8,029 matches
-
lui", în „Universul literar”, Anul XLV, nr. 33, 11 august 1929, pp. 514-515. DRĂGAN 1933: Gabriel Drăgan, "Ștefan Petică, Viața și opera lui", în „Reacțiunea literară”, I, nr.1, 16 iulie 1933, p.4. DUMA 1997: Dionisie Duma, "Ștefan Petică - "„"Fecioara în alb"”", "în „Bârladul”, anul II, nr. 2 (5), serie nouă, 16-31 ianuarie 1997, p. 3. DUMA 1992: Dionisie Duma, " Concepția estetică a lui Ștefan Petică, "în „Orizonturi”, Galați, pp. 207-210. DUMITRESCU-BUȘULENGA 1965: Zoe Dumitrescu-Bușulenga, "Ștefan Petică și prerafaelismul englez
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
Lovinescu, "T. Maiorescu și posteritatea lui critică", Casa Școalelor, 1943, p. 293, 294, 295, 297. LOVINESCU 1969: E. Lovinescu, "Scrieri", I, Editura pentru literatură, 1969. MACEDONESCU 1965: Liviu Macedonescu, "Amintiri despre Șt. Petică, "4 august 1965. MACEDONSKI 1902: Al. Macedonski, "Fecioara în alb", în „Carmen”, II, nr. 4, 10 noiembrie 1902, p. 15. MANOLESCU 1987: Nicolae Manolescu, "Simbolism: Ștefan Petică", în "Despre poezie", Cartea Românească, București, 1987, pp. 174-180. MANOLESCU 2008: Nicolae Manolescu, "Istoria critică a literaturii române. Cinci secole de
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
radio București, la 19 octombrie 1934. PĂCURARIU 1979: Dimitrie Păcurariu, "Dicționar de literatură română", București, Editura Univers, 1979. PERPESSICIUS 1924: Perpessicius, "Cavalerul negru", în „Mișcarea literară”, I, nr. 1, 15 noiembrie 1924, p.1. PERPESSICIUS 1925: Perpessicius, "Șt. Petică, Poeme: Fecioara în alb, Când vioarele tăcură, Cântecul toamnei, Serenade demonice", (Biblioteca Dimineața), 1925. (mențiuni și medalii critice), în „Mișcarea literară”, 1925, II, nr. 16, 28 februarie 1925, p. III. PERPESSICIUS 1928: Perpessicius, "Mențiuni critice", I, București, Casa Școalelor, 1928, pp. 140-141
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
SCRIOȘTEANU 1929: G. Scrioșteanu, "Vis spulberat "(Adevărate), în „Universul literar”, XLV, nr. 33, 11 august 1929, p. 515. SCURTU 1984: SC. (Scurtu, I.), "Notițe," în „Sămănătorul”, III, nr. 44, 31 octombrie 1904, p. 704. SILVAN 1902: Van Sil (Silvan, Gh.), "Fecioara în alb - Poeme - Șt. Petică", în „Pagini alese”, II, nr. 9, 15 octombrie 1902, pp. 15-16. SIMION 1978: Eugen Simion, "Scriitori români de azi." Vol. 1-4, București, Editura Cartea Românească, 1978. SMIRNOV 1968: Noe Smirnov, "Teatrul lui Ștefan Petică", în
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
devenit tradițională în muzica religioasă germană. Tema ei constă în nararea Patimilor lui Christos, răstignit pe cruce, subiectul oferind compozitorilor un bogat material pentru zugrăvirea unor intense trăiri umane. Pătimirile cumplite ale Fiului lui Dumnezeu, supus unor atroce schingiuiri, durerea Fecioarei Maria care își vede Fiul răstignit, scena judecării Sale, cu participarea maselor care cer grațierea unui delincvent, toate sunt elemente ale unei drame care vor genera o muzică de un adânc dramatism. În biserica protestantă textele acestor Pasiuni nu erau
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
-lea emite un act prin care are loc sanctificarea regelui. Conform Cronicii Pictate de la Viena (Chronicon pictum Vindobonense), tot regele Ladislau I a fost cel care a hotărât să ridice "în locul numit Vărad", adică la Oradea, o mănăstire în cinstea Fecioarei Maria. Această mănăstire a constituit leagănul episcopiei romano-catolice de Oradea, al cărei întemeietor și patron spiritual a fost regele Ladislau I. Invazia mongolă din 1241 a fost descrisă în "Carmen miserabile" de Rogerius, călugăr italian din Spalato, stabilit la Oradea
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
moment până în prezent. În „Dicționar onomastic românesc”, „Crăciun” este un substantiv, personificat în folclor ca Moș Crăciun. Romulus Vulcănescu prezintă legenda personajului: „Mitul arhaic al unui cioban-zeu-moș este transfigurat în mitul unui cioban demonic care refuză s-o primească pe Fecioara Maria să nască în staulul lui. Soția lui Crăciun (Crăciuna sau Crăciuneasa, în studiul lui Pericle Papahagi) o primește într-ascuns și moșește pe Isus, faptă pentru care Crăciun îi taie mâinile, dar Fecioara Maria i le lipește la loc.
Moș Crăciun () [Corola-website/Science/296840_a_298169]
-
care refuză s-o primească pe Fecioara Maria să nască în staulul lui. Soția lui Crăciun (Crăciuna sau Crăciuneasa, în studiul lui Pericle Papahagi) o primește într-ascuns și moșește pe Isus, faptă pentru care Crăciun îi taie mâinile, dar Fecioara Maria i le lipește la loc. Minunea îl convertește pe Crăciun la creștinism (religie care nu apăruse încă). De bucurie că nevasta lui a scăpat de pedeapsa lui necugetată, Crăciun aprinde un rug de cioate de brad în curtea lui
Moș Crăciun () [Corola-website/Science/296840_a_298169]
-
Crăciun la creștinism (religie care nu apăruse încă). De bucurie că nevasta lui a scăpat de pedeapsa lui necugetată, Crăciun aprinde un rug de cioate de brad în curtea lui și joacă hora cu toate slugile sale. După joc împarte Fecioarei Maria daruri păstorești (lapte, caș, urdă, smântână) pentru ea și fiul ei”. Etnologul afirmă că Moș Crăciun reprezintă o transfigurare a magilor ce i-au adus daruri lui Isus la nașterea sa și că este simbolul tipului creator. Sintagma „moș
Moș Crăciun () [Corola-website/Science/296840_a_298169]
-
pune crenguțe / crăci de copac la casele oamenilor cu ocazia solstițiului de iarnă și a festivităților Sol Invictus. Evanghelia canonică a lui Luca cât și cea a lui Matei descriu pe Iisus ca fiind născut în Betleem, Iudeea din mamă fecioară. În relatarea din Evanghelia după Luca, Iosif și Maria călătoresc de la Nazaret la Betleem pentru recensământ, iar Iisus este născut acolo și pus într-o iesle. Îngeri apar și declară că Iisus este un salvator al întregii omeniri și păstorii
Crăciun () [Corola-website/Science/296839_a_298168]
-
25 decembrie" sau "6 ianuarie" ca moment al nașterii "Fiului lui Dumnezeu" a fost deci că la aceste date, în lumea romană, germanică și orientală se celebrau diverse date de naștere ale zeilor păgâni. Povestea unui zeu salvator născut din fecioară pe 6 ianuarie sau 25 decembrie, nu era deloc nouă, cele mai multe culte păgâne ale vremii adorând câte un astfel de zeu. Astfel, pe 6 ianuarie, data solstițiului egiptean, era celebrată revărsarea apelor Nilului și în „cultele misterelor” locale nașterea „eonului
Crăciun () [Corola-website/Science/296839_a_298168]
-
6 ianuarie sau 25 decembrie, nu era deloc nouă, cele mai multe culte păgâne ale vremii adorând câte un astfel de zeu. Astfel, pe 6 ianuarie, data solstițiului egiptean, era celebrată revărsarea apelor Nilului și în „cultele misterelor” locale nașterea „eonului” din fecioară. Epifaniu, scriitor creștin, redă în lucrarea sa ritul celebrărilor din 6 ianuarie și semnificația acestuia la egipteni și la arabii din „Petra” (Eleusa, unde se serba nașterea pruncului-zeu Dusares din fecioară. Alt scriitor creștin, anume Ipolit, descrie cum la Eleusis
Crăciun () [Corola-website/Science/296839_a_298168]
-
Nilului și în „cultele misterelor” locale nașterea „eonului” din fecioară. Epifaniu, scriitor creștin, redă în lucrarea sa ritul celebrărilor din 6 ianuarie și semnificația acestuia la egipteni și la arabii din „Petra” (Eleusa, unde se serba nașterea pruncului-zeu Dusares din fecioară. Alt scriitor creștin, anume Ipolit, descrie cum la Eleusis, în Grecia, se celebra tot atunci sărbătoarea misterelor, când ierofantul exclama la nașterea pruncului sacru: „"Fecioara care era grea a conceput și a născut un fiu!"”. Tot pe 6 ianuarie grecii
Crăciun () [Corola-website/Science/296839_a_298168]
-
la egipteni și la arabii din „Petra” (Eleusa, unde se serba nașterea pruncului-zeu Dusares din fecioară. Alt scriitor creștin, anume Ipolit, descrie cum la Eleusis, în Grecia, se celebra tot atunci sărbătoarea misterelor, când ierofantul exclama la nașterea pruncului sacru: „"Fecioara care era grea a conceput și a născut un fiu!"”. Tot pe 6 ianuarie grecii sărbătoreau nașterea zeului Dionis, zeul care ca și Isus, transforma apa în vin. O sărbătoare populară la Roma celebra pe 25 decembrie nașterea Soarelui neînvins
Crăciun () [Corola-website/Science/296839_a_298168]
-
a pus în casă și a pus lumânări în el și le-a aprins. Conform legendei, aceasta ar fi originea bradului de crăciun. Pe teritoriul românesc, Crăciunul este una dintre cele mai importante sărbători creștine. În folclor se spune că Fecioara Maria, când trebuia să nască pe fiul lui Dumnezeu, umbla, însoțită de dreptul Iosif, din casă în casă, rugându-i pe oameni să-i ofere adăpost pentru a naște. Ajunge la casa unor bătrâni, Crăciun și Crăciunoaia, însă nici aceștia
Crăciun () [Corola-website/Science/296839_a_298168]
-
de Mehmet Ali Ağca, care a tras cu pistolul din apropiere. Acel glonț aproape l-a costat viața pe papă, care avea să afirme despre atentat: „o mână a tras cu glonțul, alta i-a modificat traiectoria”, făcând referire la Fecioara Maria, pe care papa Ioan Paul al II-lea o venera în mod deosebit. În timpul vizitei sale din 1983 papa l-a iertat în mod public pe agresor. În 1984, înainte de vizita sa în Venezuela, poliția politică din acea țară
Papa Ioan Paul al II-lea () [Corola-website/Science/296847_a_298176]
-
de Ombi și auxiliar de Cracovia, iar peste câteva luni, la 28 septembrie, în catedrala Wawel din Cracovia, este hirotonit episcop. În această epocă și-a ales ca deviză "„Totus tuus”" („Al tau intru totul”), în semn de devoțiune față de Fecioara Maria. Papa Paul al VI-lea (1963-1978) l-a numit, la 13 ianuarie 1964, arhiepiscop de Cracovia, iar la 26 iunie 1967, a fost făcut cardinal. Imediat după decesul Papei Ioan Paul I (aflat în scaunul papal în intervalul august-septembrie
Papa Ioan Paul al II-lea () [Corola-website/Science/296847_a_298176]
-
rănit grav de trei gloanțe, după care a fost internat în spital până în august. Papa a dăruit glonțul extras din corpul său locului de pelerinaj Fátima din Portugalia. Glonțul respectiv a fost montat în coroana de aur care decorează statuia Fecioarei Maria de la Fatima. Presupușii organizatori ai atentatului ar fi fost serviciul secret rus KGB, fapt care însă n-a fost declarat de extremistul turc. Papa în convalescență l-a vizitat în închisoare pe Ali Ağca și i-a iertat fapta
Papa Ioan Paul al II-lea () [Corola-website/Science/296847_a_298176]
-
Avea aproape 85 de ani. Când se afla în agonie, i-a dictat secretarului său, Stanisław Dziwisz, o scrisoare în care spunea: "„Sunt fericit, fiți și voi la fel. Nu vreau lacrimi. Să ne rugăm împreună cu satisfacție. Fericit mă încredințez Fecioarei”." Chiar dacă purtătorul său de cuvânt, Joaquín Navarro Valls a afirmat inițial că Suveranul Pontif, în ultimele sale momente a dedicat câteva cuvinte mulțimii, mai ales tineri, reuniți în Piața San Pietro ("Eu i-am căutat iar acum ei vin să
Papa Ioan Paul al II-lea () [Corola-website/Science/296847_a_298176]
-
Catedrala ortodoxă Sfinții Împărați Constantin și Elena, monument de arhitectură categoria B, ctitorită la 1947, - Biserica ortodoxă Strei, la 10 Km. - Mănăstirea Prislop la 20 Km. spre Hațeg - Biserica de lemn de la Almașu Mic la 5 Km. - Biserica reformată Sfânta Fecioară din Sântămărie Orlea - Biserica cetății COLȚ - Biserica din Densuș, ce este un monument unic în arhitectura medievală românească, fiind construită probabil în cursul secolului al 13-lea. - Biserica ortodoxă din Ostrov, construită în secolul XIV, adăpostește o frescă de la 1365
Hunedoara () [Corola-website/Science/296882_a_298211]
-
un balaur, dragon sau crocodil își făcuse culcuș deasupra izvorului ce oferea apă orașului Silene. Pentru a putea avea apă, persoanele din acea regiune l-au înduplecat pe balaur oferindu-i mai întâi câte o oaie și apoi câte o fecioara. Femeia ce urma să fie sacrificata era aleasă prin tragere la sorți. Într-o zi, destinul a decis să fie jertfita o prințesă. Chiar dacă tatăl ei a protestat, fata a fost adusă în fața balaurului, insă chiar atunci și-a făcut
Balaur () [Corola-website/Science/296913_a_298242]
-
Pantelimon (1735-1739) și Catedrala Sfântului Andrei (1764-1780) sunt mai rar menționate. Bisericile neoclasice sunt prea numeroase pentru a fi enumerate. Multe dintre ele au fost menite să domine piețele publice, așa cum sunt Catedrala Sfântul Vladimir (1769-1789), alta decât biserica Sfântei Fecioare din Vladimir (1761-1783). Catedralele Schimbării la Față (1827-1829) și a Sfintei Treimi (1828-1835) au fost, amândouă, proiectate de Vasili Stasov. Biserica Cesma (1780) este un exemplu rar al Renașterii gotice în Rusia. Pe Nevsky Prospekt se află și numeroase biserici
Sankt Petersburg () [Corola-website/Science/296896_a_298225]
-
Numele "Prinsenvlag" a fost interzis. Nu a fost nici o schimbare a culorilor roșu-alb-albastru (culori de care „eliberatorii” francezi erau măguliți, fiind de altfel similare propriului lor tricolor), dar în 1796 fâșia roșie a fost înfrumusețată cu o întruchipare a unei fecioare a Țărilor de Jos, cu un leu la picioare, în colțul superior din stânga. Într-o mână ea ținea un mănunchi de fascii romane, iar în cealaltă mână ținea o lance încoronată cu pălăria libertății. Acest steag a avut o viață
Drapelul Olandei () [Corola-website/Science/296929_a_298258]
-
avut și Republica Batavă pentru care a fost creat. Louis Bonaparte, făcut rege al Olandei de către fratele său Împaratul Napoleon, a dorit să urmeze o politică pur olandeză și să respecte sentimentele naționale cât mai mult posibil. A renunțat la fecioara libertății și a revenit la vechiul tricolor. Politicile lui pro-olandeze au dus la conflicte cu fratele său, iar în cele din urmă Olanda a fost anexată la Imperiul Francez. Drapelul său a fost înlocuit cu emblemele imperiale. În 1813, Olanda
Drapelul Olandei () [Corola-website/Science/296929_a_298258]
-
Zânele sunt semidivinități feminine, adesea nominalizate atributiv, prezente în mai multe mitologii populare. În mitologia românească, acestea sunt de 2 categorii morale: bune și rele. Zânele bune sunt preponderente numeric și categorial, sunt fecioare frumoase, zvelte, foarte tinere, năzdravane, prielnice omului cinstit și având totdeauna soluțiile esențiale pentru dificultățile ori impasurile inevitabile de care este asaltat eroul arhetipal (de obicei Făt-Frumos). Zânele bune sunt socotite că născându-se din flori. Zonal, numărul lor e
Zână () [Corola-website/Science/296914_a_298243]