9,278 matches
-
octombrie 1904, în comunaGrivița, acolo unde construise școala și biserica, un monument sculptural în bronz închinat domnitorului Alexandru I. Cuza (primul din țară ), având pe părțile laterale ale soclului basoreliefurile lui Mihail Kogălniceanu și Costache Negri, doi conservatori apropiați ai domnitorului. Puternicul sentiment patriotic îl face pe Stroe Belloescu să ridice în anul 1909 în Bârlad așezământul cultural Casa Națională, în care funcționează în prezent Biblioteca municipală. Imobilul era înzestrat cu o bibliotecă bogată, cu sală de expoziții pentru artiștii locali
Stroe S. Belloescu () [Corola-website/Science/303919_a_305248]
-
a adus distrugeri grave Mănăstirii Văcărești, fiind manevrate tancuri și folosite petarde și aruncătoare de flăcări în incinta mănăstirii. Un raport al Muzeului de Istorie și Artă al Municipiului București menționa „fracturarea crucii din marmură a unuia dintre ctitorii mănăstirii, domnitorul Constantin Mavrocordat; forțarea lacătelor și a drugilor de fier care închideau paraclisul, precum și a ușii altarului Bisericii Mari”. Ultimul film al lui Nicolaescu din epoca comunistă a fost "Mircea", filmat în vara lui 1988, după un scenariu de Titus Popovici
Sergiu Nicolaescu () [Corola-website/Science/303894_a_305223]
-
film al lui Nicolaescu din epoca comunistă a fost "Mircea", filmat în vara lui 1988, după un scenariu de Titus Popovici. Ion Besoiu joacă rolul unui preot intrigant, asemănător rolului Sigismund Bathory din filmul Mihai Viteazul. Nicolaescu îl joacă pe domnitorul Mircea cel Bătrân, care, ajuns la bătrânețe, se confruntă cu intrigile țesute de pretendenții la tronul său și cu imperativele turcilor. Personajul este prezentat într-o lumină tragic-eroică, înțelept și prea bun pentru lumea în care trăiește, delimitat prin opoziție
Sergiu Nicolaescu () [Corola-website/Science/303894_a_305223]
-
țesute de pretendenții la tronul său și cu imperativele turcilor. Personajul este prezentat într-o lumină tragic-eroică, înțelept și prea bun pentru lumea în care trăiește, delimitat prin opoziție de nevrednicia celor din jurul său. Nepotul său în film, Vlad, viitorul domnitor Vlad Țepeș, rostește replica memorabilă prin umor involuntar „Bunule, tu ești nemuritor?”. În 1994, Nicolaescu a lansat filmul "Începutul adevărului (Oglinda)", o reconstituire controversată a evenimentelor legate de demiterea de la conducerea guvernului și arestarea la 23 august 1944 a mareșalului
Sergiu Nicolaescu () [Corola-website/Science/303894_a_305223]
-
10 puști pragheze și 7 tunuri mici. În timp de pace, pază era asigurată de un „căpitan de poartă”, cu opt slujitori înarmați. Pe această poartă a intrat în oraș, la 1 martie 1600, Mihai Viteazul. Tot pe această poartă domnitorul a părăsit orașul la 1 iulie 1600, după încheierea victorioasa a campaniei din Moldova. Frumusețea porții a fost puternic afectată de cutremurul din 1738, ea practic prăbușindu-se. A fost dărâmată definitiv abia în 1836. În locul vechii căi de acces
Poarta Vămii din Brașov () [Corola-website/Science/303962_a_305291]
-
-lea. Mieszko a ales să fie botezat în ritul creștin occidental în 966. Mieszko a dus la bun sfârșit unificarea teritoriilor tribale ale slavilor occidentali, fundamentale existenței noii țări. După apariția sa, Polonia a fost condusă de o serie de domnitori care au convertit populația la creștinism și au înființat un puternic regat integrat culturii europene. Fiul lui Mieszko, Boleslav cel Viteaz, a înființat teritoriul ecleziastic polonez, a urmărit cuceriri teritoriale și a fost oficial încoronat în 1025, devenind primul rege
Istoria Poloniei () [Corola-website/Science/304275_a_305604]
-
Cantacuzino este întemnițat din ordinul lui Grigore I Ghica, cel care dispusese în 1663 uciderea postelnicului Cantacuzino. Fratele său Șerban reuși să-l aducă la Constantinopol prin relațiile pe care le avea la Înalta Poartă și-l învesti odată ajuns domnitor, în 1678, cu dregătorii neînsemnate. Influența politică a stolnicului a fost totuși importantă, fiind exercitată mai ales prin membri ai familiei. Pe plan politic Constantin Cantacuzino a fost adeptul unei linii antiotomane și a pledat pentru apropierea de Rusia și
Constantin Cantacuzino (stolnic) () [Corola-website/Science/304363_a_305692]
-
a rămas sub numele Brandenburg-Ansbach-Bayreuth un principat independent până la vinderea acestuia prin ultimul principe Karl Alexander, Margraf de Brandenburg-Ansbach regelui Frederic Wilhelm al II-lea al Prusiei, pe 2 decembrie 1791. În perioada 1523-1603 Margrafii de Hohenzollern au fost și domnitorii Ducatului Jägerndorf. În anul 1796, viitorul rege Maximilian I Iosif de Bavaria, originar din linia Pfalz-Zweibrücken a familiei Wittelsbach, a ales Ansbach ca reședința sa de exil, după ce orașul său matern Zweibrücken fusese ocupat de Franța. Maximilian conte de Montgelas
Ansbach () [Corola-website/Science/304373_a_305702]
-
Banatul Severinului a fost disputat politic între Țara Românească și Ungaria iar religios între catolici, ortodocșii bulgari, greci și sârbi. După bătălia de la Mohács, din 1526, Banatul Severinului a fost divizat. Partea răsăriteană (începând de la Vârciorova) a trecut sub jurisdicția domnitorilor munteni (cu sediul Băniei la Craiova), iar în partea Apuseană (începând de la Orșova, inclusiv) s-a constituit, treptat, Banatul de Lugoj-Caransebeș iar apoi în Banatul de Timisoara. Banatul Severinului, "Banatus Zewriniensis", "Terra Zeurino" sau "Țara Severinului", cuprindea Carașul cu o
Banatul Severinului () [Corola-website/Science/304418_a_305747]
-
orice ingerință străină. Întemeiat în 1834, după planurile urbanistice elaborate de inginerul austriac Otto von Moritz (cel ce lucrase planurile orașelor Brăila și Giurgiu și avea să execute, mai târziu, planul viitorului oraș Turnu Severin), orașul și-a luat numele domnitorului de atunci al Țării Românești, Alexandru Dimitrie Ghica (1834 - 1842) ale cărui oseminte se găsesc depuse astăzi într-un monumental sarcofag din incinta Catedralei Episcopale "Sfântul Alexandru" din municipiu. În 1837 așezarea a fost distrusă în mare parte de un
Alexandria, România () [Corola-website/Science/298015_a_299344]
-
Moldovei, aflându-se la câțiva kilometri nord de orașul Dorohoi. Prima menționare documentară a localității datează din data de 20 decembrie 1437. Ca urmare a relațiilor comerciale dezvoltate, a primit în anul 1672 statutul de târg, printr-un hrisov al domnitorului Gheorghe Duca. Până la încorporarea Bucovinei la Austria, în 1775, a făcut parte din Ținutul Cernăuți. Între anii 1775-1777, orașul a fost ocupat de armatele austriece, dar târgul, împreună cu circa 30 de sate, a revenit Moldovei, în cadrul nou-înființatului Ținut Herța. Acest
Herța () [Corola-website/Science/298037_a_299366]
-
a orașului, la 1396, este făcută de cruciatul bavarez Johann Schiltberger, care a vizitat orașul cu ocazia pregătirilor pentru lupta de la Nicopole. În timpul domniei lui Mircea cel Bătrân orașul a devenit principala reședință domnească a Țării Românești. Tot în timpul acestui domnitor a fost refăcută Curtea Domnească, ale cărei ruine împrejmuiesc astăzi Turnul Chindiei; ultimele cercetări arheologice au avansat ideea că o curte a fost ridicată aici înainte de Mircea cel Bătrân. Primul act oficial, din 1406, este scris pe hârtie către mănăstirea
Târgoviște () [Corola-website/Science/298021_a_299350]
-
și Almaș, comite de Severin, despot al pământurilor lui Dobrotici și domn al Dârstorului, spre cunoștința acestora, atât celor de acum, cât și celor viitori"", așa cum semna tratatele sale de alianță. Din 1424 se păstrează prima reglementare comercială făcută de domnitorul Dan al II-lea,ce stabilește privilegiile vamale ale târgoveților locali și drepturile de care beneficiau aceștia în țară. Din 1451 datează prima culegere de legi făcută de grămăticul Dragomir, din porunca voievodului Vladislav II. Vlad Țepeș (bază a personajului
Târgoviște () [Corola-website/Science/298021_a_299350]
-
Craiova la 1761 dăruită mănăstirii de Tudor, care se păstrează în colecția de obiecte religioase a mănăstirii. În septembrie 1866, înainte de plecarea la Constantinopol, regele Carol I al României a trecut și el pe la această mănăstire . În 1944, când osemintele domnitorului Alexandru Ioan Cuza au fost transferate temporar de la Ruginoasa la Curtea de Argeș, de teama ocupației rusești, acestea au fost depuse pentru scurtă vreme la mănăstirea Ciorogârla - Samurcășești. În cadrul mănăstirii au funcționat de-a lungul anilor diferite ateliere în care au muncit
Mănăstirea Samurcășești () [Corola-website/Science/312512_a_313841]
-
în satul Războieni din județul Neamț. Ea se află la o distanță de 26 km de orașul Piatra Neamț. Biserica mănăstirii are hramul "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil" (sărbătorit în fiecare an pe 8 noiembrie). Biserica mănăstirii a fost construită de domnitorul Ștefan cel Mare (1457-1504) în anul 1496, la 20 de ani de la Bătălia de la Valea Albă (1476), întru pomenirea oștenilor moldoveni căzuți în acea luptă. a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Neamț din anul 2015, având codul
Mănăstirea Războieni () [Corola-website/Science/312511_a_313840]
-
invadat Principatul Moldova în anul 1476, împreună cu o armată numeroasă, dorind să-i pedepsească pe moldoveni pentru înfrângerea suferită de turci, cu un an înainte, în Bătălia de la Podul Înalt. Lui i s-a alăturat o oaste munteană condusă de domnitorul Basarab Laiotă. În scopul de a diminua forțele moldovenești angajate în luptă, turcii au apelat la ajutorul tătarilor din Crimeea care au traversat Nistrul și au început să prade Moldova. Domnitorul Ștefan cel Mare a fost nevoit să trimită o
Mănăstirea Războieni () [Corola-website/Science/312511_a_313840]
-
i s-a alăturat o oaste munteană condusă de domnitorul Basarab Laiotă. În scopul de a diminua forțele moldovenești angajate în luptă, turcii au apelat la ajutorul tătarilor din Crimeea care au traversat Nistrul și au început să prade Moldova. Domnitorul Ștefan cel Mare a fost nevoit să trimită o parte din oastea moldovenească pentru a-i alunga peste Nistru pe tătari. Ștefan cel Mare s-a retras spre munți, alegând ca loc al bătăliei o mare poiană din pădurea de la
Mănăstirea Războieni () [Corola-website/Science/312511_a_313840]
-
adăpostise într-o adevărată cetate improvizată. Lupta a fost crâncenă, dar mica oaste moldoveană a fost biruită de numeroasa oaste turcească. Turcii au avut 30.000 de morți, iar moldovenii 200 morți și 800 de prizonieri. În această bătălie, însuși domnitorul moldovean a căzut de pe cal, dar nu a fost rănit. Cu toate că au câștigat lupta, turcii nu au putut supune Moldova, fiind hărțuiți permanent de moldoveni. Ei s-au retras cu armata destrămată și cu armamentul distrus, nereușind să ocupe nici
Mănăstirea Războieni () [Corola-website/Science/312511_a_313840]
-
Victoria în 1901, Albert Edward a devenit rege sub numele de Edward Albert al VII-lea, iar Alexandra regină. De la moartea lui Edward în 1910 până la moartea ei a fost regină mamă fiind atât regină cât și mamă a monarhului domnitor George al V-lea, deși era în mod frecvent numită maiestatea să regina Alexandra. Ea nu avea deloc incredeare în nepotul ei împăratul german Wilhelm al II-lea și și-a ajutat fiul în timpul Primului Război Mondial când Marea Britanie și aliații au
Alexandra a Danemarcei () [Corola-website/Science/312535_a_313864]
-
universale, la care nu puțini domnitori și mari boieri și-au trimis copiii. Acolo se găseau mulți învățători și dascăli de renume, greci, francezi, englezi sau italieni, printre care francmasonii erau prezenți. Dar chiar înainte de apariția masoneriei contemporane, câțiva dintre domnitorii români au aplicat ideile și principiile „epocii luminilor” pe care și francmasoneria le-a răspândit. În Moldova și Țara Românească, Alexandru Lăpușneanu și Radu Șerban au întemeiat școli domnești „pentru învățătura norodului” în 1561 la Cotnari și în 1603 la
Istoria francmasoneriei în România () [Corola-website/Science/312542_a_313871]
-
și francmasoneria le-a răspândit. În Moldova și Țara Românească, Alexandru Lăpușneanu și Radu Șerban au întemeiat școli domnești „pentru învățătura norodului” în 1561 la Cotnari și în 1603 la Târgoviște. Academia din București a apărut în 1688 din cheltuiala domnitorului Șerban Cantacuzino, cea din Iași în 1707 sub auspiciile lui Antioh Cantemir, iar cea din Transilvania în 1795 din străduința învățatului Ioan Piuariu-Molnar. Constantin Brâncoveanu, Antioh și Dimitrie Cantemir au înfăptuit reforme juridice și fiscale, au deschis școli și spitale
Istoria francmasoneriei în România () [Corola-website/Science/312542_a_313871]
-
tot el, domnind succesiv la București și la Iași, a desființat șerbia (iobăgia) în ambele principate. „Marele Hrisov” a fost publicat ca model juridic de Constituție în gazeta „Mercure de France” din iulie 1742. În 1780, „Pravilniceasca condică“, redactată de domnitorul Alexandru Ipsilanti, a modernizat legislația Țării Românești. În 1784, celebrul „Supplex libellus valachorum”, redactat în principal de Ignatie Darabant, arhiepiscop greco-catolic din Oradea, apoi completat de Samuil Micu, Petru Maior, Gheorghe Șincai, Ioan Piuariu-Molnar, Iosif Meheși, Ioan Budai Deleanu, Ioan
Istoria francmasoneriei în România () [Corola-website/Science/312542_a_313871]
-
1991 sub dir. lui Daniel Ligou), afirmă că prima lojă masonică românească fost întemeiată la Iași în 1748 de italianul Antonio Maria del Chiaro, care venise în țările române ca secretar al lui Constantin Brâncoveanu. Nu se știe dacă și domnitorul reformator a făcut parte din lojă. A doua lojă apare în 1749 printre sașii de la Brașov, a treia în 1767 printre cei de la Sibiu. A patra lojă a fost inaugurată la București de francezul Jean-Louis Carra, secretar al voievodului Grigore
Istoria francmasoneriei în România () [Corola-website/Science/312542_a_313871]
-
apostați. Ca exemplu, episcopul Dunării de jos și academicianul Mihail Ștefănescu (1823-1892, cunoscut sub pseudonimul de „Melchisedec”) a fost și un însemnat demnitar francmason. În 1821, numeroși au fost românii afiliați la „Eteria” masonică condusă de Alexandru Ipsilanti, descendent al domnitorului cu „Pravilniceasca condică”, dar devenit general rus și demnitar mason. Printre ei, Tudor Vladimirescu, executat fiindcă își încălcase jurământul față de „Eteria”. Scopul „Eteriei”, bazată la Odesa, era internațional: dărâmarea puterii religioase și politice a sultanului otoman în întreaga Peninsulă Balcanică
Istoria francmasoneriei în România () [Corola-website/Science/312542_a_313871]
-
facă parte printre alții sublocotenentul Spiroiu, sergenții Țurcanu și Ciucă, gorniștii Niță Ion și „Grigore” Ciucă. După înfrângerea oștilor rusești de către armata turcească condusă de generalul Osman Pașa (Ion Dichiseanu), Marele Duce Nicolae al Rusiei (Cornel Coman) trimite o telegramă domnitorului Carol I al României (Sergiu Nicolaescu) prin care cere ajutor Armatei Române. Guvernul condus de Ion C. Brătianu (Emanoil Petruț) îi propune domnitorului să se acorde ajutor trupelor rusești. Carol I primește de la Marele Duce Nicolae comanda Armatei de Vest
Pentru patrie (film) () [Corola-website/Science/312636_a_313965]