7,390 matches
-
au dreptate și marele humor poate folosi ambele moduri de a privi lucrurile. El glumește atît cu soluțiile, cît și cu enigmele absolute. Și gluma respectivă se întemeiază tocmai pe marea seriozitate cu care marele humor tratează activitatea gîndirii. În fundamentul său cel mai intim, el se sprijină pe credința în adevăr ca pe ceva ce pretinde o muncă mereu reînnoită, pentru a lărgi experiența și a o aprofunda pe cea cîștigată. Așa după cum opziția dintre seriozitate și glumă, suferință și
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
pentru humor ca sentiment total. Se va vedea că filosofii, în general, au fost preocupați cel mai mult să cultive fundalul intelectual, pe cînd baza pe care o presupune marele humor s-a putut dezvolta cel mai puternic acolo unde fundamentul intelectual s-a potrivit cu experiența de viață practică. Istoria filosofiei ne poate prezenta un mare humorist și acesta e un bărbat ce aparține tot pe atît vieții cît și științei. Viața și gîndirea au coincis la Socrate ca la nici un
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
se modifică de la o regiune la alta, ba chiar în funcție de gradul de înstărire și de poziția socială a viticultorului, însă întotdeauna se deosebește net de casele tărănești și de alte tipuri de locuințe rurale. Pivnița, care constituie în mare parte fundamentul în sine al întregului edificiu, nu numai că determină aspectul locuinței viticultorului, ci este și o dovadă a stării acestuia, grație decorațiunilor inspirate de cele ale clădirilor urbane, ba chiar grație locului și importanței pe care o ocupă în casă154
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
interes: teoria alegerii raționale, partidele politice, sistemele electorale, votul strategic. ADRIAN MIROIU este profesor de științe politice la SNSPA. Dintre lucrările publicate menționăm: Filosofie fără haine de gală, Învățământul românesc azi, Argumentul ontologic: o cercetare logicofilosofică (ALL, 2002), Politici publice, Fundamentele politicii. I. Preferințe și alegeri colective, Fundamentele politicii. II. Raționalitate și acțiune colectivă, Introducere în filosofia politică. Teme clasice . ANDRA-MARIA ROESCU este doctorandă în științe politice la SNSPA. A absolvit masteratul de Teorie și Analiză Politică (SNSPA). Domenii de interes
Competenţa politică în România () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1564]
-
electorale, votul strategic. ADRIAN MIROIU este profesor de științe politice la SNSPA. Dintre lucrările publicate menționăm: Filosofie fără haine de gală, Învățământul românesc azi, Argumentul ontologic: o cercetare logicofilosofică (ALL, 2002), Politici publice, Fundamentele politicii. I. Preferințe și alegeri colective, Fundamentele politicii. II. Raționalitate și acțiune colectivă, Introducere în filosofia politică. Teme clasice . ANDRA-MARIA ROESCU este doctorandă în științe politice la SNSPA. A absolvit masteratul de Teorie și Analiză Politică (SNSPA). Domenii de interes: sistemele electorale, comportamentul electoral, teoria alegerii publice
Competenţa politică în România () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1564]
-
a îndemânării (coordonare neuromusculara, suplețe, mobilitate, ambidextrie, precizia actului motric). b. Pregătirea tehnica - Însușirea corecta a mecanismului de baza al mișcării (elemente si procedee tehnice fundamentale) precum si executarea lor sub forma de complexe (structuri); - Formarea ambidextriei. c. Pregătirea tactica - Învățarea fundamentelor de baza ale acțiunilor tactice individuale si colective in atac si apărare in limita elementelor tehnice învățate; - Formarea plasamentului in teren si îndeplinirea unor sarcini de joc. Stabilirea normelor de efort Volumul de lucru 280-320 ore anual din care: - 120-130
Repere structurale în conceperea echipei reprezentative de baschet by Ciocan Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/91616_a_92851]
-
unei ierarhii a valorilor determinată de necesitățile organizaționale. Acțiunea managementului organizației sportive pentru crearea valorilor colective necesare se bazează pe: determinarea componentelor programării mentale moștenite (ereditare) și impuse de societate în funcție de specificul organizațional; normele societății, care asigură stabilitatea organizațiilor și fundamentul organizării acestora; factorii mediului extern (economici, politico juridici, sociali, tehnologici) care constituie și originea normelor societății; descoperirile științifice, forțele naturii și ale omului care influențează factorii de mediu și, implicit, normele societății; acțiunea elementelor menționate conduce la modificări ale componentelor
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
implicații în desfășurarea activității organizației sportive; determină o abordare uman - managerială (Al. Puiu 2003) concretă în acțiunile care vizează indivizi organizaționali; facilitează identificarea și promovarea conduitelor organizaționale considerate valide din punctul de vedere al influențelor pozitive asupra managementului; oferă un fundament solid pentru compararea managementului promovat în diferite contexte și culturi, pentru analiza legăturilor între elementele sistemului organizației și între organizație și celelalte componente ale macrosistemului economico-social, precum și efectuarea unui transfer eficace de know how managerial. 11.4. Cultura organizațională și
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
apariția dușmanilor eterni ai guvernămîntului popular: declinul economic, corupția, oligarhia, războiul, cucerirea și acapararea puterii de către conducători autoritari, fie ei principi, monarhi sau soldați. Și asta încă nu a fost totul. Privit din perspectiva evoluțiilor istorice, orașul-stat era condamnat, ca fundament al guvernămîntului popular, de apariția unui rival cu forțe superioare copleșitoare: statul național sau țara. Toate orașele urmau să fie încorporate în această entitate mai întinsă și mai puternică, astfel devenind cel mult unități subordonate guvernului. Orașul-stat fusese glorios, însă
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
este de un milion de ori mai democratică decît orice democrație burgheză; guvernarea sovietică este de un milion de ori mai democratică decît cea mai democratică republică burgheză"1. Aceasta vine din partea celui care a fost principalul arhitect în construirea fundamentelor regimului totalitar care a condus Uniunea Sovietică mai mult de șaizeci de ani. Astfel de plăsmuiri au fost create de asemenea de conducători și propagandiști în "democrațiile populare" extrem de autoritariste înfăptuite în Europa Centrală și de Est, în țări care
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
sistem constituțional nu trebuie să aibă o construcție atît de rigidă sau să fie atît de ferm ancorat în literă și tradiție, încît să nu permită adaptarea la noi situații. Legitimitate. Respectarea celor zece criterii anterioare ar putea constitui un fundament viabil pentru a conferi unei constituții destulă legitimitate și credibilitate în rîndul cetățenilor și al elitelor politice, iar astfel să-i fie asigurată supraviețuirea. Totuși, într-o țară oarecare anumite prevederi constituționale ar putea fi mai compatibile decît altele cu
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
Latine au urmat aceeași modalitate constituțională ca și Statele Unite. Dar în privința alegerii unui sistem electoral, au imitat în ultimii ani ai secolului al XX-lea variantele europene. În consecință în cele cincisprezece țări latino-americane în care instituțiile democratice aveau un fundament destul de solid la începutul anilor '90, modelul constituțional de bază era o combinație între guvernare prezidențială și sistem RP. 4 Deci această combinație s-ar putea numi varianta latino-americană. Este de remarcat faptul că, exceptînd Costa Rica, nici una din democrațiile vechi
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
milioane de oameni, numai 5% trăiau în zone cu peste două mii cinci sute de locuitori; restul de 95% trăiau în zone rurale, în principal la ferme. Pe la 1820 cînd instituțiile politice ale democrației poliarhice (a bărbaților albi) aveau deja un fundament solid, la o populație de zece milioane locuitori, mai mult de nouă din zece trăiau în continuare la sate. În ajunul Războiului Civil, în 1860, cînd țara avea mai bine de 30 de milioane de locuitori, opt din zece americani
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
politice, unii cetățeni obțin o influență mult mai considerabilă decît alții asupra politicilor, deciziilor și acțiunilor guvernului. Din păcate, aceste încălcări nu sînt minore. În consecință, cetățenii nu sînt egali din punct de vedere politic nici pe departe și astfel, fundamentul moral al democrației, egalitatea politică dintre cetățeni, este grav încălcată. 5. Capitalismul de piață favorizează în mare măsură dezvoltarea democrației, pînă la nivelul democrației poliarhice. Dar datorită consecințelor adverse față de egalitatea politică, este nefavorabil dezvoltării democrației dincolo de nivelul poliarhiei. Din
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
ilustrat învățământul secundar timp de peste trei decenii (1897-1931ă. La Liceul Internat din Iași, tradițiile democratice erau deosebit de puternice; ele au fost cultivate în rândul elevilor de o pleiadă numeroasă de profesori, pentru care ideile de libertate și progres au constituit fundamentul activității lor didactice și științifice. Calitățile deosebite de pedagog, cultura vastă pe care o dobândise Axinte Frunză, convingerile sale înaintate îl vor impune în fața corpului profesoral și a elevilor. Lecțiile lui erau o adevărată încântare. În același timp, lecțiile sale
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Metoda accelerațiilor de ordin superior descoperită de prestigiosul nostru savant a fost aplicată la studiul rezistenței materialelor speciale la accelerații de ordinul II, în vederea lansării sateliților artificiali ai pământului. A fost coautor la patru lucrări de referință în domeniul mecanicii: Fundamentele mecanicii (1961), Curs de mecanică cu aplicații în inginerie (4 vol., 1973-1974), Mecanica rigidelor cu aplicații în inginerie (3 vol., 1978-1981), Teoria optimizării structurilor (1980). Opera sa științifică conține nu numai extinderi și generalizări de ecuații, ci chiar stabilirea de
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Jurnalistul Camil Petrescu. LIVIU ANTONESEI, este prof. univ. dr. la Universitatea ,,Al. I. Cuza", Iași, la Catedra Științele Educației. Dintre cele mai cunoscute lucrări amintim: Semnele timpului; Căutarea căutării; Jurnal din anii ciumei, 19871989; Scriitori ieșeni contemporani. Dicționar biobliografic; Paideia. Fundamentele culturale ale educației; Managementul universitar. De la viziunea coducerii la misiunea de succes; Literatura, ce poveste! Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei, Scriitorii și politica 19902007. De la Iliescu la Băsescu și retur (c) 2007, Institutul European Iași www. euroinst.ro
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
Europa occidentală, ulterior pretutindeni) al reperelor interdependente care au stat la baza societății medievale, sub impactul schimbărilor economice, al descoperirilor (sociale și stiințifice), precum și dezvoltarea rapidă a mijloacelor de comunicare, au săpat o prăpastie adâncă între cosmologie și istorie, surpând fundamentele care stăteau la baza ființării Bisericii în forma sa medievală 2. Centralizarea, amploarea și universalitatea Bisericii catolice au avut la bază două elemente de maximă importanță: existența unei limbi "oficiale", unice: latina (care a asigurat unitatea întregii Biserici Catolice, indiferent
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
1) puterea ca rezultat al creației umane și contractul politic ca sursă supremă a puterii; 2) agnosticismul, care presupunea negarea oricărei instanțe supreme transcendente. Potrivit lui Laboa, Papa Leon XIII a propus două principii care conțineau germenul dezvoltării, ba chiar însuși fundamentul unei posibile înțelegeri: principiul libertății conștiinței religioase ca garanție a drepturilor persoanei și principiul de bun comun, ca normă de fidelitate față de stat74. I.1.2. Giuseppe Chiaudano și modelul ziarului catolic Pentru a înțelege cum defineau autoritățile ecleziastice ziarul
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de noua direcție către care se îndrepta comunicarea; ei au avut numeroase intervenții în acest domeniu 105. Papa Clement XIII (1758-1769) a explicat în enciclica Christianae Reipublicae salus 106 că era necesară combaterea cărților potrivnice credinței și moralei, deoarece "clătinau fundamentul civilizației creștine"107. În timpul pontificatului Papei Grigore XVI (1831-1846), presa avea influență asupra societății. Sf. Părinte a apărat drepturile Bisericii în contextul în care comunicarea liberă a ideilor era permisă mai multor organisme și partide, însă nu și instituției pe
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
intelectualilor, teologia catolică de la jumătatea secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea s-a caracterizat prin reforma tomistă și dorința de a apăra credința față de raționalism, tradiționalism și ontologism; se urmărea aprofundarea înțelegerii Sfintei Scripturi, ale cărei fundamente fuseseră puse (în parte) sub semnul îndoielii de către protestantismul liberal al lui Adolf Harnack (1851-1930), dar și de alții 134. Tot în sfera exegezei, publicația Vida de Jesús a lui Renan (1823-1892) a stârnit un scandal, deoarece nega divinitatea lui
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
autoritatea ecleziastică, deoarece continuau să-și apere poziția în cărți și articole publicate în ziare liberale influente. Unii dintre ei au abandonat atunci preoția. Sfântul Părinte a asigurat menținerea logicii doctrinare și a apărat Biserica de atacurile interne care clătinau fundamentele credinței. Din acest motiv a luat măsuri pentru a garanta coerența doctrinară în cazul autorilor și a publicațiilor catolice: a sporit rigurozitatea în privința revistelor și a ziarelor care se citeau în seminarii și a preoților care au colaborat ca și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în societate; în această reașezare, presa ca de altfel toate mijloacele de comunicare socială a jucat un rol important. Poziția Bisericii față de fenomenul mass-media a fost una care a răspuns tendințelor vremii, rezolvând anumite probleme imediate, fără a avea un fundament teoretic foarte clar, sau un plan pe termen lung (cel puțin, nu în prima jumătate a secolului al XX-lea). Această perioadă de schimbări petrecute în întreaga societate nu a fost străbătută însă de Biserică fără anumite confruntări interioare de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
460. Această situație s-a reflectat prin apariția unor articole și trimiteri la volume apreciative la adresa Bisericii Catolice, aparținând unor protestanți germani (Friedrich Kurtius, Lorinzing von Gottingen); de asemenea, s-a publicat o întreagă serie de materiale care tratau teme fundamentele ale catolicismului european de la acea dată. Au existat numeroase articole care prezentau știri din lumea catolică; dintre acestea, cele mai multe se refereau la Vatican și la evenimentele din zona catolică de naționalitate germană. Au fost publicate date statistice cu numărul catolicilor
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
important, deoarece comunicarea dintre Sfântul Scaun și comunitățile catolice din întreaga lume s-a realizat și prin intermediul lor. Poziția Bisericii față de fenomenul mass-media a fost una care a răspuns tendințelor vremii, rezolvând anumite probleme imediate, fără a avea totuși un fundament teoretic foarte clar, sau un plan bine definit pe termen lung (cel puțin, nu în prima jumătate a secolului al XX-lea). În disputa cu Statul, Sfântul Scaun a mizat pe formarea unei opinii publice favorabile folosindu-se de mijloacele
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]