9,472 matches
-
noi îl folosim ca să ne zdrobim inamicul”, tună Mao Tze-tung. E cinic, dar, în același timp, are dreptate. „Chiar nu văd comunismul drept ceva rău”, gândește profund Whoopi Goldberg. Și ea este cinică, dar nu are dreptate. Specialitatea Hollywood-ului este ficțiunea nu realitatea. „Pentru noi, în Rusia, comunismul este un câine mort. Pentru mulți oameni în Occident, comunismul este încă un leu viu”, scrie Alexander Soljenițân. Are dreptate. „De cine să-ți fie mai multă milă, de un scriitor găbjit de
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
autentic. "Ințelege, te rog, că pentru mulți dintre noi hegemonia actuală a profesioniștilor este cu adevărat înfricoșătoare. Ai creionat un viitor distopic în care "amatorii" dețin controlul. Cu mult mai multe (sunt exemplele) de viitor distopic prezentate de opinii și ficțiuni în care autorități, profesioniști, guvernul sunt cei care îl controlează". Acesta este unul din punctele de vedere similare, exprimate de cititori anonimi, și provocate de un articol celebru al lui Nicolas Carr, "The amorality of Web 2.0". Articolul, ca
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
a mea. Mai multe trăiri puse a lături fac o părticică a istoriei noastre, despre care nu se mai prea vorbește de la un timp. Să o amintim, mai ales că, ceea ce scriu nu-i nici într-un caz literatură de ficțiune, ci viață, viață ca a noastră. O altfel de viață, e viața mea. De ce o altfel de viață ? Pentru că marchează zbuciumul meu descris de la tinerețe până la bătrânețe. Cu bucurii și necazuri, cu depășirea a două mari nenorociri. Relatate nu a
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
un basm, iar guvernul care, am înțeles, va lua în dezbatere problema cred că ar face mai bine să cheme profesori de literatură care să facă analiza acestei specii literare. b) Se pare că și UE se află în plină ficțiune în chestiunea politicii energetice comune. Se vorbește mereu despre ea, dar ea, de fapt, nu există. Unii lideri printre care și Traian Băsescu cer cu insistență elaborarea unei asemenea politici, dar ei vorbesc, ei aud. Între timp, Rusia împânzește Europa
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
Petrarca în artă". Scrierile. Opera lui Campanella, intrat în istoria spirituală a lumii ca important filosof al Renașterii italiene, cuprinde peste o sută de lucrări ce acoperă o arie vastă a cunoașterii, de la filosofie și teologie până la teoria politică și ficțiunea utopică. Importante pentru problematica socială sunt: * Civitas Soli Cetatea soarelui * De monarchia Messiae * Atheismus triumphatus * De monarchia hispanica Cea mai cunoscută și cu urmări importante în gândirea europeană, este Cetatea soarelui, scrisă, după modelul utopiei lui Morus, ca un dialog
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
obiectivă, precum și pentru previziunile sale cu privire la viitorul societății. Perspectiva sa asupra vieții sociale și a moralei umane o găsim detaliată în: * Eseuri sau sfaturi morale și civile * Noua Atlantidă neterminată, considerată de unii critici mai mult o operă literară, de ficțiune narativă, decât una filosofică sau științifică Învățăturile * Este preocupat să ofere publicului structura și funcționalitatea unei societăți încă inexistente. * Viziunea lui este de regulă concretă, practică și utilitară (în acest sens este deschizătorul drumului de întoarcere a gândirii la realitate
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
șoarecii imunocompromiși (RAG -/-) reușesc atât grefele cu celule slab antigenice cât și cele cu celule cu antigenitate marcată. Ce concluzii se pot deduce din această experiență inaugurală a echipei lui V. Shankaran? a) Mai întâi, că imunosupravegherea nu este o ficțiune a lui M.F. Burnet, ci o realitate. b) Apoi că reactivitatea sistemului imun, trezirea pentru luptă a elementelor sale, depinde de „zgomotul fizico-chimic“ pe care îl face antigenitatea agresorului. O antigenitate slabă, pe care macrofagele și celulele dendritice nu o
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
între viață și teatru fiind inacceptabil, singura soluție rămâne pentru Agamemnon înfruntarea deschisă. În ultimul act al piesei lui Iosif Naghiu, protagonistul caută să-l elimine fizic pe organizatorul spectacolului spre a restabili ordinea realității într-un spațiu invadat de ficțiunea dramatică. El pune la cale un plan de acțiune pentru a-l învinge pe Tespis cu armele lui : complotiștii ar trebui să se strecoare în biroul acestuia pe întuneric, mascați în actori (III, p. 400). Intendentul păzește camera lui Tespis
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
reproduce ca atare (III, p. 407), sau ale lui Pirandello, cu personajele sale migratoare între scenă și viață. În misterul său cu subiect antic, Iosif Naghiu cercetează în manieră personală, dar fără a-și neglija precursorii, raporturile dintre realitate și ficțiunea literară zămislită din ea, care îi asigură perenitatea, dar în același timp o golește de substanță. O Medee prozaică Ca frunza dudului din rai, piesa lui Dumitru Radu Popescu jucată în premieră în 20 noiembrie 1982 la Teatrul Mic din
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
introduce un echivoc fertil sub aspect literar. La prima sa apariție, insolitul personaj atrage atenția atât asupra anacronismului prezenței lui într-o epocă mult anterioară celei în care s-a născut, cât și asupra statutului său ambiguu între realitate și ficțiunea scenică : deși am sărit prăpastia sumbră a secolelor pentru a apare pe această scenă, n-am să pot trece dunga luminoasă a rivaltei (p. 12). Rolul lui este acela de a intermedia între personajele antice ale piesei și publicul modern
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
urzi conspirații în urma spectacolului, scriitorul l-a trimis pe Petronius ca ministru al liniștirii spiritelor autorizat să dezvăluie taina personajelor și să le sublinieze caracterul de plăsmuiri literare : El dorește ca acești oameni de altădată să rămână pentru voi simple ficțiuni ; el nu vrea ca acești romani să vă tulbure siesta (p. 16). Dacă e să-i dăm crezare mijlocitorului său, cel care a compus piesa cu subiect antic și-ar dori ca spectatorii să nu se lase stăpâniți mai mult
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
40). Desprins din alt timp, Petronius nu este plămădit din aceeași materie cu cei aflați în jurul său. Interpelat de Rullianus, el spune din prima clipă că trupul lui nu e alcătuit din carne și oase : nu te teme, sunt o ficțiune pe care sabia ta n-o poate atinge (I, p. 25). Ulterior, când Aquillius caută o victimă spre a întări cu sânge legământul de credință față de regele alungat, el înlătură din cale o nălucă lipsită de viață (II, p. 51
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
prin sânge legământul regaliștilor, el anunță că acesta va muri fără a scoate vreun sunet. Previziunea este contrazisă imediat de țipătul victimei calificat de Petronius drept o greșeală a direcției de scenă (II, p. 51). Aprecierea lui reamintește dihotomia realitate / ficțiune care se suprapune mereu peste imixtiunea planurilor temporale din piesă. Într-adevăr, Petronius cunoaște urmarea faptelor nu doar fiindcă aparține viitorului, ci și pentru că a consultat lucrările istorice despre trecerea Romei de la monarhie la republică. Uluit că cineva i se
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
români în tentativa lor de a acomoda miturile străvechi la sensibilitatea modernă diferă și pot fi chiar opuse. De pildă, Iosif Naghiu și Vlad Zografi recurg la formula teatrului în teatru, prilej de a reflecta asupra raportului dintre realitate și ficțiune. Ei apelează adesea la anacronismul și la limbajul familiar des întrebuințate de autorii francezi moderni atrași de tematica mitică. În schimb, când reconstituie faptic și chiar textual expunerea lui Titus Livius despre înlăturarea regalității la Roma spre a-și dezvolta
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
părea surprinzător faptul că magistrul Ion Gugiuman, s-a aplecat cu mare delicatețe și asupra amintirilor și povestirilor, scriind o carte pentru copii dar cu o simbolistică aparte: Povestiri din grădina bunicilor (1983). La prima vedere pare o carte de ficțiune dar se observă din titlurile povestirilor o anumită nostalgie a profesorului Gugiuman pentru perioada copilăriei și a cadrului în care acesta a trăit: Grădina bunicului, Florile din grădina noastră, fără a-și putea dezlipi talentul literar de preocupările profesionale, acestea
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
demistificat și ca să nu vorbesc despre teme de ordinul inspirației misterioase. Dar există și stilul scriitorului, un instrument formidabil pentru un creator ambițios care vrea să creeze în mod deliberat un anumit univers.” Marin Preda 630. „Există aceste categorii de ficțiuni în proza literară, cărți la care aderăm, le înțelegem foarte bine, ne recunoaștem în ele; ceea ce reprezintă asemenea cărți este pentru noi ceva întru totul inteligibil. Dar sunt și, ca să zic așa, cărți cu bătaie lungă, pe care nu
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
o să faci la Bugaz descoperirea asta, după tine, majoră. O să găsești emoții de cu totul altă natură, ca și motive de reflecție, ți-am spus, dar nu marea dragoste, unica, în caz că o asemenea iubire există și nu e o simplă ficțiune. Ar fi destul de uimitor dacă ai găsi până și o dragoste oarecare." Chiar de asta se temea Filip: "Dar de ce?" Pentru că materialmente este imposibil. Medicii și infirmierele de la sanatoriu trăiesc între ei, nu-i vezi decât la gară, când vin
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
dificultate, o scurtă poveste neterminată, al cărei personaj principal l-a avut ca model pe unul dintre universitarii flagelați de prietenul lor. O citește, o recitește, se ambalează. Distanța care o separă de un anume Bejan, numit astfel de cerințele ficțiunii, corespunde unei rupturi importante. Bătălia nu mai are loc înăuntrul ei, ci în afară, pe câmpul luptelor derizorii și înverșunate, într-o lume lipsită de valoare, încremenită în autismul demagogiei și al încrederii ei de neclintit în virtuțile represiunii directe
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
face, tot ce gândește îl mână spre acest detaliu anatomic, până atunci oleacă obosit de rutina conjugală și care ia, mulțumită unui nesperat salt de juvență, proporții gigantice, ridicându-se ca o baricadă, desigur camuflată în pantalonul clandestinității, împotriva totalitarismului! Ficțiunea e slabă. Urmarea poveștii, relatată de prietenul lor cu o vervă inimitabilă, este mult mai interesantă. Ea rezumă: Bejan găsește în cele din urmă maniera de a-și consuma, pentru o sumă modică, nunta clandestină cu Maria-Tereza într-o cameră
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
parole de trecere pentru mafia făcătorilor de avorturi. Bereta albastră avortează clandestin și scapă la vreme de belea. Cuplul reconciliat iese consolidat din încercare. Complicitatea creează legături mai puternice decât iubirea. Cu ajutorul timpului, dobândesc statutul moral al unei căsnicii model. Ficțiunea ar fi putut adăuga aici doar o vorbă: el se gândește uneori, cu nostalgie, la "perioada albastră" a vieții lui, mai ales primăvara, când apar în coșurile țigănușelor primele viorele, dar nu merge până la a regreta înțeleapta hotărâre, care, luată
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
propagandă directă sau indirectă. Prima utilizează cu precădere filmele de actualități a căror producere și distribuire în țările autoritare sînt strîns legate de putere (în Italia, există acele cinegiornali produse de institutul LUCE). A doua se realizează prin intermediul cinematografului de ficțiune. În toate țările acesta din urmă rămîne în mare măsură domeniul evadării din realitate care însă nu este întotdeauna străin de politică. În fapt, alături de un cinematograf noir care în țările democratice urmărește să denunțe tarele și nedreptățile sociale, există
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
cenzuri foarte stricte, iar din 1934 este plasat sub controlul direct al statului și al partidului, aceasta nu duce totuși la o fascizare fără limite a marii producții. Conștienți de faptul că publicul ar putea respinge un cinematograf bazat pe ficțiune, "împănat" de o ideologic explicită, conducătorii fasciști se împacă cu ideea unei producții de filme care răspunde aspirațiilor micii burghezii legată de valorile tradiționale, cu condiția să nu apară pe ecrane și autocenzura realizatorilor este suficientă nici o reprezentație deviantă capabilă
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
mult de ideologia naționalistă sau colonialistă "clasică", decît de idealurile caracteristice regimului; este cazul filmelor Scipio Africanul de C. Gallone sau Escadronul alb al lui A. Genina. Se observa astfel limitele culturale ale totalitarismului fascist, ilustrate de eșecul cinematografului de ficțiune "politică" în fața unui cinematograf utilizat ca mijloc de evadare din realitate, puțin diferit pînă la urmă de modelul hollywoodian. De altfel, la sfîrșitul perioadei asistăm în acest domeniu, ca în multe altele la trezirea unui spirit contestatar care, strecurîn-du-se pe
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
consecință eșecul uniunii în versiunea prezentată de Charles de Gaulle. Pe 15 mai 1962, conferința de presă în care acesta afirmă că "nu există și nu poate exista o altă Europă posibilă decît cea a statelor naționale, bineînțeles, exceptînd miturile, ficțiunile și parada" și îi tratează cu narcisism pe "apatrizi", marchează înmormîntarea definitivă a proiectului și duce imediat la retragerea miniștrilor Mișcării Republicane Populare din guvern. Această îndîrjire a poziției Franței se confirmă în anul următor prin refuzul generalului de a
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
victime ar fi fost europenii din Vestul și Estul Europei. Aceste viziuni apocaliptice, care au alimentat timp de mai mulți ani un anume sistem editorial și mediatic, s-au arătat din fericire a ține de niște scenarii ale politicii de ficțiune. Și într-adevăr după trei sau patru ani tensiunea a scăzut. Constatînd incapacitatea sa de a ține pasul cu Statele Unite în domeniul tehnologiei de vîrf și al cursei înarmărilor, URSS, împreună cu Mihai Gorbaciov, a ales varianta "restructurării" globale a sistemului
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]