7,663 matches
-
la a înghiți orice idee frumoasă, indiferent de valoarea de adevăr a acesteia. Totuși, limbajul metaforic „se impune sau nu se impune în funcție de individ” astfel încât, individul- receptor care abordează orice propunere discursivă cu un simț critic, ce izvorăște dintr-un „instinct al adevărului” și nu dintr-un spirit al contrazicerii, va putea distinge între ornamentul care îmbracă un conținut veridic de unul care nu e altceva decât un joc al sensurilor lipsit de referință. El va gusta cu plăcere din primul
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
contrazicerii, va putea distinge între ornamentul care îmbracă un conținut veridic de unul care nu e altceva decât un joc al sensurilor lipsit de referință. El va gusta cu plăcere din primul, satisfăcându-și astfel atât simțul estetic cât și „instinctul cunoașterii”, în timp ce pe al doilea recunoscându-l ca atare îl va putea exploata ca joc estetic, dar conștient că nu e altceva decât atât. Totuși, simplul joc cu cuvinte le aduce un anumit aport cognitiv, în sensul spusei lui H.
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
se preta mai bine unei înțelegeri științifice a disciplinei. Pentru Morgenthau, caracteristica dominantă a relațiilor interna-ționale, conflictul, derivă în ultimă instanță din natura umană. Mai mult, o serie de behavioraliști au mers pe aceeași cale în ce privește asumpția metafizică a unor instincte înnăscute ale puterii. Încercînd să ridice disciplina relațiilor internaționale la nivelul de știință, aceștia au preferat conceptul aparent mai empiric al dilemei securității. Al doilea avantaj este că dilema securității, consi-derînd cauza fundamentală a războiului ca fiind strict internațională, contribuie
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
analogia cu echilibrul neoclasic al pieței, conform căreia piața și echilibrul ei corespund echilibrului puterii, iar tendința spre maximizarea utilității corespunde urmăririi interesului național, exprimat în termeni de putere. Într-un context anarhic, lipsit de un mecanism central de sancționare, instinctul de supraviețuire împinge actorii să-și maximizeze puterea, cel puțin ca scop intermediar, putere ce poate fi apoi convertită în alte scopuri finale. Astfel, pentru teoria neoclasică, puterea este comparabilă cu banii. Adunarea laolaltă a năzuințelor individuale spre putere duce
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
și echilibrul ei. Eforturile de maximizare a utilității, care pot fi exprimate și măsurate în termeni de bani, merg în paralel cu interesul național (securitatea), exprimat în termeni de putere. Într-un context anarhic, fără un mecanism central de sancționare, instinctul de supraviețuire determină actorii să maximizeze puterea, cel puțin ca scop intermediar. De aceea, se spune în continuare, puterea devine comparabilă cu banii din teoria neoclasică. Agregarea străduințelor individuale pentru putere duce la o ordine internațională concurențială, care, ca și
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
de unii Divina noastră Comedie. Meșterul Manole (povestea zidarului de mănăstire care își zidește soția ca să oprească surparea clădirii) e mitul estetic, indicând concepția noastră despre creație, care e rod al suferinței. În sfârșit, Zburătorul e mitul erotic, personificarea invaziei instinctului puberal. Poezia română, prin Eminescu îndeosebi, a arătat înclinări de a socoti iubirea ca o forță implacabilă, fără vreo participare a conștiinței. Pe lângă aceste patru mituri încearcă să se ridice și altele îmbrățișînd mai cu seamă domeniul religiosului. Capitolul II
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
lipsite de percepțiunea istorică. Dimpotrivă, ele aparțin tipului clasic și această intenție cere circumstanțe ușurătoare. Modelul lui Asachi e romanul cavaleresc, acela întrupat în Ariosto mai ales, adică istoria aventuroasă cu fabulos aranjat în gust clasic, cu lipsa totală de instinct geografic. Pretutindeni sunt numai păduri mari și întinse pajiști, castele și grădini pierdute în imense singurătăți, în ciuda cărora, fară nici o respectare a legilor timpului, eroii se întîlnesc să se bată. Europa și Asia sunt aduse antropologic la același tip ideal
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
progresul cultural, de emoția dimensională și ingenuu lirică a lui Dinicu Golescu. "La toate bisericile se află joc de clopote, adecă mai multe măiestrit așezate, cât, trăgîndu-se, fac o armonie așa de jalnică, pare că-ți sfâșie inima..." Totuși, un instinct formal, o intuiție a fenomenalității estetice există embrionar: "Închipuie-ți la Roma o piață imensă, rotundă, de ambe părți încercuită de portice gigantice, suportate de patru sute de coloane maiestoase și supramuntate cu două sute de statui colosale"; "Pe Tamisa proprie ca
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
aplicat cu statornicie acest rousseauianism schopenhauerizat ce s-ar putea reduce la următoarele propoziții: între suprema conștiință metafizică și beatitudinea topirii în Neant, există o cale mijlocie de împuținare a răului, înlăturarea conștiinței parazitare, din care iese durerea, întoarcerea la instincte; decât conștiința mai bun instinctul, decât instinctul mai bună moartea, care însă e inutilă, căci viața e veșnică și prototipii se întrupează la infinit. Fatuitatea femeii de lume e condamnabilă, Dalila complică un instinct pe care îl au și păsările
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
schopenhauerizat ce s-ar putea reduce la următoarele propoziții: între suprema conștiință metafizică și beatitudinea topirii în Neant, există o cale mijlocie de împuținare a răului, înlăturarea conștiinței parazitare, din care iese durerea, întoarcerea la instincte; decât conștiința mai bun instinctul, decât instinctul mai bună moartea, care însă e inutilă, căci viața e veșnică și prototipii se întrupează la infinit. Fatuitatea femeii de lume e condamnabilă, Dalila complică un instinct pe care îl au și păsările de două ori pe an
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
s-ar putea reduce la următoarele propoziții: între suprema conștiință metafizică și beatitudinea topirii în Neant, există o cale mijlocie de împuținare a răului, înlăturarea conștiinței parazitare, din care iese durerea, întoarcerea la instincte; decât conștiința mai bun instinctul, decât instinctul mai bună moartea, care însă e inutilă, căci viața e veșnică și prototipii se întrupează la infinit. Fatuitatea femeii de lume e condamnabilă, Dalila complică un instinct pe care îl au și păsările de două ori pe an. Singurul stat
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
din care iese durerea, întoarcerea la instincte; decât conștiința mai bun instinctul, decât instinctul mai bună moartea, care însă e inutilă, căci viața e veșnică și prototipii se întrupează la infinit. Fatuitatea femeii de lume e condamnabilă, Dalila complică un instinct pe care îl au și păsările de două ori pe an. Singurul stat temeinic e acela natural, automat ca al albinelor, nu statul liberal, întemeiat pe contract social. Barbaria devine la Eminescu o "sănătoasă barbarie", iar "obiceiul pămîntului" o instituție
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
lui spadă Și pe pământ îl țintui de coadă. Florin este eroul mitic în stare să răzbată prin toate piedicile până la femeia iubită, nicidecum un tânăr flușturatec cum e Cătălin. El și fata simbolizează vitalitatea lumii terestre, mecanica sigură a instinctului. Zmeul nu are ce să le impute. Poemul e tratat cu o mare invenție verbală. Privirile fetei sunt "tinere și hoațe", norocul ei e "geamăn" cu cel al lui Florin, "boiul" acestuia e frumos, valea e întunecată "cum o simt
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
holtei, trăind cu sora și cu mama lui, un scindat prin urmare cu teama răspunderilor sociale. În Păcat, studiul eredității e dus până la o impresie neplăcută de monstruozitate umană. Mitu, copilul cu porniri incestuoase al unui preot, Ileana, fata cu instincte sangvinare a aceluiași, sora vitregă a lui Mitu, strident caz patologic cu forme isterice, acestea sunt cazuri de clinică. În Năpasta, bolnavul declarat e Ion ocnașul, nebun mistic. Însă nici Anca, femeia în stare de zece ani de ură nestinsă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de o scurtă criză de transmitere a deprinderilor ereditare. Vițiile părinților răsar reîmprospătate la copii. Națl e posac, leneș, chinuit de cazuri de conștiință, brutal și delicat ca și tatăl său, iar Persida, așezată în fruntea unei cârciume, devine prin instinct avară, autoritară și plină de orgoliu familial. Câtă vreme Slavici se mărginește a observa lumea lui țărănească, rezultatul e cel puțin onorabil. Când se amestecă în viața orășenească de dincoace, față de care manifestă o ură ieșită din neânțelegere, producția e
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Coșbuc (1866-1918) din Hordou, lângă Năsăud, trecând peste ceea ce în copioasa lui producție e simplă comandă literară, banalizată prin școală, se instaurează un romantism al idilicului rural, mai bine zis tribal, exprimat printr-un lirism obiectiv, reprezentabil, hieratică elementară a instinctelor. Poeziile sale, fără colori deosebite, încîntă prin spectaculosul folcloric și sunt un fenomen literar turburător prin bătrâneța ghicită, ca și vestigiile celtice, vrednic corespondent al țărăncilor cu buciume și călușarilor cu zurgălăi. Monologul domină. Fata cuprinsă de întîile semne ale
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
dar cu greu ne putem închipui o operă de artă de valoare durabilă care să nu răspundă nevoii noastre religioase, adică nevoii de a introduce în realitatea haotică și îndeosebi în viața socială, o ordine rațională." Firește, rațiunea condamnă războiul, instinctul național care îi e cauză, idealizarea "trecutului barbar". Sanielevici întrevede un clasicism țărănesc, întemeiat pe imaginea unui țăran preocupat numai de problema proprietății. De unde și simpatia pentru cosmopolitul Slavici. Critica lui Sanielevici e mai degrabă o eseistică în care se
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
a tradus ci a creat din nou cu ajutorul cuvântului, înlesnit de o creație verbală extraordinară. Aromînisme, ardelenisme, cuvinte din toate unghiurile țării sunt armonizate în aceeași urzeală cu o virtuozitate deplină. Traducătorul are, în afară de aceasta, un unghi de creație. Cu instinctul său de om de la Pind, el a văzut în epoca arhaică a Greciei o lume de păstori, de haiduci hărțăgoși, și ne-a dat un Homer oieresc, ieșit parcă de la stână. De altminteri imaginile pastorale sunt realmente în Homer. G.
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și în Mara lui Slavici, eroii nu sunt indivizi cu viață unică, ci exponenți ai clasei și generației. Precum Achile și Odiseu reprezintă, respectiv, criza erotică și războinică și intrepiditatea matură. Ion e simbolul țărănimii care vrea pământ dintr-un instinct puternic de apărare. Noțiunea de ambiție e prea complicată pentru cazul său. Actele lui Ion au aerul unor efecte ale deliberației și nu sunt de fapt decât viclenii ale unei ființe reduse. Ion seduce pe Ana ca să silească pe viitorul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ca un cer înnorat, devine bubuitoare spre mijloc, apoi se rezolvă. Misterul existenței epice nu stă în observație, ci în durată. Nici aici scriitorul nu observă individul rural. Eroul cărții este țăranul colectiv cu psihologie de gloată, în fundul căruia mocnesc instinctul de pământ, nemulțumirea ancestrală. Izbucnirea se produce repede, în termeni ilogici, mitologici. S-ar putea observa că autorul pune oarecare complăcere în scenele de violență (violuri bestiale, stâlciri, sugrumări, evirări, spânzurări, împușcări), ceea ce înseamnă că el trăiește mai ales impulsia
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
nu le lipsesc. Unele sunt freudiste, cum e Daria. O femeie tânără, căsătorită cu un bătrân, se îmbolnăvește de idei fixe și se constată că pe cât de mortală e metoda pedagogică, pe atât de salutar ar fi exercițiul liber al instinctelor. În Fapta, un pictor obsedat că ar putea face o crimă nu se vindecă decât trăgând un glonte în gol, cu alte cuvinte prin "faptă". Meșterul Manole, reluând ideea din Zamolxe, răspunde la problema estetică. Creația are ca punct de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
H. Maxy, Milița Petrașcu, S. Perahim, B. Herold și alții), e cea mai tenace. În general se refuză în ele orice constrângere academică, se face elogiul visului, se stimează elucubrațiile paranoicilor și ale copiilor, se cultivă reportajul, se profesează libertatea instinctelor, se respinge critica, admițîndu-se numai simpatia. Doctrina reportajului a dat un prozator remarcabil în Geo Bogza, autor mai înainte de poeme brutal priapice. În Țări de piatră, de foc și de pământ, autorul procedează ca un fotograf de artă, intuind o
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
amestec fastuos cu o curte turcească. Autobiografia lui Pantazi este remarcabilă tocmai prin strania îmbinare de Orient și Occident. Contrastul din firea lui Pantazi, luxul din casa lui Pașadia alături de înclinarea lui pentru interiorul abject, toate acestea tratate cu un instinct fin al culorilor, documentează asupra hibridității unei societăți. Mateiu Caragiale este un poet și scrierea lui valorează prin ceea ce sugeră. Realitatea se transfigurează, devine fantastică și un fel de neliniște de Edgar Poe agită pe aceste secături ale vechii capitale
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Călinescu aducea pentru prima dată în istoriografia literară română și cred că și universală o personalitate deosebit de înzestrată în percepția fenomenului literar din nu importă ce etapă istorică și ce loc, o intuiție care trebuie pusă fără îndoială și pe seama instinctului său creator nativ, dar și pe seama unei exemplare culturi și a unei foarte întinse experiențe. Romancier de uimitoare resurse, poet, dramaturg, eseist delectabil, G. Călinescu poseda teoretic și practic toate mijloacele înfăptuirii, deci și înțelegerii unei opere literare, ale recunoașterii
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
între marii gazetari ai Europei..."175; "Eminescu se constituie, indiscutabil, în marele model al ziaristicii românești, prin înaltul său profesionalism, vastul orizont de cultură, patriotismul ardent, ținuta etică ireproșabilă, la care se adaugă talentul literar și, nu în ultimul rând, instinctul politic neobișnuit"176. Astfel de remarci se înscriu în tendința generală de supralicitare a creației eminesciene. Operarea unei ierarhizări între opera literară și cea publicistică este lipsită de temei, în măsura în care ambele domenii definesc, în egală măsură, personalitatea creatoare și geniul
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]