8,741 matches
-
avut toți ambiția să-și dea copiii aici și nu în altă parte: păreau nu trei sute, ci parcă o mie. Programul din ziua aceea, după cum citirăm pe un afiș, era apelul și vizita medicală. Nu trecu mult și ieși un ins care ceru foarte autoritar să se facă liniște, după care începu să ne citească numele după o listă. Erau într-adevăr foarte mulți, nu se mai terminau. Cât timp să fi trecut? O jumătate de ceas? Poate mai mult? Cutărescu
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
și nu Tudor, când deodată peste curtea mărginită de ziduri înalte cu ferestre mari și cu copaci bătrâni cu frunza de un verde bogat și negru se lasă liniștea. Se strigase un nume și nu răspundea nimeni. În clipa următoare insul care citea de pe listă repetă ridicând vocea: ― Preda Marin! Tăcerea reveni în timp ce mă miram de ce-o fi lipsind cel strigat. O fi renunțat de bunăvoie sau n-or mai fi putut ai lui să-l dea. Atunci de ce s-
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
anumită distanță. N-am putut citi de la distanța vrută de el și atunci mă apucă de ceafă, spunîn-du-mi să nu mă aplec. Cum puteam să nu mă aplec, dacă nu vedeam bine!? Revenind după câteva ceasuri în aceeași curte, același ins care ne făcuse apelul citi apoi o listă cu nouăsprezece candidați respinși la vizita medicală. Mă aflam printre ei. De astă dată îmi auzii clar numele. ― Cum? De ce? făcu tata întrerupîndu-l. Ce-a avut copilul meu? ― Copilul dumitale, zise insul
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
ins care ne făcuse apelul citi apoi o listă cu nouăsprezece candidați respinși la vizita medicală. Mă aflam printre ei. De astă dată îmi auzii clar numele. ― Cum? De ce? făcu tata întrerupîndu-l. Ce-a avut copilul meu? ― Copilul dumitale, zise insul, suferă de miopie. N-are ochi buni! Poate să și-i strice și mai tare dacă intră la școală. N-avem dreptul să ne luăm răspunderea. Va să zică medicul cu ochelari nu admitea ca și alții să mai poarte ochelari și
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
și aici acești detractori pe care aveam să-i descopăr curând și în orașul lumină făceau așa un semn cu degetele desfăcute la tâmplă, că adică ceva n-ar fi în regulă cu gândirea mea. Considerați de toată lumea normali, acești inși au acest obicei curios să ne arate pe noi, cei normali, cu degetul la tâmplă. Tocmai ei, despre care afli, azi despre unul, mâine despre altul, că și-a omorât nevasta, că a fost internat pentru reale turburăm de comportament
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
care îmi plăcea mie. După vizionarea la școala din sat a filmului Desfășurarea consăteanul meu Ilie Barbu, care n-are, în afară de nume, nici o legătură cu Ilie Barbu din nuvelă și din film, a fost chemat la sfatul popular de către doi inși de la raion. ― Tovarășe Ilie Barbu, i-au spus aceștia, dumneata l-ai cunoscut pe Marin Preda. Ce poți să ne spui despre el? La care Ilie Barbu, ce s-o fi gândit el și ce socoteli și-o fi făcut
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
nu se supără și nu protestează la un elogiu (chiar și atunci când este evident că lăudătorul n-a citit carteaă, în schimb autorii iau foc când operele lor sunt criticate. Atunci când te laudă, criticul este nemaipomenit. Când te critică, același ins apare ca un impostor, un manipulator, un om de nimic. Câte nu i se pot arunca în față de către scriitorii care îi notificaseră, până la momentul fatal al publicării cronicii, admirația lor sinceră, respectul deosebit, marea lor prețuire? Am fost deci
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
model etic, de inspirație medievală, acest personaj este mai mult decât atât. Marlowe nu este doar un detectiv flegmatic, mărginit la rezolvarea unor cazuri complicate, un „cruciat urban“, ci, așa cum observă Mircea Mihăieș, el este „un contemplativ“, „un idealist“, „un ins de interior“, „un metafizician“ care își caută echilibrul în „interminabile partide de șah solitare“, un cavaler și un personaj „mult mai ambiguu decât ne-am fi închipuit“, „un Don Quijote fără iluzii“. Încercând să arate care este secretul succesului lui Raymond
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
de această împuternicire, SIPA făcea informări inclusiv despre viața ta privată sau despre ce mișcări și proteste mai pregăteam noi, cei din asociația profesională. Atunci a fost foarte simplu pentru ministru să trimită o inspecție la Cluj, unde eram doi-trei inși care mișcam în mod vizibil în front. — Ce anume ați spus? De ce-ați fost anchetat? Din câte-mi aduc aminte, erau declarații generale, nu dădeați nume sau ceva de genul ăsta. — Declarațiile din acea vreme erau într-adevăr generale
Eu votez DNA!De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
materială.(...) Totuși, cartea duce la construirea catedralei sau a barajului.” Antoine de Saint-Exupery 362. „Amintește-ți de cartea ta și de puținul zgomot ce face.” Molière 363. „Ce este cartea? O trebuință de singurătate a omului neliniștit și curios, însușirile insului militant, înainte de-a deveni o filozofică amărăciune, cartea este o făgăduință, o bucurie, o călători prin suflete, gânduri și frumuseți.” Tudor Arghezi 364. „Tot omul se naște cu cartea lui în sân... Nu o lasă necitită, căci se întunecă
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
nu judecă, iar dialogul e ultimul lucru la care s-ar gândi. Așa se face că după o asemenea pseudo-dispută rămâne la fel ca înainte de ea, ca orice om cu convingeri ferme, în timp ce bietul intelectual rămâne cu o imagine de ins nesigur, fără convingeri, din ăla cum îl bate vântul... ce mai, un intelectual șovăielnic, cum s-a mai spus și odinioară. Ei, mare noroc cu democrația! În anii stalinismului șovăielnicii ăștia erau trimiși la canal sau la gherlă. Azi pot
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
în cele din urmă se așezară și unul dintre ei spuse, cu o politețe cam afectată: - Când va începe conferința dumneavoastră, domnule Grosvenor? - Peste vreo cinci minute, răspunse nexialistul, privindu-și ceasul. În aceste cinci minute mai sosiră alți opt inși, printre care Donald McCann, șeful secției de geologie, ceea ce-l bucură nespus pe Grosvenor, făcându-l să uite de repetatele amânări ale conferinței. Nici măcar faptul că patru dintre cei veniți să-l asculte erau chimiști nu-l mai tulbura. Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
ar putea să fie?! În aceeași seară, m-a luat deoparte cu vorbele: Să nu mai spui niciodată că ești bandit, asta nu-i o glumă bună, să nu mai spui, promiți? Am promis, neînțelegînd de ce tatii nu-i plăceau inși ca Negoro și ca Ben Jois. În lumea lui Însă, cuvîntul „bandit“ avea, pare-se, un cu totul alt Înțeles. L-am descifrat și eu În ultima mea vacanță de vară ca licean, În 1973. De cîțiva ani buni, ai
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
au lichidat pe Blidaru. Au trîntit securiștii un chef ca la cîștigarea unui război! Trei zile le-au cărat vin, slănină și cîrnați Geiger și Baumgartner și tot nu i-au săturat. Eram numai urechi. Nu Înțelegeam: cum putuseră niște inși izolați să țină piept regimului stăpînitor pretutindeni? Și iată că se putuse. Mă temeam ca nu cumva tata să se oprească din povestit, fiindcă rar i se Întîmpla să se atingă de tainele lui ori de ale altora trăite de
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
au prins a da drumul mărturiilor. Se molipseau unul de la altul, se Încurajau fără cuvinte, ideea timidă a celui dintîi o prelua al doilea și o ducea mai de parte. Așa am ajuns să aflu că, În visele lor de inși intrați În viața conștientă ca nevăzători, pe lîngă sunete, voci și obiecte atinse cu mîna, mai apărea o puternică senzație de prezență a interlocutorului ori a reperului material mai apropiat. Dacă senzația asta ține de simțul tactil, apoi ea se
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
produce o carte audio. Îi scrie lui E: „Ei bine nu știu dacă Înaintea sau În urma ta pe Ruba l-am Întîlnit și eu. M-a-mpins ispita ce să-i faci de m-am dus pînă la așezămîntul orbilor. Insul mi se pare că nu e chiar tîmpit. De cum am ajuns mi-a arătat cărți care se rotesc. Am sesizat intenția de seducție dar Într-adevăr nu se vedeau Însă se auzeau trecînd prin fața mea Maestrul iar apoi Margareta cu
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
inima Iașului. Marți după-masă, un domn pe care îl cunosc de când nu era atât de domn, m-a sunat să-mi ceară o adresă a unui alt domn, care, mai nou, pare că nu mai e atât de domn. Un ins care făcea, alături de alți șapte-opt, greva foamei în stil studențesc (mâncare ioc, afinată la pet din belșug, adicăă, îl căuta pe un altul, care se hotărâse, de-un dosar încoace, să intre în pauză de masă. Acest om, pe care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
roman metaforico-filozofico-satiric, avându-i ca protagoniști pe fiul unui miliardar american, Hearst II (al II-lea) și pe portarul unui zgârie-nori (sediu al firmelor magnatului), Hershkowicz. Hearst II este un tânăr inteligent, zvelt și plin de grație, iar Hershkowicz - un ins scund și slinos, schimonosit de ură împotriva semenilor săi. Acest Richard al III-lea à la Sorin Comoroșan vrea să posede - printr-un transfer de personalitate - femeile cu care se culcă Hearst II, să... juiseze în locul lui și, mai mult
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
departe. Se obligă, de pildă, să scrie sonete în care nu numai fiecare vers, ci și fiecare cuvânt din fiecare vers să înceapă cu o literă a numelui său: „Distrugere demență detracare / Orgie onanism oligofren / Matol matoală mofturi miștocare / Indiferență ins ipochimen / Nu ne negăm nesocotind natura? / Iluziile iscă isterii? / Cu ce curaj comandă corcitura / Denaturând divine datorii? / Indu ispita iederii hilare / Amplifică-i alura alarmant / Mizeria mustiva mult mai mare / Asupra ahtiatului actant / Nimicnicia neamul nu-l nutrește / Trufia toacă
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
roman. Iată ca exemplu un scurt fragment: „Mihai Columban intră în biroul său și primi îndată legătura. Nu fu surprins când recunoscu vocea șefului de cabinet al Ministrului. «Greu mai dă omul de dumneavoastră! M-am chinuit toată dimineața...» începu insul pe un ton de vagă imputare. «Îmi cer scuze pentru asta! Dar am fost pe șantier... dacă nu stai printre muncitori, nu se face treabă! Cocseria îmi dă mari bătăi de cap...» peroră Mihai Columban. «Și nouă», sublinie șeful de
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
cu solicitudine același Simion Todorescu - sunt preocupări blestemate practicate de cei slabi de înger.“ Aproape totul este previzibil în această carte, cu excepția agramatismelor. „Filozoful“ folosește foarte stângaci limba română. Iată un exemplu: „Culmea obrăzniciei este să faci anticameră la un ins căruia ușa ta i-a fost permanent deschisă.“ Din cauza exprimării defectuoase se înțelege că obrăznicia este a celui care face anticameră și nu a celuilalt, la ușa căruia se face anticameră. Cunoașterea limbii române e un lucru foarte mare... Colectionarul
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
înțelege procedura de aplicare a impozitului global în România. Din fabule reiese, vag, că este vorba de o revoltă a autorului împotriva lumii în care trăiește. Dar sarcasmul său nu duce la nimic, se consumă în sine, ca bolboroseala unui ins mahmur, nemulțumit de agitația celor din jur, amețitoare pentru el. Limbajul folosit de Ioan Voaideș este strident și imprecis: „Omul hrănit produce, voluntar, răcnete, așa-zise, muzicale. / Flămândul își zbiară foamea. Tonul vine dinspre bale. Cândva muncitorul își vedea de
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
eram ocolit de frică. În spatele unor tufișuri mari de ienupăr sau acoperite de blocuri eratice ivindu-se din depărtările câmpiei, pretutindeni s-ar fi putut afla la pândă, în poziția culcat, partizani cu carabine capturate. Aflat în vizorul trăgătorului, un ins aflat în serviciu voluntar și care, în timp ce dădea harnic cu pensula, se tot strâmba, ar fi fost o țintă de nimerit din prima împușcătură. Cariera celui ce se înrolase voluntar și-ar fi putut afla sfârșitul înainte să înceapă. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
de alții și care, cu prima ocazie - după marșuri cu ranița în spate pe ploi interminabile - se dădeau bolnavi într-o germană literară ciudată, șușoteau în franceză, ceea ce le era interzis, ceva ce ar fi putut însemna „ieșit din comun“. Insul care refuza să pună mâna pe armă se situa mai sus, ca pe un podium. Mai mult chiar: din perspectiva superiorilor noștri se părea că, sub influența unui refuz izolat, disciplina generală începea să cedeze. S-a ordonat un serviciu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
care nu face așa ceva. De-aia au și fost interziși: Martorii lui Iehova“. Așa vorbeam noi, cu toate că nici unul nu știa exact de ce erau interziși, în ce anume credeau și ce alte lucruri nu făceau. Dar toți erau siguri că, pentru inși care refuză cu atâta încăpățânare să pună mâna pe armă, nu putea să existe decât o singură adresă potrivită: Stutthof. Și, deoarece lagărul ăsta ne era cunoscut tuturor din auzite, cel care între timp fusese poreclit, în secret, „Noinufacemașaceva“, trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]