8,103 matches
-
n. 20 iunie 1886, Craiova - d. 27 aprilie 1952, Sighet) a fost un general român, care a luptat în cel de-al Doilea Război Mondial. A absolvit Liceul „Carol I” în localitatea natală, în anul 1904. După absolvirea liceului a frecventat cursurile Școlii Militare Ofițeri Artilerie, Geniu și Marină din București (1904-1907), iar apoi a Școlii Superioare de Război din București (1918-1920). În anul 1924 a absolvit cursul de perfecționare a locotenent-coloneilor, în România și în Franța. Și-a început cariera
Grigore Georgescu () [Corola-website/Science/307485_a_308814]
-
înainte de căsătorie. Dintrei cei 14 copii ai lui Franz Theodor (unul dintre ei nelegitim, născut în 1783), 9 au murit în copilărie. Tatăl a fost un bine-cunoscut învățător, iar școala sa din Lichtental (în al nouălea district al Vienei) era frecventată de numeroși elevi. Deși nu a fost recunoscut (nici măcar instruit) ca muzician, a lăsat cunoștințele muzicale de bază fiului său talentat. La 6 ani, Franz a început să fie instruit regulat de tatăl său, iar un an mai târziu a
Franz Schubert () [Corola-website/Science/307549_a_308878]
-
după an, la toate serbările școlare. Dar șansa mi-a fost oferită mai ales la Colegiul pedagogic, unde am avut dirigintă pe profesoara de muzică Elena Zavelea. Acolo am urmat și 5 ani cursuri de vioară. În perioada 1980-1983 am frecventat cursurile Școlii Populare de Artă cu prof. Ion Gergely, teorie și pian, iar canto cu regretata prof. Leia Bularcă.O profesoară excepțională, cu mari calități artistice, foarte bine pregătită pedagogic. Am cântat, la început, muzică, ba chiar am reprezentat Școala
Sirma Granzulea () [Corola-website/Science/307624_a_308953]
-
excepțională, cu mari calități artistice, foarte bine pregătită pedagogic. Am cântat, la început, muzică, ba chiar am reprezentat Școala Populară de Artă la trei spectacole cu opera, “Casa cu trei fete”. Au fost pentru mine trei ani minunați. Prin cursurile frecventate la Școala Populară de Artă mi s-au dezvoltat calitățile vocale, vocea mea a fost foarte bine prelucrată, ceea ce este recognoscibil pentru orice ascultător avizat. Foarte frumos ne-a pregătit prof. Leia Bularca! Am fost colegă cu Nelu Ianca din
Sirma Granzulea () [Corola-website/Science/307624_a_308953]
-
extindere a mănăstirii și anume: În Mănăstirea Văratec a funcționat o școală de muzică bisericească (1859-1860), o școală sătească mixtă (din ianuarie 1860), Școala primară de fete (de la 1 septembrie 1860), "Școala de adulte" (de la 1 septembrie 1911 până în 1943), frecventată de călugărițele cu vârsta sub 50 de ani, care nu au absolvit clasele primare, Seminarul monahal pentru călugărițe (1948-1950), dar și școala monahală și de cântări bisericești (începând din 1940). După maica Eufrosina Lazu, au urmat ca starețe arhimandrita Eugenia
Mănăstirea Văratec () [Corola-website/Science/307713_a_309042]
-
novele, cugetări, piese și poezii" câteva dintre lucrările sale de debut, iar în 1855 scrie romanul "Coliba Măriucăi", inspirat din realitățile vieții comunității roma și romanul "Coliba unchiului Tom" al scriitoarei americane Harriet Beecher Stowe. În timpul studiilor la Paris Urechia frecventează cercurile românilor exilați din ambele principate, Țara Românească și Moldova, unde se împrietenește cu C. A. Rosetti. și devine unul dintre cei trei secretari ai cancelariei de propagandă unionistă sub președinția lui Iosafat Snagoveanul. Începe redactarea gazetei "Opiniunea", alături de C.
V. A. Urechia () [Corola-website/Science/307726_a_309055]
-
secolului 20. S-a născut la Augsburg, într-o familie mixtă confesional. Mama sa a fost protestantă, iar tatăl catolic. A studiat medicina și a lucrat o perioada scurtă într-un spital din München, în timpul Primului Război Mondial. Fiind student la medicină, frecventa boema literară și participa la întrunirile din cafeneaua ”Stephanie”. Atmosfera militaristă din timpul Primului Razboi Mondial l-a motivat să devină un pacifist convins și s-a apropiat mult de mișcarea muncitorească. Atitudinea sa antirăzboinică se manifestă încă în primele poezii. Un
Bertolt Brecht () [Corola-website/Science/306588_a_307917]
-
unui tâmplar, și Francisc Neri, notar, pasionat de alchimie, descendent dintr-o modestă nobilime provincială se mutară în diverse locuri până se stabiliră la "Costa di S. Giorgio ". Mama sa moare în 1520, iar tatăl se recăsătorește. De mic copil frecventează conventul dominicanilor "S. Marco" din Florența și participă la corul organizat de Congregația Fecioarei. În aceste ambiente a primit educația și formarea creștină. La 15 ani părăsește Florența și merge la "S. Germano" (astăzi Montecassino) la un unchi care era
Filip Neri () [Corola-website/Science/306662_a_307991]
-
devoțiune, și nu de puține ori era însoțit de câte cineva pe care-l târâse după el. Frecventarea sacramentelor și meditația personală au fost izvoarele de unde și-a tras forța și învățătura pentru a progresa în viața spirituală. Începu să frecventeze spitalele, zonele populare, însoțind cu un salut jovial și cu o vorbă bună pe toți aceia care aveau nevoie. Întâlnește în spitalul Sf. Iacob un preot zelos, Persiano Rosa, care locuia într-un fost convent franciscan, "S. Girolamo della Carità
Filip Neri () [Corola-website/Science/306662_a_307991]
-
a născut în anul 295, la Alexandria, Egipt, din părinți cu o stare socială bună, dar despre care nu se știe dacă erau creștini sau păgâni. A urmat școlile bisericești din Alexandria, unde a primit o educație creștină, dar a frecventat și școlile grecești de filozofie, dobândind o educație clasică. La vârsta de 17 ani, în anul 312, este făcut citeț, iar în anul 319 diacon. La scurt timp după aceasta este învestit în funcția de secretar al patriarhului Alexandru, pe
Atanasie din Alexandria () [Corola-website/Science/306695_a_308024]
-
cuprind accente inovatoare, romantice, prevestind în același timp realismul. Jean-Louis-André- s-a născut la Rouen, pe 26 septembrie 1791. Tatăl său era moșier și făcea comerț cu tutun. În anul 1796, familia Géricault se mută la Paris. Théodore începe să frecventeze cursurile prestigiosului liceu parizian "Licée Royal" (astăzi: "Louis-le-Grand"). Are două pasiuni: desenul și caii. Vrea să devină pictor. Atracția pe care o nutrește pentru cai îl face să intre în atelierul pictorului Carle Vernet (1758-1836), care se bucura de faima
Théodore Géricault () [Corola-website/Science/306753_a_308082]
-
Nitro și John Morrison. Este din Los Angeles. În carieră a deținut centura intercontinentală,centura ECW și a fost deținătorul centurii WWE tag team împreună cu The Miz. Tough Enough E SEXY Înainte de a-și începe cariera de wrestler, Hennigan a frecventat "University of California at Davis" studiind filmografia și geologia. Hotărând că meseria de geolog nu i se potrivește, a început antrenamentele la școala de wrestling profesionist "Supreme Pro Wrestling". În 2002 a fost acceptat la casting-ul pentru reality show
John Hennigan () [Corola-website/Science/306876_a_308205]
-
se interesează însă mai mult de creația lui Théodore Géricault. Se decide repede și irevocabil să devină pictor și, începând din anul 1840, se dedică tot mai mult studiilor sale de pictură. Se înscrie la cursul pictorului academic Charles Steuben, frecventează și câteva academii așa zise independente, pentru a putea lucra după model, studiază la Muzeul Louvre maeștrii picturii spaniole, venețiene și olandeze. Îi admiră în special pe olandezi - pe Rembrandt van Rijn și pe Frans Hals - iar în 1847 face
Gustave Courbet () [Corola-website/Science/306938_a_308267]
-
nu va vorbi niciodată despre această întâmplare tragică. Până în anul 1791, îi mai mor doi frați și o soră. Singurătatea se simte în întreaga sa viitoare operă artistică. În 1790, după încercări în domeniul literaturii, Caspar începe să studieze desenul. Frecventează timp de patru ani cursurile profesorului Johann Quistrop, arhitect, pictor și gravor deopotrivă. Quistrop îl îndeamnă să ia ca model pentru desenele sale reproducerile după operele marilor maeștri, și îi pune la dispoziție propria sa colecție de tablouri și gravuri
Caspar David Friedrich () [Corola-website/Science/307814_a_309143]
-
a primelor sale lucrări. În 1794, Friedrich pleacă la Copenhaga, unde lucrează cei mai buni maeștri ai acelor timpuri. Acolo stă patru ani și dobândește cunoștințe temeinice prin studierea perspectivei și compoziției. În mai 1798 se stabilește la Dresda, unde frecventează cea mai importantă Academie de Artă din Germania, fondată în 1769. Aici execută numeroase copii după operele pictorilor olandezi din secolul al XVII-lea. Iese adesea la marginea orașului fiindcă se interesează neîncetat de peisagistică. Caietul său de schițe din
Caspar David Friedrich () [Corola-website/Science/307814_a_309143]
-
nuit". Debutul în filmul românesc s-a produs în 1939, în filmul "O noapte de pomină", după care au urmat apariții în filmele "Neamul Șoimăreștilor", "Ștefan cel Mare", "Cantemir" sau "Iancu Jianu". Unii apropiați au afirmat că Dina Cocea a frecventat intimitatea baronului Manfred von Killinger (în perioada cât acesta a fost ambasador al Germaniei în România), apoi pe cea a lui Gheorghe Gheorghiu-Dej (cu care ar fi avut o legătură discretă). Între anii 1941-1949 a fost director la Teatrul Nostru
Dina Cocea (actriță din România) () [Corola-website/Science/307828_a_309157]
-
fost probabil scrisă în anul 1889. În acea perioadă, Creangă nu mai făcea parte din "Junimea" și nu mai era în relații cu Maiorescu; de aceea, textul a fost citit în fața cenaclului literar al lui Nicolae Beldiceanu, pe care îl frecventa împreună cu Gruber. Întregul text a fost publicat sub formă de carte ca secțiune a unei culegeri de lucrări ale lui Creangă, sub îngrijirea lui Gruber, a lui A. D. Xenopol și a lui Grigore Alexandrescu în 1892 (la rugămintea fiului scriitorului
Amintiri din copilărie () [Corola-website/Science/307831_a_309160]
-
a îi speria pe librari și a îi convinge să publice o ediție a operelor sale integrale, ediție care nu va apărea însă decât postum. Pe de altă parte, viața sa privată este una dezordonată, ca de burlac : fumează mult, frecventează tavernele (Góngora îl numește într-un poem satiric „"don Francisco de Quebebo"”, „"don Francisco de Ce Beau"”...) și de asemenea lupanarele, cu toate că trăiește în concubinaj cu o anume Ledesma. Cu toate acestea, este numit secretar al regelui în 1632, cel mai
Francisco de Quevedo () [Corola-website/Science/307850_a_309179]
-
în special după lansarea albumului "Sleeping With Ghosts". Istoria trupei Placebo începe în anul 1994, atunci când doi foști colegi de școală Brian Molko și Stefan Olsdal se reîntâlnesc cu totul întâmplător în stația de metrou londoneză South Kensington. Cei doi frecventaseră un timp același liceu în Luxemburg, The American International School of Luxembourg, dar nu își vorbiseră niciodată. La vremea aceea, Molko scria cântece și cânta ocazional prin baruri alături de Steve Hewitt, toboșar în trupa Breed, cei doi cunoscându-se prin intermediul
Placebo (formație) () [Corola-website/Science/307834_a_309163]
-
în Düsseldorf și Karlsruhe, între 1886 și 1889. În 1890, s-a căsătorit cu Lilly Kramer și s-a mutat la München. La început a lucrat ca pictor, ilustrator și legător de cărți într-un mod mai mult artizanal. A frecventat cercurile și a fost interesat în subiecte care se refereau la schimbarea stilului de viață. În 1899, Behrens a acceptat invitația Marelui Duce Ernst-Ludwig al Hessen să se alăture unor artiști grupați în ceea ce se va numi Darmstädter Künstlerkolonie ("Colonia
Peter Behrens () [Corola-website/Science/307891_a_309220]
-
un amplasament adecvat, ei stând acolo într-un provizorat care nu-i avantajează", a declarat arhitecta Ana Maria Zup, director interimar la Direcția pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național (DJCCPCN) Iași. Parcul de lângă Casa de Cultură a Studenților este frecventat la ore târzii din noapte de bande de derbedei, feciori de bani gata, care distrug bunuri și tulbură grav liniștea publică. Ca urmare, în noaptea de 17/18 iunie 2005, Grupul statuar al Voievozilor din Iași a fost vandalizat. După cum
Grupul Statuar al Voievozilor din Iași () [Corola-website/Science/307915_a_309244]
-
această perioadă a făcut deasemenea incursiuni în domeniul poeziei, opera sa de început arată influențe ale lui Ben Jonson și Edmund Spenser. "Pentru a i se încuraja tendințele artistice, la vârsta de zece ani William este trimis de părinți să frecventeze școala de desen a lui Henry Pars de pe Strand, până la vârsta de 14 ani, când a absolvit de aici. Citește intens și studiază gravurile marilor artiști renascentiști. Prețul pentru o astfel de școală de artă este însă prea mare, așa încât
William Blake () [Corola-website/Science/307949_a_309278]
-
și corale.” Pe 8 Octombrie 1779, Blake este admis ca student la Royal Academy din Old Somerset House, lângă Strand, după ce prezintă mai multe lucrări prin care își demonstrează talentul în domeniul desenului academic. Își câștigă astfel dreptul de a frecventa cursurile Academiei pentru șase ani. Aici se revoltă împotriva a ceea ce consideră a fi stilul nefinisat al pictorilor la modă cum ar fi Rubens, promovat de către președintele Academiei Regale în acel moment, Joshua Reynolds. De-a lungul timpului Blake a
William Blake () [Corola-website/Science/307949_a_309278]
-
Lagrange. La 28 de ani (în 1746) a fost ales ca membru al Academiei de științe din Berlin, iar în 1748 membru al Royal Society. Prieten cu Voltaire și implicându-se constant în pasionatele controverse ale perioadei iluminismului, D'Alembert frecventa în mod regulat și principalele saloane pariziene, ca cele ale Mariei-Therese Geoffrin, Marie du Deffand, Julie de Lespinasse. Acolo l-a cunoscut pe Denis Diderot, în 1746. În anul următor, ei au pus bazele proiectului Enciclopediei. În 1751, după cinci
Jean le Rond D'Alembert () [Corola-website/Science/308311_a_309640]
-
de ce să îl declarăm pământ românesc?"" În noiembrie 1949 a fost denunțat acordul cultural franco-român și desființat "Institutul Francez de Înalte Studii" din B-dul Dacia nr. 27, împreună cu școlile aferente. La 1 martie 1950, întrucât se încăpățânau s-o mai frecventeze, au fost arestați toți cei surprinși în localul Bibliotecii franceze, între care și , ministru al Industriei ușoare, comunist cu state vechi de serviciu. A fost membru în secretariatul general al Confederației Generale a Muncii, ministru adjunct la Ministerul Muncii și Prevederilor
Alexandru Sencovici () [Corola-website/Science/308322_a_309651]