e de acord. \ LUAȚI MASA CU MINE, MÂINE LA PRÂNZ, LA RESTAURANTUL SPANIOL DIN CARTIERUL MARINEI. Rambert spune că erau înțeleși și Raoul i-a strâns mâna, zâmbind pentru întâia oară. După plecarea lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
fie înțeleși concetățenii săi și ca să dea o formă cât mai precisă posibil acelor lucruri pe care, în cea mai mare parte a timpului, el le simțea în mod confuz. La drept vorbind, acest efort de rațiune nu l-a costat nimic. Când se simțea ispitit să amestece direct destăinuirea lui cu miile de voci ale ciumaților, era oprit de gândul că dintre suferințele lui nu exista nici una care să nu fie și a celorlalți și că, într-o lume în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
treacă peste el în drumul spre glorie. La fel se întâmpla și pe terenul de fotbal, unde Salam nu se lansa niciodată în atac, ci se ținea la distanță, evitând cu grijă contactele dure. Iată că acum acest obicei îl costase o avere. Ahmed va reuși, va fi milionar, s-ar putea chiar să scape de Irak și să ducă o viață de prinț în Dubai sau, cine știe, în America. În seara aceea, Salam se uită sub pat fără înfrigurarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
să nu-i spună nimic despre asta lui Al-Naasri, dar mesajele pe care i le lăsa iordanianul pe căsuța vocală erau din ce în ce mai puțin prietenoase. Trebuie să vorbesc cu tine, Henry. Ține minte că acele suvenire îmi aparțin și m-au costat foarte mulți bani. Sper că nu mă vei dezamăgi. Pentru binele tău. Henry începea să transpire. Ascunsese obiectele în cel mai mare seif cu uși duble din magazin, dar era încă neliniștit. Știa că erau obiecte de mare valoare: Jaafar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
la tine. Ești atât de rapidă. Numai că nu mă iubești, Henry. În orice caz, e imposibil. —De ce? Păi, hai să spunem că, de fapt, am avea voie să vindem piese de... acolo. Dacă ar fi așa, cerceii ăștia ar costa o nenorocită de avere. Sunt neprețuiți. Departe de posibilitățile tale. Ar trebui să mințim în legătură cu ce sunt de fapt. Și asta ar anula chiar scopul demersului, nu-i așa? — Poți spune că au fost cumpărați de la un colecționar particular din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
ceda de fiecare dată când nu era vorba despre demilitarizarea unei zone tampon sau despre acesul la porturile marine, ci despre ea. După care o făcea lată, scoțând totul la lumină. Făcuse asta și în acel moment din trecut. O costase atât de scump, încât ai fi presupus că învățase să se controleze. Dar nu. Iat-o acum chinuindu-se să nu roșească. — Uri Guttman s-a dovedit o sursă inestimabilă. —Arheologie, zici? Bruce Miller își punea șervețelul în jurul gâtului. — Asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
și înainte, și după naziști. —Bine, atunci nu bani. Dar o cutie de valori la Geneva? Poate că tatăl tău a ascuns tăblița într-o bancă elvețiană. Nu văd cum; nu era lumea lui. Un seif în Geneva? Asta ar costa foarte mult. În plus, când ar fi avut timp s-o ascundă acolo? În mesajul de pe DVD spunea că tocmai a găsit tăblița. Maggie dădu aprobator din cap; Uri avea dreptate. Geneva trebuia să însemne altceva. —Și toate lucrurile alea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
a evita să fie plicticos ca tatăl său? Și totuși în ultimele câteva zile tatăl lui îi dovedise că se înșela. Adunase multe secrete, inclusiv pe cel care îi adusese cea mai mare realizare a carierei sale - și care îl costase viața. Dintre toate, cel care l-a șocat cel mai mult a rămas acela pe care l-a descoperit prima dată, grație lui Maggie Costello. Tatăl lui făcuse schimb de informații arheologice cu inamicul, cu un palestinian, dându-i chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
am ajuns în Baton Rouge. Mi-am dat seama că am un bilet dus-întors și că va trebui să iau din nou autobuzul. — Mi-ai mai spus asta, puiule. — Taxiul cu care m-am reîntors la New Orleans m-a costat patruzeci de dolari, dar cel puțin nu mi-a mai fost chiar atât de rău, deși am simțit de câteva ori că îmi vine pe gât conținutul stomacului. L-am pus pe șofer să meargă foarte încet, ceea ce i-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
nu m-ascultă. Doamna Reilly privi spatele cămășii de flanelă a fiului ei și părul care i se încrețea la ceafă. Ce haină frumoasă ai! — O, asta? spuse tânărul, pipăindu-și catifeaua de pe o mânecă. Nu-ți ascund că a costat o avere. Am găsit-o într-un butic cochet din Village. — Nu s-ar zice că ești de la țară. — Vai de mine! Tânărul suspină și își aprinse alt Salem, cu o pocnitură a brichetei. Vorbeam despre Greenwich Village din New York
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
p’ormă se tot plânge că-i merg prost afacerile. Păi să cumpere și ea o băutură aici la bar, ș-o să vadă de ce. Chiar dacă nu-s mai mult de cinci oameni care să beie, tot se-mbogățește. Apa nu costă nimica. — Ce s-a dus să cumpere? Un bici? Nu mă-ntreba pe mine. Lana nu-mi spune niciodată nimic. E sucită rău. Darlene își suflă elegant nasul. Ce-mi doresc eu cel mai mult e să fac dansuri exotice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
datorită costumelor, spectacolul se va transforma într-o operă de artă, Totuși, dacă le lua pe toate în considerație, Lana nu avea de ce să se plângă. Ba era chiar bucuroasă că Darlene și Jones o convinseseră să accepte spectacolul. O costase puțin și trebuia să recunoască faptul că pasărea era foarte bună. Talentată și bine pregătită, reușea aproape să compenseze scăderile personajului uman. Celelalte cluburi de pe stradă puteau ele să se folosească în afaceri de un tigru, un cimpanzeu sau un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
cu o voce cruntă domnișoara Trixie. Unde mă aflu? Ia-ți mâinile de pe mine! — Drăguțo, începu doamna Levy, dar domnișoara Trixie adormise din nou, într-o rână, mânjind canapeaua cu crema de pe față. — Ascultă, Zâna cea Bună! Cât te-a costat până acum acest mic joc? Și să știi că n-am de gând să dau bani ca să schimb tapițeria divanului! — Ai dreptate. Cheltuiește-ți toți banii pe cai. Lasă ființa asta umană să se bălăcească în noroi. — Ar fi mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
a aștepta o falangă de iluminați ai legii în apartamentul tău ca o plasă de paianjen, voi consimți să ajungem acum la o înțelegere. Dacă ești de acord, cinci sau șase dolari îmi vor fi de ajuns. — Sveterul meu a costat patruzeci de dolari, spuse tânărul, pipăind părțile care fuseseră destrămate de sabie. Ești pregătit să mi-l plătești? — Bineînțeles că nu. Să nu te mai angajezi niciodată într-o altercație cu un sărac. — Te-aș putea da ușor în judecată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
ai fi băgat de mult în spitalu’ Caritas. Ar pune furtunu’ pe el. Ar înfige o priză electrică-n el. L-ar învăța ei minte. L-ar face să se poarte cum trebe. Serios? întrebă doamna Reilly cu interes. Cât costă oare? Totu-i gratis, Irene. — Medicină socială, explică domnul Robichaux. Probabil c-acolo lucrează comuniști și simpatizanți de-a’ lor. — Călugărițele conduc spitalu’, Claude. Maică Doamne, de unde naiba scoți tot timpu’ chestia asta cu comuniștii? — Le-o fi păcălit cineva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
Liniște, se răsti domnișoara Trixie. — Ce s-a întâmplat, Gus? O problema pe care n-ai rezolvat-o corect? Ceva de competența ta, pentru care ai delegat altă persoană? — Da. E o problemă. O problemă care ar putea să ne coste și cămașa de pe noi. — Cum? Doamna Levy smulse scrisoarea din mâna lui Gonzalez. O citi și se transformă într-o Muma-Pădurii. Buclele date cu fixativ deveniră șerpi. Nu te-ai lăsat până n-ai făcut-o! Orice numai să te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
își îndrumase și călăuzise fetele prevesteau un eșec final și teribil al tatălui lor. Doamna Levy nu-și putea permite să fie dezmințită. Avea pur și simplu nevoie să piardă acea jumătate de milion de dolari cât urma să-i coste procesul de calomnie. N-o interesa dacă el vorbea sau nu cu Reilly. Cazul Abelman trecuse de pe un plan pur material și fizic pe un plan ideologic și spiritual, în care forțele universale și cosmice decretau că Gus Levy trebuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
defect congenital, un blestem moștenit. — Toți cei pe care îi cunosc au câte un Sedan mare și confortabil, spuse doamna Levy, urcându-se în micul automobil. Tu, nu. Nu și gata! Tu trebuie să ții o mașinuță de adolescent care costă mai mult decât un Cadillac și-mi zburlește mie tot părul. Ca să-i dea dreptate, o șuviță, țeapănă de fixativ, începu să se agite în bătaia brizei, pe când goneau vuind pe autostrada de pe coastă. Amândoi rămaseră tăcuți cât timp traversară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
de aprovizionare cu hrană sunt în creștere. Inevitabila creștere a costurilor - Creșterea cererii de energie din partea națiunilor va urca prețurile aprovizionării din ce în ce mai slabe cu petrol. În același timp, alte produse esențiale care sunt dependente de petrol, cum sunt medicamentele, vor costa și ele mai mult. Un acces îngrădit, în cel mai fericit caz - Nu există nicio garanție că resursele de petrol - la orice preț - vor fi capabile să acopere viitoarele cereri. Națiunile producătoare de petrol pot radicaliza furnizarea și să păstreze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
două sunt cele mai promițătoare și de aceea merită cea mai multă atenție deocamdată, hidrogenul și nanotehnologia. Hidrogenul în viitor Sunteți pregătiți să vă instalați la volanul unor mașini care să meargă cu 16.000 Km fără realimentare și să coste mai nimic? Atunci, pregătiți-vă pentru era hidrogenului. Acesta va schimba totul. Să sperăm. Aflat într-o excursie pe Coasta de Est, am întrebat un director executiv ce se găsea într-un post foarte înalt la Toyota despre viitorul energiei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
este însă prea costisitor și nu este încă adecvat pentru folosirea în transportul de masă. Acces nelimitat. Hidrogenul ar putea fi o sursă de energie nelimitată. Esențialmente ieftin și eficient din punct de vedere al costurilor. Dacă războiul din Irak costă Statele Unite între 500 miliarde $ și 1 trilion $ și dacă ar trebui să investim jumătate din această sumă în producerea hidrogenului, am asista rapid la realizări epocale în domeniul energiei. Prognoza legată de nanotehnologie În 2005, Institute for Global Futures, institutul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]