11,041 matches
-
-ți spun, dacă mai continui să-ți asaltezi ostașul cu răvașe așa înflăcărate, am de gând să-i trimit portretul tău", își amenință un domn bătrân consoarta, ajunsă și ea la o vârstă respectabilă, într-o caricatură publicată într-un cotidian de mare tiraj 82! Unii soldați angajează o corespondență cu o "nașă de război" chiar dacă sunt însurați. Este și cazul lui Basile C., născut într-o familie de țărani corsicani. Când izbucnește războiul, acesta este mobilizat în cadrul regimentului 173 infanterie
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
tine, asta-i tot". La început, derbedeul, cu fața schimonosită de mânie, nici nu vrea să audă, dar sfârșește totuși prin a-i lua "toată averea: cincisprezece franci". În felul acesta, tânăra Simone de Beauvoir a transformat în două rânduri cotidianul în aventură. Asemenea practicantelor flirtului din perioada Belle Époque, a intrat, vreme de un flirt, în pielea unui personaj. Se pusese în pericol, acceptând o situație cât se poate de ambiguă. Și de ce? Aici nu se pune problema fiorului erotic
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
constatat, în ultimii ani, o creștere calitativă și cantitativă, nu același lucru s-a întâmplat cu massmedia din România. Analizele sociologice cu privire la interesul presei pentru acest domeniu probează, dimpotrivă, o scădere drastică a acestui interes, fie că este vorba de cotidiane centrale sau locale, fie de posturi de radio și televiziune publice sau private. În plus, după cum relevă aceleași studii, majoritatea jurnaliștilor români au abordat și continuă să abordeze problematica HIV/SIDA într-o manieră senzaționalistă și cu aplecare aproape exclusivă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
să meargă în oraș la cumpărături, împreuna. Era curios faptul că - deși se întorsese foarte târziu acasă - avea impresia că nu se intamplase nimic și că, nejustificat parcă, plimbarea prin oraș îi va face plăcere. Cumpărăturile îl aduceau acasă, în cotidian,d în paradisul aventurilor sale extraconjugale. Și până la urmă care era statutul lui? Desigur, acela de om însurat, la casa lui, cu familie și copii. Pe Lăură o iubea tocmai pentru că îi lipsea atât de mult. Totuși aceasta dragoste avea
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
acest serviciu diplomatic european; de exemplu, Anglia ar trebui să "livreze" cam 30 de ambasadori, iar serviciul, în totalitatea lui, va cuprinde de la 1 ianuarie 2009 între 2 500 și 3 000 de oficiali. Nu știu dacă cele publicate de cotidianul englez sunt adevărate sau nu. De fapt, ziarul însuși subliniază că proiectul este, deocamdată, secret. Dar de ce ar fi secret un proiect de o asemenea importanță și care privește toate statele membre UE? Întrebarea merge direct la miezul problemei, iar
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
devine un fel de alter ego ce-și mângâie stăpânul cu Grasă de Cotnari. Înaromate cu licoarea lui Bachus, versurile devin zburdalnice. Întreaga carte este o zburdălnicie boema, un chef continuu, un chiuit Învățat În tinerețe, un zbor peste tragismul cotidianului teluric, prin ,,osuare unde pândarii beau În taine”. Însetat În permanență, ,,bea cerul ridicat de două torți”, face chefuri ,,cu aer curat și hoinari inocenți”, este urmărit de viziunile tenebre pe când se ,,reeduca” În lagărele de exterminare de la Canal și-
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
mai mari. Alexandru Malin Tăcu a tăcut exact În momentul În care-și făurise vocea proprie. De ce oare Dumnezeu Îi cheamă grăbit la El tocmai pe cei mai buni dintre noi?”(G.T.) Suplimentul de cultură inclus În numărul 1882 al cotidianului Simposion a ziarului ,,24:ORE”, din 11 septembrie 1996, publică mai multe poezii ale tinerilor și un medalion Alexandru Malin Tăcu, semnat de Vasilian Doboș, cu titlul: ,,Ora 2 și 17 minute - oră când este ucisă inocentă”. Iată medalionul: Oră
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Ioan Stoiciu, Gabriela și Eugen Amarandei, familia Sâmpălean, Gabriel și Virginia Stănescu semnează o scrisoare de protest prin care contestă legitimitatea regimului Ceaușescu. A doua zi, pe 9 octombrie, ziarul francez Liberation publică aceeași scrisoare, preluată ulterior de mai multe cotidiane europene. Într-o Românie Înmărmurita de spaimă, o mână de oameni, iată, Își asumă responsabilitatea unui popor Întreg. Măsurile represive luate de Securitate Împotriva disidenților sunt de acum cunoscute. După 1990, fiecare din cei care au ,,beneficiat” de ,,amabilitățile” Securității
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
telefonul mobil și primea informații ce se Întâmplă În sala de judecată. Instanță a refuzat cererea avocatei lui Sommerauer că Serviciul de Informații Externe să pună la dispoziția organelor judiciare dosarul lui Ristea Priboi. De notat că În urma procesului intentat cotidianului „România liberă”, pe fondul Dosarelor de Urmărire Informativa - Alexandru Tăcu, Ristea Priboi a disparut fără urmă. Era imposibil să nu se afle mai apoi că ochii nevinovați ai priboiului admira În prezent peisaje arabe. În același număr ,,România liberă” publică
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
În care se află actul securității, fusese trimis chiar din Iași, pe data de 12 noiembrie. Acest plic a ajuns la ,,Ziarul de Iași”, chiar la 13 ani de la emiterea documentului. Expeditorul plicului a trimis acest act și la un cotidian central. În antetul hârtiei se putea citi că actul fusese Înregistrat, cu numarul 311, la Ministerul de Interne, Departamentul Securității Statului pe data de 13 noiembrie 1989. Destinatarul actului, așa cum reiese din document era Inspectoratul județean Iași al Ministerului de
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
de Artă pentru Copii și Tineret Uși deschise Recunoaștere: 2000 Premiul special pentru grafică la Concursul național Autori: copiii! Ediția a XXIV-a acordat de revista Cronică și Fundația Culturală Primăvară lumii Marele Premiu la Concursul național Peisaj organizat de cotidianul Monitorul Premiul I pentru Olimpiada de arte plastice 2001 Marele Premiu pentru Arte plastice Alexandru Malin Tăcu acordat de Fundația Culturală Primăvară lumii la concursul național Lumea ca metaforă și culoare Premiul de Excelență la concursul național de desene organizat
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Premiul I pentru Olimpiada de arte plastice 2001 Marele Premiu pentru Arte plastice Alexandru Malin Tăcu acordat de Fundația Culturală Primăvară lumii la concursul național Lumea ca metaforă și culoare Premiul de Excelență la concursul național de desene organizat de cotidianul MONITORUL și HALA CENTRALĂ Premiul I pentru concursul județean de creație plastică Culorile copilăriei 2002 Placheta de aur la concursul Internațional de Artă a Copiilor Bitola 2002 Macedonia Premiul I cu medalie de aur pentru grafică pe calculator la concursul
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Autori: Copiii! Premiile au fost acordate de revista ,,Cronică” și Fundația Culturală ,,Primăvara Lumii”. La a XXXa aniversare a Concursului și la ediția a XX-a a Marilor Premii „Alexandru Malin Tăcu”, Alină Tăcu publică În Barometrul cultural editat de cotidianul „Flacăra Iașului” din mai 2006, un editorial jubiliar: „Lumea ca metaforă și culoare”: „Concursul național „Lumea ca metaforă și culoare Autori: copiii!” atinge anul acesta o vîrsta impresionantă: 30 de ani. Ideea s-a născut În entuziasmul doamnei Virginia Burduja
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
propune o reglementare a conflictului din Transnistria, care să nu afecteze unitatea Republicii Moldova. Pentru a-și atinge obiectivul, Voronin este pregătit să unifice armatele moldoveană și transnistreană, să înființeze un post comun de televiziune și să elimine punctele vamale, relatează cotidianul rus «Kommersant». Presa de la Chișinău susține că Voronin este dispus să renunțe și la stema și la drapelul actual al țării, care amintesc de simbolurile românești.“ Știrea am citit-o în „Cotidianul“, într-un articol semnat de Răzvan Ciubotaru, dar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
de televiziune și să elimine punctele vamale, relatează cotidianul rus «Kommersant». Presa de la Chișinău susține că Voronin este dispus să renunțe și la stema și la drapelul actual al țării, care amintesc de simbolurile românești.“ Știrea am citit-o în „Cotidianul“, într-un articol semnat de Răzvan Ciubotaru, dar nu despre ea vreau să vorbesc. Am folosit-o doar ca exemplu recent de știre de acest tip, din noianul care ne-a invadat în ultima jumătate de an, știri ce au
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
fost distribuită mai demult : Nu te mai da grande, că ești barbara Medeea ! Ai jucat și tu în piesa asta la Turda, unde e un teatru mai mult de amatori (IV, p. 661). Referințele culturale deslușesc inserția planului mitic în cotidianul prozaic. Într-o piesă în care protagoniștii au nume și, deseori, exprimare cu iz suburban, personajele nu par să prețuiască miturile. Dida nu este interesată de explicațiile pretențioase ale lui Marian care cercetează semnificațiile universale ale basmului Tinerețe fără bătrânețe
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
Anne, "Espaces publics, vies privées" în Ballmer-Cao, T.H.; Mottier, V.; Sgier, L. (eds.). Genre et politique. Débats et perspectives, Ėditions Gallimard, Paris, 2000, pp. 397-455. Phillips, Anne, The Politics of Presence, Oxford University Press, 1995. Pîrvulescu, Cristian, "Joc periculos", în Cotidianul din 26 iulie 2006. Popescu, Corneliu-Liviu, Autonomia locală și integrarea europeană, Editura ALL BECK, București, 1999. Popescu, Corneliu-Liviu, Autonomia locală și integrarea europeană, Editura ALL BECK, București. Preda, Mircea, "Actuala organizare administrativ-teritorială a României este oare perimată?", în Buletin de
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
Humboldt-Universität zu Berlin (2011). La Editura Institutul European Iași a publicat volumele Reinventarea ideologiei (2009) lucrare distinsă cu Premiul "Ion Petrovici" al Academiei Române, cu Premiul revistei Sfera Politicii și cu Premiul revistei Transilvania pentru Filosofie Politică și Sub semnul paradoxului cotidian (2010, publicistică). La aceeași editură, a coordonat Mass-media și democrația în România postcomunistă ediția I (2011), ediția a II-a (2013) și Totalitarismul. De la origini la consecințe (2011, împreună cu Sorin Bocancea), Sinteze de știință politică (2012, împreună cu Cristian Bocancea). A
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
Republica Iliescu și Constantinescu merg pe mâna actualului sistem", în Jurnalul Național, 10.04.2007. 3 Andrei Cornea, "Constituția Năstase", în 22, nr. 7/2002. 4 Ibidem. 5 Ibidem. 6 Ibidem. 7 Dimancea, op. cit.. 8 Cristian Pîrvulescu, "Joc periculos", în Cotidianul din 26 iulie 2006. 9 Aristotel, Politica, traducere de Alexander Baumgarten, Editura IRI, București, 2001, C IV 2, pp. 15-20. 10 Montesquieu, Despre spiritul legilor, vol. I, Editura Științifică, București, 1964, pp. 378-381. 1 O analiză a actualei reglementări poate
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
nu chiar în direcția dorită de locotenent: "Poate, conectarea la viața marii colectivități umane o să fie, dacă se va realiza într-o bună zi, cu atât mai dureroasă, dar deocamdată ne scăldăm într-o intemporalitate fericită. Nu avem decât grijile cotidianului nostru mărunt. Și ca să ne întoarcem la întrebarea ta, aceste griji sunt destule ca să ne umple majoritatea timpului. Ăsta e cel puțin cazul cu mine." Ce griji, de exemplu? Uite, școala e gata să-și deschidă porțile și copiii n-
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
dus la blocul operator. Chirurgul așteaptă în fața ușii. Are părul cărunt și un mic zâmbet trist. Câtă omenie în omul ăsta! Urmează un mare gol negru și se trezește în serviciul de chirurgie. E patru dimineața. Somnolează până când începe ritualul cotidian: temperatură, tensiune, toaletă. Fără mic dejun deocamdată. Ziua se anunță deosebit de caldă. Brigitte, care a dat de urma ei, aduce un ventilator. Încearcă mai multe poziții, o găsește pe cea bună, zâmbește cu toată albeața dinților. Televizorul nu merge bine
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
întîmplă și în box și în fotbal. Primul va putea crea momente mediatice formidabile, cum a fost "meciul secolului" din 2 iulie 1921, în care s-au înfruntat pentru titlul mondial la toate categoriile, francezul Carpentier și americanul Dempsey. Marile cotidiene de informație s-au întrecut în ingeniozitate și cheltuieli pentru a fi primele care să anunțe marele public ce se înghesuia la ghișeele lor, rezultatul confruntării. Dar radioul este cel care creează evenimentul oferind ascultătorilor vestea în premieră (Dempsey învingător
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
de vînzare, prin recurgerea la publicitate sau printr-o concentrare mai mare. Cu toate acestea, această criză a presei, care afectează mai ales țări ca Italia, Franța și Spania, nu se manifestă cu aceeași intensitate în toate sectoarele de activitate. Cotidianele regionale, în care informația locală reține cu prioritate atenția publicului, rezistă mult mai bine cu toate că și acestea au fost puse în umbră de înmulțirea "posturilor de radio independente". Același lucru se petrece cu săptămînalele politico-culturale (L'Express, Le Nouvel Observateur
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
cu prioritate atenția publicului, rezistă mult mai bine cu toate că și acestea au fost puse în umbră de înmulțirea "posturilor de radio independente". Același lucru se petrece cu săptămînalele politico-culturale (L'Express, Le Nouvel Observateur, Der Spiegel, L'Espresso etc.) și cu cotidianele de calitate (Le Monde, La Republica) care oferă unui public mai restrîns un comentariu elaborat și amănunțit al evenimentelor. Ziarele de mare tiraj reușesc cu mare greutate să atragă publicul. Pentru a-și păstra clientela acestea sînt obligate să pună
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
prinde formele criptate ale jocului de culori infinite, acolo trupul revigorat înlesnește minții polisemantismul cuvintelor adunate din frunzele zariștei. Ieșenii își găsesc, din când în când, răgazul și singurătatea odihnitoare, evadând dintre zidurile orașului supraîncălzit și dintre osaturile amorfe ale cotidianului banal. Ei descoperă și văd ceea ce numai în închipuire văd. Pădurea e poezia sufletului deschis la umbra înaltă de sub cheile bolții albastre, este și dimensiunea picturală într-o dinamică lirică la întrecere cu zborul păsări și cu plutirea sincopată a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]